Page 61 - 1965-12
P. 61

'•   -'li
                                                                                                     PROLETAR)  DM                    TOATE TARILE,         J
                                                                                                                                                                                               Primirea  de  către  tovarăşul

                                                                                                                                                          PAGINA 2
                                                                                                                                                                                          Nicolae  Ceauşescu  a  ambasadorului

                                                                                                                                                                                                            R.  P.  Chineze
                                                                                                                                                    •   Cum  îi  pregătim

                                                                                                                                                                                          Vineri.  17  decembrie  1965.  tova­  neze  la  Bucureşti,  Liu  Fan,  cu
                                                                                                                                                         azi,  aşa  îi  vom             răşul  Nicolae  Ceauşescu,  secretar   prilejul  plecării  definitive  a  a-
                                                                                                                                                                                        general  al  Comitetului  Central  al
                                                                                                                                                                                                                           ccstuia  din  Republica  Socialistă
                                                                                                                                                                                        Partidului  Comunist  Român,   a   România.
                                                                                                                                                                                        primit  in  audienţă  pe  ambasa­
                                                                                                                                                         avea  mîine                    dorul  extraordinar  şi  plenipoten­  Cu  acest  prilej  a  avut  loc  o
                                                                                                                                                                                        ţiar  al  Republicii  Populare  Chi­  discuţie  prietenească.
                         MBGANAL  COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA iL                                                                                               -w>  -,^»vnv '
                                                                                                                                                           P A G IN A  3                  Plecarea  vicepreşedintelui


                                                                                                                                                                                                 Cambodgiei,  Son  Sann
                  ANUL  XVII.  NR.  3412                      SIMBÂlA  18  DECEMBRIE  1965                             4  PAGINI  -   25  BANI
                                                                                                                                                         Ce  problemă
                                                                                                                                                                                          Vineri  dimineaţă  a  părăsit  Ca­  nomice,  financiare  şi  de  planifi­
                                                                                                                                                                                        pitala  Son  Sann,  al  doilea  vice­
                                                                                                                                                                                                                                                      al
                                                                                                                                                                                                                           care.  consilier  permanent
          CU  PLANUL                                                         ANUAL                                                                       dezbatem   în                  preşedinte  al  Consiliului  de  Mi­  prinţului  Norodom  Sianuk.  îm­
                                                                                                                                                                                        niştri  al  Cambodgiei,  ministru
                                                                                                                                                                                                                           preună  cu  persoanele  care  îl  în­
                                                                                                                                                         adunarea                       coordonator  al  problemelor  eco­  soţesc.
          Î N D E P L I N I T                                                                                                                            generală

                                                                                                                                                                                          „ A P R E C I E M   F A P T A

                                                                                                                                                                                          C E L O R   D O I   Ş C O L A R I * *



           E.M.  Zlasti —   Hunedoara                                                                                                                                                     Poate  cititorii  noş­  pentru  ca  cele  două   ticolul  citit,  din  prac­
                                                                                                                                                                                        tri  îşi  mai  amintesc   examene  ce-i  aşteap­  tica   vieţii,  în  orice
                                                                                                                                                                                        despre  fapta  celor  doi   tă  să  constituie  mo­  împrejurări,   a v e m
                                                                                                                                                                                        şcolari  de  la  Dobra,   mente  de  deplină  sa­  multe  de  învăţat,  şi
                                                                                                                                                                     înainte  de   in­
            Tovarăşul  Popa  Pamfil   (de  1.700  tone)  a  fost  de­                                                                                                                   elevii  Romică  Mun­   tisfacţie  a  muncii  lor.  treptat,  noi  vom  lăsa
           de  la  serviciul  plan   şi   păşită  tu  1.280  tone.                                                                                                 trarea   in   şut,   teanu  şi  Doru   Mo­    Am  aflat,  din  ace­  faptele  să  vorbească.
