Page 62 - 1965-12

PAGINA A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3412

PREGĂTIM A ZI,

n n r * w f
Vv H V ■ CULTURALE
A
ASA îl VO M AVEA MilNE

DE LÂ SATE zootclinişti, veterinari şi hortiviticullori care ur­ bilitatea cunoaşterii te­ să facem caracterizări cît
Peste 1.300 de viitori mecanizatori, tehnicieni
mai reale, iar elevii să
problemelor
meinice a
fie în posesia unor cu­
mează şcolile profesionale şi tehnice de specia­
nie.
litate din regiunea noastră se află acum în plin de alimentaţie şi zooteh­ noştinţe temeinice din
Pornind de la această
Meşterii de la proces de învăţătură. După aprecierea aproape idee, conducerea şcolii domeniul pentru care se
pregătesc.
unanimă a interlocutorilor noştri — cadre di­
Vie activitate la Huleşti secţia Baia de dactice, maiştri, pedagogi, elevi — in acest an a luat măsura ca lunar, După cum se vede, to­
Gris a cooperati­
vei meşteşugăreşti şcolar s-au creat condiţii cu mult îmbunătăţite prin rotaţie, unul din ca­ varăşii dc la Galtiu au
„Moţul" din Brad pentru pregătirea temeinică a viitoarelor cadre drele didactice să veri­ găsit o formă bună de
In satul Tiuleşti. ra­ turi în grup etc. Re­ cole de producţie, pre­ caic vor lucra în agricultură. Dcscifrind „secre­ fice modul cum se des­ verificare a practicii e-
ionul Brad, se desfă­ cent li s-a vorbit ce­ cum si despre alte ou cîştigat o ade­ tele" legale de activitatea fiecărui curs, tinerii făşoară practica elevilor levilor. Este bine ca şl
şoară n muncă cultu- tăţenilor despre do­ probleme curente ale vărată faimă pen­ parcurg trepte care duc spre stăpînirca cit mai în teren. Astfel avem conducerea şcolii din
rnl-cdurativă susţinu­ cumentele Plenarei politicii partidului tru arta cu care sigură a profesiunii alese. Organele de resort au posibilitatea ca la sflrsi- Geoagiu să şi-o însu­
tă. Aici, la căminul CC. al P.CR din nostru. confecţionează va­ depus eforturi pentru cala Şcoala profesională de tul perioadei de practică şească.
cultural se prezintă 11—12 noiembrie, des­ sele de pămînt. mecanici agricoli din Alba Iulia să se termine
programe artistice, pre Proiectul statutu­ ION TOMESCU In fotografie : instalaţiile la încălzirea centrală, la Şcoala teh­
conferinţe, au loc lec­ lui cooperativei agri­ corespondent tov. Borza I.eon-
tin, lucrlnd o oa­ nică veterinară din Gnlliu s-a amenajat nn nou Despre materialul intuitiv
lă. El este apreci­ dormitor şi s-a pus în funcţiune o baie. Lucruri
Cicluri de conferinţe at pentru calitatea bune se pot spune şî despic condiţiile de hrană, şi încă ceva
despre asigurarea materialului didactic şi intui­
lucrărilor.
tiv, despre practica elevilor etc.
Studiul materialelor şi pletată, iar la' atelîeru!
Pentru perioada lu­ largă, se va desfăşura Mircea şi zootehnis­ maşinilor-unelte, dese­ de lăcătuşerie există un
nilor de iarnă în sa­ la club. Important tul Dragoş Ion. Piuă Controlul practicii nul tehnic, problemele singur strung, şi acesta
tul Bărbătem. oraşul este că expunerile acum au fost prezen­ dc electrotehnică, cu­ cu multe piese lipsă. Iată
regional Petroşani, care au loc sînt inso­ tate expunerile : ,.A- noaşterea tractoarelor. una din cauzele pentru
.sînt programate trei lite de filme şi dia- tenţie părinţi", „Aşe­ . adrese Iată cîteva din materiile care unele ore de apli­
cicluri de conferinţe. l'ilmc. zarea geografică a Ro­ care constituie obiectul caţii au un caracter for­
Unul în cadrul lecto­ La susţinerea con­ mâniei". „Puterea e- rator pentru elevi, deo­ pregătirii elevilor dc la mal. Credem că în aceas­
Situată intr-un pitoresc
ratului cu femeile, li­ ferinţelor participă duenţiei în familie" cadru natural, Şcoala sebit de necesar în vede­ Şcoala profesională (le tă direcţie Trustul regio­
si altele.
nul pe teme agrozoo­ cadrele didactice de horticolă din Geoagiu a rea experienţelor şi de­ mecanici agricoli (lin nal gostat, care tutelea­
Petrcsti.