           organizarea  muncii  al   Succesul  se  datoreşte                                                                                                       schimbul  lui  Aron   rari  care,  găsind   o   laşi  articol, •  despic   Am  vrea  să  redăm  şi
           Exploatării   m i n i e r e  faptului  că  în  tot  cursul                                                                                              Ioan  din  brigada   servietă  cu  4 562  lei   clasa  a  Vni-a  B.  că   noi  un  caz:   colegul
           Zlaşti  —  Hunedoara  ne-a   anului,  atît în  mină  cît şi                                                                                             condusă  de   Mi-    au  predat-o  la  sfatul   este  o  clasă  fruntaşă   nostru,  loaneş Gh  Pa-
          comunicat  următoarele :   la  preparare,  s-a  muncit                                                                                                   hai  Leczfalvi   de   popular  din  localita­  în  cadrul  şcolii  gene­  vel,  mergînd  pe  stra­
            Colectivul  exploatării   cu  productivitate  sporită.                                                                                                 la  Lupeni  s-a  in-   te.                  rale  Acum, Romică şi   dă.  a  văzut  că   din
           noastre  produce  începînd   Echipele  de  mineri,   în                                                                                                 tîlnit  la  „ziuă**.  O   Despre  fapta  lor.   Doru  au  tot  dreptul   buzunarul  unui   bă-
          din  ziua  de  16  decem­  fiuntea  cărora  se   află                                                                                                    vorbă  de   „duh-     consemnată  în  coloa­  să  fie  mîndri  pentru   ti în,  dinlr-un  sat  ve­
           brie  talc  peste   sarcina   Poanta   Petru   (Truc),                                                                                                  spusă  de  unul  din   nele  ziarului   nostru   felul  in  care  au  pă­  cin.  a  căzut  o  suta
          de  plan  a  anului  1965.   Herban  Gheorghe  (Curtu)                                                                                                   membrii   brigăzii    din  24  noiembrie,  s-a   zit  onoarea  clasei  şi   de  lei.  A  ridicat  banc­
           Atît  la  planul  fizic,  va­  Costa  Viorel,  Costa  Pe­                                                                                               iţi  produce  bună    vorbit mult.  De  la  Al­  a  .şcolii,  pentru  felul   nota  şi  a  alergat  re­
          loric,  la  producţia  mar­  tru  (Cocoş),  Vinca  Petru                                                                                                 dispoziţie   pentru   ba  lulia  si  de  la  Pe-   cum  au  cinstit  titlul   pede   după   bătrîn
          fă,  cît  şi  la  sarcina  de   (Lăpădalu),  şi  cele  de  la                                                                                            tot  timpul  şutului.  troşani,  de  la  Haţeg   de  elev.  Avem  .toată   dîndu-i  banii.
           spor  planificată  pentru   preparare conduse de Se-                                                                                                                          şi  (le  la  Cugir,  din  sa­  certitudinea  că  orica­  Avem  convingerea
          anul  acesta   colectivul   mina  Sabin.   Munteanu                                                                                                                            tele  Cîrjiţi  şi  Popeşti,   re  dintre  noi  s-ar  fi   că  pe.  tot   cuprinsul
          nostru  şi-a  îndeplinit  in   Sebastian.   Petcu  Lucn,                                                                                                                       am  primit  veşti  prin   aflat  în  această  situa­  patriei   sint   foarte
          întregime obligaţiile.  Im­  s-au  menţinut  în  frun­                                                                                                                         care  ni  se  relata  cum   ţie,  nu  putea  proceda   multe  fapte  demne  dc
          portant  de  reţinut  este   tea  întrecerii,   depâşin-                                                                                                                       elevii  din  şcolile  res­  altfel,  deoarece  nu  e-   laudă,  demne  de  anii
          faptul  că  producţia   de   du-şi  în  fiecare  lună  sar­                                                                                                                    pective  au  apreciat  a-   xistă   zi,   nu   c-   în  care  creştem  Gin-
           calitatea   l   planificată  cinile  de  producţie.                                                                                                                           titudinea  colegilor  lor   xistâ  oră,  nu  există   durile  noastre  nevă­
                                                                                                                                                                                         din  Dobra.  Din  scri­  minut  chiar,  în  care   zute  se  îndreaptă  cu
                                                                                                                                                                                         sorile  sosite  am  ales   să  nu  simţim   grija   respect  şi  recunoştin­
                                                                                                                                                                                         una.  Redăm  mai  jos   părintească a  partidu­  ţă  către  partidul  no­
                                                                                                                                                                                         conţinutul  ei.       lui.  în  care   să   nu   stru  drag  care  a  fă­
                                                                                                                                                        în  care   lucrează  maiştrii      „Noi,  colectivul  cla­  simţim  strădania  to­  cut  din  şcoala   noa­
                                                                EXIG EN TA   FATA  DE                                                                   Constantin  Popescu,  P.  Lu-    sei  a  Vil-a  de  la Şcoa­  varăşilor  profesori  de   stră  „adevăratul  fac­
                                                                                                                                                                                                               a  ne  îndruma  cu  gri­
                                                                                                                                                                                                                                     tor  de  cultură  şi  civi­
                                                                                                                                                        pescu,  H.  Avramescu,  . cai
                                                                                                                                                                                         la  generală  din  Cu­
                                                                                                                                                                                5  I
                                                                                                                                                        nu  supraveghează   întotdea­    gir,  am  citit  cu  viu   jă  pe  făgaşul  unei  lizaţie  umană”.
                                                                                                                                                        una  cu  atenţie  desfăşurarea   interes articolul  „Fap­  conduite  ireproşabile.   Semnează colectivul
              Turnătoria  de  fontă  a  C.S.H.                                                                                                          procesului  dc  lucru  şi  nu  sint   ta  celor  doi  şcolari-   Considerăm  că  Romi­  clasei  a  VI l-a  de  la
                                                                CALITATEA  PRO DUCŢIEI!                                                                 destul  de  exigenţi  faţă  de  în­  şi  am  rămas  profund   că  şi  Doru  au  dovedit   Şcoala  generală   din
                                                                                                                                                        călcările  instrucţiunilor   dc   impresionaţi  dc  felul   că  sînt  în  stare   să   Cugir.
            După  ce  colectivul  de   o  însemnată  contribuţie                                                                                        lucru.                           cum  au  procedat  Ro-   preţuiască  efortul  co­  Romică  şî  Doru!  Să
                                                                                                                                                                                                               mun  al  tuturor  mem­
          muncă  de  la  turnătoria   au  adus-o  in primul  rînd   In  cursul  anului  1965  colec­  mă  în  cele  11  luni  ale  anu­  tru  conducerea  combinatului.   La  laminorul  bluming  0,16   micâ  şî  Doru.  brilor  societăţii,  sub   dovediţi  întotdeauna
          de  oţel  şi-a   îndeplinit   comuniştii,  printre  care   tivul  de  muncă  al  Combina­  lui.  procentul  de  rebut  a  lost   Aplicarea  lor  va  duce  la  creş­  la  sută  din  rebut  previne  din   In  aceste   rinduri,   conducerea  Partidului   că  sînteţi  demni  de  a-
          planul  anual  de  produc­  formatorii   —  turnători   tului  siderurgic  Hunedoara  n   menţinut  sub  cel  admis,  iar   terea  preocupării  colectivului   arderile  de  lingouri  în  cup­  care  înmănunchează   Comunist  Român  de   nii  în  care  aţi  cres­
          ţie,  recent  .şi  muncitorii,   Noaghi  Ioan.  Cazan  A-   realizat  insemnate  succese  a-   la  linia  fină  acesta  este  cu   pentru  îmbunătăţirea  conti­  toare,  datorită  neatenţiei  cu   toată  admiraţia  pen­  a  asigura  cele  maî   cut.  că  sinteţi  fii  ai
          tehnicienii  şi  inginerii   lexandru.  Zamfirişcâ  Ni­  tît  în  privinţa  creşterii  pro­  0.02  la  sută  mai  mic  decît  li­  nua  a  calităţii  produselor,  la   care  lucrează  unii  cuptoiari   tru  cinstea  şi  corecti­  bune  condiţii   mate­  patriei  noastre  min-
          de  la  secţia  turnătoria   colae.  Doroaici  Anton  şi   ducţiei  de  metal  cît  şi  în  di­  mita  admisă   La  turnătorie   nivelul  cerinţelor  pieţii  mon­  la  încălzirea  lingourilor  Re­  tudinea  dc  care   au   riale şi  spirituale pen­  dre  şi  frumoase,   in
          de  fontă  şi  metale  ne­  alţii  care  au   executat   recţia  îmbunătăţirii  continue   s*a  îmbunătăţit  cu  mult  ca­  diale  şi  la  satisfacerea  întru   butul  poate  fi  redus  şi  la  li­  dat  dovadă,  noi  ii  fe­  tru  noi,  elevii.  Cin  o-   care  se  făuresc   ca­
          feroase  din  Combinatul   piese  de  bună  calitate  şi   a  calităţii  produselor.  Anali­  litatea  unor  sortimente  de  tu­  lotul  a  cerinţelor  industriei   nia  laminorului  de  750  mm.   licităm  călduros  şi  lc   rele  dc  dirigentie,  din   ractere   pe   măsura
          siderurgic  Hunedoara  au   realizează  însemnate eco­  zele  făcute  de  comitetul  de   buri  Procentul  de  scoatere  a   noastre  constructoare  de  ma­  Aici,  13  la  sută  din  rebut  pre­  dorim,  în  continuare,   conţinutul  diferitelor   frumuseţii  ei!