La
ză şcoala, trebuie să re­
cursurile
tehnice şi al treilea, la şcoala nr. 5, medi­ EMIL TETILEANU intrat de curînd în al monstraţiilor practice pe teoretice totul se desfă­ flecte mai mult şi să ne
cu o tematică mai cul veterinar Alic profesor optzecilea an de exis­ timpul iernii. şoară în bune condiţiuni. pună la dispoziţie tot
tenţă, In decursul activi­ Trebuie să recunoaş­ Dar cînd este vorba (le materialul intuitiv nece­
tăţii şcoala a fost pro­ tem că practica în uni­ a se trece ia demonstra­ sar bunei pregătiri a c-
Călătorie pe hartă filată după necesităţi, iar tăţile de producţie se ţii cu ajutorul materia­ levilor.
desfăşoară mai anevoios.
acum pregăteşte tehni­
cieni pentru unităţile a- Deşi elevii anului patru lului intuitiv lucrurile se La această şcoală se
complică. Cin ce cauză ?
Biblioteca comuna­ stanţa. Galaţi şi ora­ titori artistici Peţan gricole din regiune. Cei sînt trimişi la unităţile — Eu sînt maistru la petrec şi alte lucruri de
să
natură
îngreuneze
productive cu un
plan
lă din Vinerea, raio­ şul Gheorghe Ghcor- Ana şi Danciu Ma- 244 elevi sînt instrui ti de de practică, totuşi noi nu această şcoală, spunea procesul de invâţămint.
nul Orăştie, a orga­ ghiu-Dcj. Fiecare oraş i ia) Fondul muzical, S A N E S IM Ţ IM cadre cu un nivel pro­ cunoaştem îndeajuns de tov. Nicolac IM unica iu i Este vorba de unele me­
nizat, în cadrul unei a fost marcat pe har­ alcătuit din cîntecc fesional ridicat. Condi­ bine felul cum se mate­ şi, sincer vorbind, sînt tode greşite pe care o
duminici de tineret, o tă cu steluţe lumina­ legate de fiecare oraş, ţiile create, intensa mun­ rializează această acţiu­ pus într-o situaţie foar­ parte din cadrele didac­
călătorie pe hai ta pa­ te electric, călătoria a întregit imaginea că cultural - artistică, ne, deoarece fiind puţi­ te dificilă atunci cînd la tice Ic folosesc atunci
triei. Itinerarul călă­ fiind însoţită de lec­ despre localităţile res­ G ÎT M A I B IN E multiplele experienţe din aplicaţiile practice tre­ cind vor să „întroneze",
toriei a fost: Timişoa­ turi din diferite cărţi pective cîmpurile didactice etc,, ne cadre didactice, n-am buie să apelez la impro­ după spusele lor, disci­
găsit încă forma cea mai
ra, Hunedoara, Bra­ apărute în colecţia HERLEA SALOMIA vin să completeze tabloul adecvată pentru urmări­ vizaţii. Aceasta pentru plina. Mai precis, se re­
şov, Bucureşti, Con­ ..Patria noastră’ (ci- bibliotecară (Urmare din pag 1) nu se spune nimic despre bu­ unei activităţi susţinute. că laboratorul şcolii este
fetul „Jiul" ? Intenţionat l-am lă­ Dar, după cum se ştie, rea felului cum se efec­ sărăcăcios în ce priveşte curge la metode dc pu­
nere la „punct" a elevi­
tuează practica. Aşa că
în
o etapă importanta
sat mai la urmă considerînd că
r •
Montaj literar-cinema aici se găsesc o seric de sorti­ merită să se facă despre el un stituie practica de pro­ aprecierea muncii elevi­ materialul intuitiv. Vor­ lor prin poziţii de drepţi
pregătirea elevilor o con­
mente Cu altele se intimpină însă
besc despre componenţa
chiar şi in timpul mesei.