          făcut  cunoscut  că.  la  da­  nomii  la  preţul  de  cost   part ici  pe  combinat,  de  orga­  calităţii  I,  a  oţelului  pentru   şini.   vine  din  cauza  bavurilor  şi
           la  de  14  decembrie  şi  ei   al  produselor.       nizaţiile  dc  partid  din  secţii,   ţevi.  a  ajuns  în  primele  10   O  atenţie  mult  mai  mare   tot  atîta  din  cauza  torsionă­  succes  la  învăţătură.  lecţii  şi  chiar  din  ar­  LUCIA  LICIU
          au  realizat  integral  pla­                           punerea  in  aplicare  a  măsu­  tuni  din  acest  an  la  85,4  la   este  necesar  să  se  acorde  ca­  rilor  în  procesul  de  lamina­
          nul  de  producţie  prevă­  IACOB   I.ADISLAU         rilor  stabilite  cu  aceste  oca­  sută.                  lităţii  oţelului  elaborat  la   re.  datoi ilă  reglării  necorcc-
          zut  pentru  1965.           Inc.  STKOE  GH.          zii.  âu  dcJve'ttlt TriSă* că  vezer- *   ■  •-'-Alurtra -6htuziît«rtă   *«hcU^  x-- cuptoarele  eleeti i^e*_.Jnmină-   te a  ca jelor, a  negli jenţei  ma-   Şedinţă  consacrată  comemorării
            La  Succesele  obţinute     corespondenţi            vele  in  această  direcţie   nu   rurgiştilor,  măsurile  luate  au   ~ Vii  oţelului  —  la  liniile   ele   ...  niieslate  de  unii-  raaiştri,.şi
                                                                                                                                                        de  primii  laminatori.  La  la­
                                                                 sînt  încă  epuizate.  La  secţiile   dus  la  realizarea   planului   laminare  de  800  mm.   blu-   minorul  de  650  mm  numai
                                                                 de  furnale,  în  multe  luni.  nu   sortimental  pe  10  luni  în  pro­  ming,  750  mm.  si  650  mm.  —   prin  laminarea  unor   secţi­  Iui  Dimitrie  Guşti
                                                                 a  fost  declasată  nici  o  tonă   porţie  de  96.1  la  sută.  iar .în   precum  şi  tirrnării  tuburilor   uni  neterminate  şi  a  răcirii
                                                                 de  fonia,  la  oţelăriile  Martin,   noiembrie  in  proporţie  de   cu  diametru  de  peste  200 mm.   Iadelor  pe  calea  cu  role  re­
                                                                 procentul  de  rebut  a  scăzut   98.6  la  suta.         unde  se  constată  cazuri  de   butul  a  depăşit  cifra  admisă.  Sub  auspiciile  Academiei  Re­  —  despre  „Dimitrie  Guşti,  profe­
                                                                 cu  mult  S-a  îmbunătăţit  cali­  Recenta  analiză  a  preocu­  ncrespectare  a  instrucţiunilor   Asemenea  lipsuri  duc   la   publicii  Socialiste  România,  Mi­  sor  şi  creator  de  şcoală-,  conf.
                                                                 tatea  aglomeratului  (mai  ales   pării  conducerii  combinatu­  tehnologice.         înrăutăţirea  calităţii  produse­  nisterului  Invăţâinîntului.  Comi­  univ.  dr.  Ovidiu  Bâdinn  —  des­
                                                                 la  nglomeratorul  nr.  I).  rezis­  lui.  făcută  de către  biroul  Co­  La  oţelâria  electrică,  pro­  lor  combinatului  şi  se  soldea­  tetului  naţional  de  sociologie  şi   pre  „Locul  lui  Dimitrie  Guşti  in
           Revizia  de  vagoane  îeiuş                           tenţa  mecanică  a  cocsului  la   mitetului  regional  de  partid   centul  mare  dc  rebut  se  da­  ză  cu  nemulţumiri  din  partea   Societăţii  dc  ştiinţe  economice,   sociologia  vremii*.
                                                                 toba  Micum s-a  înscris în  me­  Hunedoara,  eu  privire  la  ac­  toreşte  in  bună  parte  faptu­  beneficiarilor.  Dc  aceea  In  a-   |   vineri.  17  decembrie,  a  avut  loc   La  şedinţă  au  luat  parte  acad.
                                                                 dia  de  73  la  sută        tivitatea  de  concepţie  şi  cer­  lui  că  dezoxidarea  unor  şar­  nul  care  urmează  va  trebui   în  aula  Academiei  o  şedinţă  co­  Ştefan  Bălan,  ministrul  invăţâ-
            Cu  ocazia   dezbaterii   luni  a  fost  îndeplinit  şi   Asemănătoare  sint  ro/ulta-   cetare  pentru  r idicarea  conti­  je  se  face  în  mod  necores-   să  ne  mobilizăm  toate   for­  memorativă  consacrată  împlinirii   mîntului,  Pompiliu  Macovei,  pre­
          cifrelor  de  plan  pe  anul   depăşit  cu  regularitate.   tele  şt  în  privinţa   calităţii   nuă  a  nivelului  tehnic  al  pro-   punzător.  variaţiilor  mari  de   ţele  in  fiecare  secţie  pentru   a  zece  ani  de  la  moartea  profe­  şedintele  Comitetului  dc   Stat
           1965  colectivul   reviziei   Drept  urmare.  în  ziua  de   produselor  la  uncie  linii  de   ducţici,  îmbunătăţirea  calită­  temperatură   la  descărcarea   creşterea  exigenţei  faţă  de  sorului  Dimitrie  Guşti,  personali­  pentru  Cultură  şi  Artă,  membri
          de  vagoane  Teiuş  s-a  an­  3  decembrie,  cu  12  zile   laminoare.  Acolo,  unde   co­  ţii   metalului  şi  asimilarea   cuptoarelor  şi  la  turnarea  o-   calitatea   muncii  pe  fiecare   tate  marcantă  a  ştiinţei  şi  cultu­  ai  Academiei,  cadre  didactice  din
          gajat  să  realizeze  planul   mai  devreme  decit  era   lectivele  au  muncit  exigent,   tehnologiei  de  elaborare  a   ţelulu»  în  lingoliere,  pregăti­  fază  de  lucru.  rii  româneşti,  sociolog  de  renume   învâţâmîntul  superior,  cercetători
          de  producţie  pe  acest  an   prevăzut  în  angajament,   cu  răspundere  pentru  calita­  oţelului  cu  oxigen,  a  sta­  rii  necorespunzâloare  a  unor   ION  DÂRÂIMUŞ   mondial.  Au  prezentat  comuni­  ştiinţifici,  foşti  elevi  şi  colabora­
          cu  cincisprezece  zile  mai   s-a  realizat  planul  anual   tea  lucrului,  rebuturile   au   bilit   măsuri   concrete,   a-   ansamble  de  turnare  etc.  A-   activist  al  comitetului   cări  acad.  Athanase  Joja  —  des­  tori  ai  lui  Dimitrie  Guşti,  mem­
          devreme.   La  îndemnul   de  producţie.               fost  reduse  sub  procentul  ad­  tît   pentru   comitetul   de   semenea  deficienţe  s-au  cons­  dc  partid  dc  la  C.S.  pre  „Valoarea  şi  sensul  operei  lui   bri  ai  familiei.
          organizaţiei  de  bază,  in   Meritul  este  al  între­  mis.  procentul  de  scoatere  a                        tatat  mai  ales  în  schimburile      Hunedoara             D.  Guşti-,  prof.  Henri  H.  Stahl                 (Agerpres)
          scopul  realizării  întocmai   gului  colectiv  de  mun­  produselor  de  calitatea  I  a   partid,  organizaţiile  de  sin­
          a   angajamentului   s-a   că,  evidenţiindu-se  în    crescut.  La  laminorul  de  sîr-  dicat  şi  U.T.C.  cit  şi  pen­
          desfăşurat   o  activitate   mod  deosebit  şeful   de
          susţinută  pentru  o   cît   tură  Octavian   Crţşan,
          mai  bună  organizare  a   lăcătuşii  de  revizie  Ioan
          muncii  şi  a  întrecerii  so­  Cosmn,  Septîmiu  Bucur,                                                                     In unităţile T.A.P.L.
          cialiste.  Preocuparea  in­  Ştefan  Fuga,  Alexandru                                                                                                    SĂ  NE SIMŢIM  ClT  MAI  BINE
          tensă  a  colectivului  de   Mareş.  Ioan  Maier,  me­                                                                             Petroşani
          muncitori,  tehnicieni  şî   seriaşul  Tripşa  Virgil  şi
          ingineri  a  fost  plină  de   alţii.
          roade  Planul  de  produc­  ALEX.  PADUREANU                                                                                            In  orele  dimineţii  şi  mai  ales  in  cele  ale  după-amiezii.