de
lor din ultimul an
greutăţi. Lipsesc In special sucu­ caz separat. Atmosfera care dom­ ducţie pe care cei din şcoală se face numai pe tractorului, unde nu a- Asemenea procedee sînt
rile şi apa minerală. Iaurtul nu neşte aici este sub toata critica. anul patru o fac în uni­ baza informărilor şi n- vem decit un sfert din folosite mai mult de că­
La Lăpugiul de Sus, minului cultural. Dio- lintiru Nicolac. se mai prea vinde. Oamenii nu mai Bufetul s-a transformat intr-o tăţile agricole. Cum se dresclor primite din par­ piesele acestuia. De ase­ tre maistrul Nicolac O-
veritabilă circiumă. In momen­
cu ocazia prezentării nisic Ursu ; despre Numeroşii cetăţeni au încredere deoarece de multe tul cînd am intrat era un fum desfăşoară această prac­ tea unităţilor. Din aceas­ menea, gama maşinilor prean şi educatorul Pe­
filmului românesc opera dramatică a au­ aflaţi în sală. au a- oi i nu este bine închegat sau este tică ? întrebarea a fost tă cauză se constată că agricole este descom- tru Dorea.
„de-l tăiai cu cuţitul", o serie dc
„Mofturi 1900", a fost torului profesorul preciat călduros mon­ amar. Un cuvînt de spus în a- cetăţeni în stare de ebrietate fă­ adresată tovarăşului ing. pianul practicii nu este
organizat un montaj Ghiară Lucian, iar tajul liternr-cinemato- această direcţie trebuie săi aibă ceau gălăgie. Această atmosferă lonn Samoilcscu, direc­ dus la îndeplinire, iar
grafic si filmul pre­ conducerea fabricii din localitate. torul şcolii, care printre unele unităţi folosesc e- Timpul elevului
literar-cinematografir. filmul a fost prezentat zentat. era întregită de piekap-ul cu di­ altele a spus : levii în munci adminis­
Intrăm la restaurantul „Mine­
Despre T. L. Caragiale spectatorilor de că­ DOM A LI VIA rul", cel mai mare din Petroşani. fuzoare, dat la maximum, cu cin- „Mai întîi vreau să trative.
a vorbit directorul că­ tre profesorul Vo- ; corespondentă Aici, totul impresionează. In lo­ tece de petrecere şi de un acor- menţionez că datorită si­ — Ne puteţi exempli­ este prefios
deonist care cînta la urechea u-
cal este o curăţenie perfectă. La nui beţiv. Chiar dacă ai găsi ce­ linţei pe care şi-o dau la fica cileva din aceste u-
ora cînd am vizitat restaurantul va de mîncare la bufet, te lip­ învăţătură. 150 din elevii nităţi ? La Şcoala profesională toda" respectivă, trebui?
Un nou taraf erau mai puţini consumatori. Cei seşti. Condica de sugestii şi re­ noştri sînt bursieri, iar să vorbesc despic coope­ de mecanici agricoli din spus că pentru practica
— îmi este mai uşor
de la un an la
altul
Alba Tulia l-am întîlnit
mai mulţi vin atunci cînd are
program orchestra. Tn lipsă de clamaţii existenta însă este numărul acestora e în rativele agricole care se şi pe fostul elev Palrj- rea ei, zilnic sînt scoş.
de la cursuri şi aplica­
aproape plină de însemnări.
Ee mulţi ani s-a în­ iesc în 7 sate, Acţiu­ pînă acum patru cin- altceva mai bun, răsfoim condi­ creştere. In legătură cu ocupă de buna desfăşu­ che Boabeş, caic acum ţii practice cîtc 6 elev:.