          ţie  pe  parcursul  celor  11  corespondent                                                                                         restaurantele,  bufetele,  cofetăriile  şî  celelalte  unităţi  ale
                                                                                                                                              T.A.P.L.  Petroşani  sînt  destul  de  aglomerate.  Acest  lucru
                                                                                                                                              este  firesc.  Numărul  locuitorilor  din  reşedinţa  Văii  Jiului
                                                                                                                                              este  in  continuă  creştere,  posibilităţile  lor  de  a-şi  petrece
                                                                                                                                              o  dupâ-amiază  plăcută  sînt  tot  mai  mari.  In  unele  unităţi   La  atelierul  de  reparaţii  radio  din  Cugir,  deservi­
                                                                                                                                              consumatorii  se  simt  ca  acasă.  Credem  că  şi  acesta  este  unul   rea  Insă  foarte  mult  de  dorit.
                                                                                                                                              din  factorii  caic  fac  ca  aici  să  existe  zilnic  o  afluenţă  mare   Stau  aici  aparate  de  radio  cu  lunile,  fără  sâ  li  se
                                                                                                                                              de  consumatori.  In  alte  unităţi  ei  întilnesc  însă  mai  puţină   facă  nimic.
          Fabrica  de  cherestea                                                                                                              ospitalitate.  a**                                         Lucrătorii  afirmă  că  nu  se  pot  încadra  în  termen
                                                                                                                                                                                                       pentru  că  n-au  piese  de  schimb.  Ar  fi  bine  să  pri­
          „11  Iunie*4  Orăştie                                                                                                       Un  loc  sigur                  găsesc  multe  preparate,  ai  de  un­  mească cit  mai  repede  aceste  piese  şi...  mai  mult  ajutor
                                                                                                                                                                      de  alege  ceea  ce  doreşti.  Este  un
            Printr-o  scrisoare  pri­  desfăşurării  unei   entu­                                                                       Cine  merge  la  Petroşani  nu-şi   lucru  care  dă  o  notă  bună  atît   din  partea  conducerii   cooperativei   meşteşugăreşti
                                                                                                                                                                                                       „Viaţă  nouă"  din  Orăştie.
          mită  ta  redacţie,  colecti­  ziaste  întreceri  sociali­                                                                  mai  face  probleme  in  legătură  cu   gestionarilor  cît  şi  conducerii
          vul  de  conducere  ai  fa­  ste.                                                                                           localul  în  care  va  servi  masa.  Dar   T.A.P.L.  Sînt  insă  unele  perioade
          bricii  de  cherestea   „11   Cele  mai  bune  rezul­                                                                       nu  numai  ei  O  bună  parte  din   cînd,   datorită   slabei   preocu­
          Iunie*’  din  Orăştie   ra­  tate  le-au  obţinut  brigă­                                                                   cetăţenii  oraşului  obişnuiesc  să   pări,  din  unităţi  lipsesc  o  serie
          portează    îndeplinirea   zile  de  gateristi  conduse                                                                     servească  masa  la  restaurantul   de  produse  mult  solicitate.  Iată
          planului  de  producţie  pe   de  Klorea  Acurmuloaie,                                                                                                      cîteva  exemple.