rare a practicii elevilor
cercat înfiinţarea u- nea a fost sprijinită tece. ca de sugestii şi reclamaţii. Cre­ practica elevilor amin­ deoarece acestea sînt e şef de brigadă Ja Cum recuperează aceşti.i
S.M.T. Miercurea şi i-am
tesc faptul că în cadrul
nui taraf la (aminul insă activ de organi­ In taraf avem in­ dem că vom găsi numai cuvinte Şi aici ss poate vorbi şcolii ea se realizează va- foarte puţine la număr. adresat următoarea în­ materia din ziua respec­
cultural din Tome.şli. zaţia de pai'tid şi Sfa­ strumentişti buni ca de laudă. Dar nu. Consumatorii ra prin intermediul cîm- Să vedem ce spun în trebare : tivă ? Iată ce ne-a răs­
încercarea a reuşit tul popular din co­ taragotiştii Borza Pe­ fac observaţii critice asupra fap­ de personalitate ! purilor didactice şi la­ această direcţie tovarăşii — Ca unul care aţi puns elevul Cornel Ni-
de-abia acum, după mună. Celor 14 instru­ tru. Fa rea Roman .şi tului că de mai multe ori s-a ser­ boratoarelor. Aici elevii de la Şcoala zooveterina- servit masa aici, ani de culescu din anul m E :
cc Casa raională de mente muzicale, care Marc Ion, saxofonis­ vit cafea necorespunzătonrc ca­ ră din Galtiu. Interlocu­ zile, cum vi se pare a- — In ce priveşte no­
cultură din Brad a au existat, li s-a a- tul Herbei Petru şi litativ, că nu au putut fi serviţi Cînd intri intr-o unitate dc ali­ t sînt puşi în situaţia, ca tor tov. pedagog Li via cum hrana elevilor ? ţiunile teoretice le co­
acordat un sprijin dăugat şi un acor­ violonistul Golea Tra- cu o serie de preparate căutate, mentaţie publică doreşti să cu­ I pe baza noţiunilor teore- Botă. — Prima concluzie e piem din caietele colegi­
mai substanţial alcă­ deon repartizat de ian. cum ar fi ficat şi altele. noşti care este specificul ei ce o- [ y tice însuşite la cursuri, — Şi noi om observat că s-a îmbunătăţit mult. lor, dar problemele prac­
tuirii acestei formaţii. casa raională de cul­ feră deosebit faţă de celelalte — să rezolve anumite teme această tendinţă a unor lucru pe care îl poate tice nu mai avem cur.t
Bineînţeles că sarcina tură. 1HJLZ IO AN Merită atenţie de specialitatea casei. Este vorba legate dc altoirea pomi­ unităţi de a pune elevii confirma oricare elev. le recupera. Şi dacă .pu­
nn a fost uşoară, dacă Instructorul tara­ directorul căminului deci de ceva care conturează si lor, polenizare, combate­ să se ocupe de rezolva­ Meniurile zilnice sînt nem la socoteală faptul
ţinem seama că cei IC fului, tov. Ion Pop, a cultural din Bulzcsti mai mult personalitatea unităţii rea dăunătorilor etc. Pe rea diferitelor probleme bogate şi variate. Dar o- că pentru acest scrvici i
instrumentişti locu­ reuşit să pregătească Brad Poate că cei care citesc aceste respective. Interesîndu-ne dacă timp de iarnă însă avem administrative. Pe (le biectăm conducei ii şco­ ne vine rîndul o dată.l t
I înduri se întreabă : de ce oare unităţile de alimentaţie publică un necaz. Este vorba dc altă parte, unii elevi so­ lii modul greoi in caic G săptăminî, vom vede i
din Petroşani au specialitatea ca­ n aplicaţiile practice în la- licitau să fie folosiţi mai se serveşte masa şi lipsa cit timp ni se răpeşte a*
sei. am ajuns la concluzia că aşa jl boratoare. Acestea nu mult in acţiuni veterina­ dc curăţenie. Le prin/, inia! din programul nos­
ceva nu există. S satisfac cerinţele (lin lip­ re deoarece acestea se de pildă, masa iurează tru de pregătire. De a-
— Care este specialitatea casei? să de spaţiu. De aceea, desfăşurau în laboratoa­ peste trei ore. Aceasta, ceca, considerăm că tre­
am întrebat pe tov. Iu lin Groza, am propune ca staţiunea re. unde condiţiile de pentru că aici s-a intro­ buie să se renunţe \n
responsabilul restaurantului „Ca­ experimentală să-si mute muncă sînt mai igienice. dus servirea, de către procedeul acesta, pentr .
laboratorul de
chimic
rul cu bere". care funcţionează în in­ ' Or, se ştie că adevărata elevi şi aceştia nu au că noi am venit aici sA
ne calificăm în meserii
— Ştiu eu, să mă gindesc. A, cinta şcolii noastre, dîn- practică trebuie să se îndeininarea necesară. de mecanizatori si iu i c i
da, sarmalele. Aceeaşi întrebare riu-ne astfel posibilita­ desfăşoare în cadrul fer­ Vorbind despre „me- bucătari
am pus-o şi bucătăresei de la tea să înfiinţăm un labo­ melor, unde există posi- IOAN MANEA
restaurantul „Minerul".
— Nu cunosc, a fost răspunsul.
Ştiţi, eu lucrez după-amiază.
Desigur că o asemenea atitudi­ Posibilităţi tot mai
ne nu poate duce la atragerea CLASIFICARE
consumatorilor. Ea caracterizea­ mari d< economisire
ză modul îngust al unor lucrători
din alimentaţia publică pentru I Datorită creşterii continue a
lărgirea gamei sortimentale. veniturilor populaţiei posibili­ In urma desfăşurării fazei re­ clasificat ca fruntaşe pe regiune
tăţile dc economisire a surplusu­ gionale a Festivalului bienal de următoarele formaţii artistice, co­
lui bănesc sînt tot mai mari şi în teatru „I. L. Caragiale", juriul a lective şi interpret 1.
In oraşul Petroşani există un raionul Sebeş. Astfel, soldul ge­
număr suficient de unităţi care neral al depunerilor la C.EC. pe
pot asigura o buna deservire a raionul Sebeş va fi la 31 decem­ L O C U I 1
consumurilor. Asa cum arătam brie a c. cu 32 la sută mai mare
la început, activitatea lor s-a îm­ faţă de anul 1964. De asemenea TEATRU: Casa raională dc cultură Alba Tulla („Ulise şî coincidenţele*
bunătăţit. Conducerea T.A.P.L. un exemplu grăitor care arată de M. Septilici şi Gh. Dumbrăveanu) ; Casa raională de cultură Sebeş
trebuie să se frămînte insă în felul cum au crescut posibilită­ („Explozie întîrziatâ" de P. Everac); Căminul cultural din Săsciori („Omul
permanenţă pentru eliminarea ţile de economisire ale oameni­ care a văzut moartea" de V. Eftimiu) ; Clubul I.C.S.H. („Partea leului"
deficientelor care se mai mani­ lor muncii din raionul Sebeş (le C Teodorii)
Artiştii amatori sînt atenţi. Cu ajutorul magnetofonului, ascultă piesa „Patima roşie" de Miliail festă şi pentru găsirea a noi for­ este faptul că soldul mediu pe TEATRU DE PĂPUŞI : Casa raională (le cultură Ilia („Punguţa cu
Sorbul, interpretată de un colectiv profesionist. Aşa Ic va fi mai uşor să interpreteze piesa de mal sus, me de deservire care să satisfa­ locuitor este cu 25 la sută mai (Ini bani" de Viorica l'ilipoiu şi V. Porumbaeu) ; Casa raională de cultură
pe care au pus-o in scenă, la clubul din Gurabarza, sub îndrumarea profesorului Valentin Brădcanu. că pe deplin cerinţele oamenilor. mare faţă dc anul precedent. Alba Iulia („Spaima dovlecilor" de Chira Dragomir); Clubul din Simeria
(„Vulpoiul croitor" de M. Cremene).
MONTAJE LITERAR-MUZICALE: Casa raională de cultură Sebeş
(„Balada lui Patru Mantu" de Banii Rădulescu).
RECITATORI ; Rauchbach Ditta cu poezia „Balada femeii" de Nina
concurs s-au întrecut n- faza regională peste 27 Casian (Casa de cultură Hunedoara) ;Sinea Dorina cu poezia „Cîntec de
V-LEA FESTIVAL BIENAL desen debutanţi cu reale spectacole la sediu şi în Chiţa Ioan cu poezia „Pămîntul ţăiii" de Eugen Frunza (Casa raională
leagăn al Doncăi" de Marcel Bresla.su (Casa raională de cultură Brad) ;
perspective şi artişti a-
deplasare şi cea a cămi­
matori cu o bogată ex­
de cultură Brad); Rusu Mirrea cu poezia „La vînătoare" de Al. An*
ciori cu peste 12 specta­
perienţă. E dificil a se nului cultural din Săs­ dnţoiu (Clubul Uzinelor „30 Eecembric" Cugir).
succes pentru calitatea bili să existe mai multă face aprecieri indivi­ cole La aceste colective MONOLOGURI: „Telegrama" interpret Liviu Nicolae şi „Meridiona­
interpretativă s-a bucu­ preocupare si exigenţă duale, dat fiind numă­ a existat de asemenea lul" interpret Gastone Nicolae (Casa raională de cultură Orăştie).