          anul  1965  de  către  mun­  Petru  Zagoni,   echipele                                                                      pensiune  „Carpaţi".  La  vremea   La  restaurantul  „Carul  cu  be­
          citorii.  ineinerii  şî  teh­  de  muncitori  de  la  depo­  Centrala  termică  a  C.S.  Hunedoara.  La  pupitrul  de  comandă  a  ca-   prînzului  cu  greu  mai  poţi  găsi   re-.  pe  lîngâ  numărul  redus  de
          nicienii  fabricii  cu   15   zitul  de  cherestea  con­  zanelor  mecanicii  principali  Stoianovici  Claudiu  şi  Negrea  Mihai  urmă­  un  loc  Ia  masă.  De  ce ?  Restau­  preparate,  lipseau  şi  băuturi  cum
          zile  mai  devreme.  Acest   duse  de  Pantilie  Avorni-                                                                    rantul  este  primitor,  mîncarea  se   sînt  vermut,  coniac,  unele  sorti­
          succes,  se  arată  în  scri­  cese.  Dumitru   Sava  şi   resc  aparatele  de  măsurare  şi  control  a  cazanelor.        pregăteşte  in  condiţii  igienice  şi,   mente  dc  vinuri  etc.  In  plus,  in
          soare,  este  urmarea  bu­  Ştefan  Doli,  precum  şi      Datorită  atenţiei  de  care  dau  dovadă,  cit  şi  bunei  lor  pregătiri  pro­  ee  este  mai  important,  aici  există   sală  nu  se  păstrează  curăţenia.
          nei  organizări  n  proce­  brigada  lui  Nicolae  Gaz­  fesionale,  cei  doi  mecanici  principali  asigură  o  funcţionale  normală  a   un  sortiment  bogat  de  preparate   Unitatea  nr.  10,  patiserie,  este
          sului  de  producţie  şi  a  da  de  la  secţia  de  lăzi.  instalaţiilor.                                                  la  un  preţ  convenabil.       foarte  frecventată  de  consuma­
                                                                                                                Foto:  I.  TEREK       —  La  noi,  .spunea  responsabi­  tori.  Luîndu-te  după  firmă  eşti
                                                                                                                                      lul,  servesc  zilnic  masa  de  prînz   tentat  să  crezi  câ  aici  găseşti  plă­
                                                                                                                                      intre  250-300  persoane.  Preţul  u-   cintă  care  este  destul  de  căutată.
                                                                                                                                      nei  mese  este  de  9,50  lei.  La  dis­  De  multe  ori  însă  nu  poţi  fi  ser­
                                                                                                                                      poziţia  lor  stau  mînefiruri  variate,   vit  cu  aşa  ceva.
               RETROSPEC TI VA                                                                        aceşti  oameni,  crescuţi   aici   exemplu,  avem  nouă  sortimente   toare.
                                                                                                                                      după  gustul  fiecăruia.  Astăzi,  de
                                                                                                                                                                       —  Nu  ne-a  trimis  de  la  labora­
                                                                                                      lingă  strungul  meu,  mă  caută
                                                                                                                                                                      tor—  a  explicat  una  din  vînză-
                                                                                                                                      de  felul  doi.  In  alte  zile  am  a-
                                                                                                      atunci  cînd  vin  prin  Gura­
                                                                                                      barza.  Nu  ştiu  cum  sint  al­
                                                                                                      ţii.  dar  pentru  mine  aceasta   vut  şi  25  asemenea  sortimente.   Cofetăria  „Libertăţii-  este  pri­
                                                                                                                                      Apoi, cei  care vin  aici  pot  servi  şi
                                                                                                      este o  mare  răsplată  şi  o mîn-                              mitoare.  Localul  este  spaţios  şi
                L-am  găsit  aplecat  deasu­  tclicrelc  centrale  Gurabarza,   cum  mi-a  spus,  îl  pasionea­  drie...              unele  băuturi  pe  care  le  avem  din   bine înzestrat  Păcat  însă că aici nu
              pra  strungului.  La   început   va  ieşi  peste  trei  ani  la  pen­  ză,  ii  pune  probleme,  mereu   Şi  încă  un  amănunt  semni­  abundenţă.      poţi  fi  servit  cu  sirop  deoarece
              nici  nu  nc-a  observat.   Era   sie  L-am  vizitat  acum  cîte-   noi,  îl  face  să  se  gindească,   ficativ.  Strungul  la  care  lu­  A  ţine  la  unitatea  în  care  lu­  aşa  ceva  nu  a  existat  niciodată.
              absorbit  de  centrarea  pe  ma­  va  zile  După  ce  „i-a  venit   să  le  rezolve.  De  pe  acum  re­  crează   Cionisie  Pop  împli­                 Oare  este  greu  să  li  se  asigure
              şină-a  unui  piston  de  com­  de  hac”  pistonului,  am  stat   gretă  că  va  trebui  totuşi  sa   neşte  în  curind  un  sfert  de   crezi  înseamnă  a  face  totul  ca   consumatorilor  şi  aşa  ceva ?  Cre­
              presor.  L-am  privit,  fără  să-i   un  timp  de  vorbă.  Mi-a  fă-  se  despartă  de  strung.  veac,  fără  reparaţie  capitală.   cetăţenii  să  se  simtă  cît  mai  bine   dem că  nu  Trebuie  însă  mai  mult
              distrag  atenţia  Un  om   in                                L-am  întrebat  cîţi  oameni   Este  un  exemplu  pentru  ti­  Iar  la  restaurantul  „Carpaţi”  exis­  interes.  Şi  deservirea  maî  lasă  de
              vîrstă...  Bruma  anilor  s-a  a-                          a  calificat.  S-a  gindit.  şi-apoi   nerii  muncitori,  de  felul  cum   tă  această  preocupare.  dorit  la  cofetăria  amintită.  Un
              dunat  în  părul  lui,  bogat  în­                         mi-a  mărturisit  că  nu  poate   trebuie  îngrijite  maşinile  A-                           cetăţean,  de  pildă,  a  solicitat  o
              că, argintîndu-l.  Dar mişcările                           să-mi  dea  un  răspuns  exact,   ccaslâ  performanţă  poate  fi                             cafea  filtru  dar  a  fost  servit  cu
              îi  sint  vioaie,  precise.  Cînd   INSTANTANEE            numărul  acestora  fiind   de   atinsă  doar  atunci  cînd  cine­  Cîteva  rînduri  despre   ceai.  Cînd  i  s-a  atras  atenţia,  os­
              şî-a  dat  seama  câ  este  privit.                        ordinul  zecilor.  Mulţi  dintre   va  iubeşte  cu  pasiune  mese­                           pătară  a  replicat  scurt  :  „dacă
              şi-a  luat  ochelarii  de  pe  nas                         ei  nu  mai  lucrează  la  Ate­  ria                                                         nu  îti  convine,  poţi  merge  In  altă
              şi  mi-a  inlins  mîna,  O  mină                           lierele  din  Gurabarza.  S-au   ...Un  om  in  vîrstă,  care  in   aprovizionare,           parte".  Atitudine  desigur  repro­
              bărbătească,  în  putere.     cut  cîteva   destăinuiri   din   dus  la  .şcoli,  au  devenit  ingi­  curînd  va  ieşi  la  pensie.  Re­                bată.
                —  Pistonul  ăsta  îmi  dă  pu­  viaţa  sa.  Nu  de  mult  a  îm­  neri.  alţii  au  fost  promovaţi   trospectiva  vieţii  sale  este  bo­  deservire  şi  curăţenie  Deschiderea  unei  unităţi  Lac-   Funcţionarul  cooperativei  „Viaţă  nouă"  din  Orăştie:
              ţină  bătaie  de  cap,  mi-a  spus   plinit  42  de  ani  de  muncă.   in  diferite  munci  de  răspun­  gată.  Tineri.  învăţaţi  să  tră­
              el  puţin  jenat.  Dar  să  n-ai   Din  aceştia,  nouă  i-a  făcut  în   dere.  in  aparatul  de  partid   iţi  şi  să  munciţi  ca  el!  Cînd-   Fâcind  o  comparaţie  cu  un   to-bar  la  Petroşani  a  fost  salutată   -   Ar  trebui  să  vă  schimbaţi  atitudinea  ţaţă
              teamă,  îi  vin  eu  de  hac...  mină,  iar  33  la  strung.  O  zes­  sau  de  stat    va.  retrospectiva  vieţii  vă  va   trecut   nu   p r e a    îndepărtat   de  numeroşi  consumatori.  Zilnic,  de  clienţi,
                Comunistul   Dionisie  Pop,   tre  bogată,  cu  care  se  mîn-   —  Am  o  mare  satisfacţie   face  să  ţineţi  capul  sus!  ajungi   la   concluzia   că   ma­        V.  ALRU           Gestionarul:
              cel  mai  vechi strungar de la A-  dreşte.  Munca  la strung, după  sufletească,  spunea  el,  câ  toţi  GH.  PAVEL     joritatea  unităţilor  de  alimenta­                                    -   N-avem...  piese.
                                                                                                                                      ţie  publică  din  oraşul  Petroşani                                                    Desen  de  V.  MIHAlLESCU
                                                                                                                                      sînt  mai  bine  aprovizionate.  Se  (Continuare  in  pag.  a  2-a)
   56   57   58   59   60   61   62   63   64   65   66