rat formaţia clubului din partea organizatori­ rul marc al actorilor o preocupare permanen­
i.C.SIL (cu piesa ..Par­ lor şi mai multă imagi­ buni si diversitatea in­ tă pentru creşterea cali­
tativă a
spectacolelor,
tea leului" rle C. Teodo­ naţie in organizarea lor terpretărilor. Totuşi tre­ pentru ridicarea măies­ LOCUL il
rii), spectacolul fiind bi­ scenică. Numai monta­ buie remarcaţi in acest
De curînd s-u încheiat ş a.) şî că artiştii, forma­ bul), Dorin („Cuiul lui ne ritmat, iar situaţiile jul literar-mnzical „Ru­ sens unii care au jucat triei artistice a interpre­ TEATRU Casa raională dc cuturâ Brad („E vinovată Corina ?'* de
faza regională a celui de ţiile, lărgind astfel cîm- Pepelea", de V. I. Popa) comice puse în valoare lada lui Patru Mantu" cu multă dăruire, dove­ ţilor. I*. F ulga) ; Clubul E.M. I.onea („Hipnoza" de Ştefan Berciu) ; Clubul din
al IV-lea Festival bienal pul investigaţiei artisti­ si Gnrasada (cu „Dum- cu talent şi discreţie. Un de Banu Rădulescu pre­ dind mai i calităţi inter­ Artiştii amatori din Simeria („Revedere* de H. Lovinescu) ; Căminul cultural din Batiz
de teatru de amatori ce, an amplificat în ace­ brăvcanca" de Stela Nca- spectacol îngrijit, plin zentat de Casa raională pretative: Pîrvu Victoria regiunea noastră s-au („Dezertorul" de Miliail Sorbul) ; Căminul cultural din Beriu („Cuiul lui
„I. L. Caragiale", etapă laşi timp aria culturală g n ) . de pitoresc, fără striden­ de cultură din Sebeş a — Simcria (în rolul 01- bucurat dc sprijinul şi Pepelea" de Victor Toan Popa).
care a constituit un ma­ a preocupărilor. Sutele Nu acelaşi lucru l-am ţe au adus artiştii ama­ întrunit cele mai multe găi din piesa „Revedere" îndrumarea teatrelor de TEATRU DE PAPUŞT : Casa dc cultură Hunedoara („Spaima dovle­
re şi greu examen pen­ de spectatori prezenţi în putea spune despre că­ tori din I.onea (cu piesa calităţi, dar nici aresta de H. Lovinescu), Matieş stat din legiune, a căror cilor" de Chira Dragomir) ; Casa raională de cultură Sebeş („Vulpoiul
tru formaţiile artistice sălile de concurs an a- minul cultural din Pui „Hipnoza" de Şt. Berc iu). nu s-a ridicat la valoa­ Lucian — Valea Brad conduceri au manifestat croitor" de M. Cremene)
de amatori. La această prec iat ţinuta artistică (cu piesa „Cînd ghitara-i Un interes deosebit au rea artistică dorită. (în rolul lui Bota din bunăvoinţă faţă dc mun­ MONTAJE LITERAR-MUZrCALE : Casa raională de cultură Haţeg
tradiţională întrecere an corespunzătoare şi jocul dc prisos" de T. Boşca), suscitat păpuşarii ama­ Ca şi în cadrul fazei „Ultima noapte" de L. ca amatorilor. Merită o („Românie, mîndră Moare").
pârlit ipat un număr (le plin do dăruire al artiş­ l'erencz). Bucur Georgc menţiune specială pentru RECITATORI : Oprean Lacrima cu poezia „Nebuna" dc G. Coşbuc
[Tesle 30 de formaţii, re­ tilor amatori. Majorita­ — I.onea (în Nelu Păgu­ calitatea muncii depuse (Casa raională de cultură Sebeş) ; Grosu Claudla cu poezia „Patria" de Al.
citatori şi cititori artis­ tea colectivelor au dove­ başii din „Hipnoza” de si n rezultatelor obţinute Andj-iţoiu (Căminul cultural Valea Drad).
tici din cadrul aşezămin­ dit însuşiri remarcabile Ştefan Berriu). Cuteanu regizorii : Şoma Marcel CITITORI ARTlSTJCr : Bulz Paula cu fragmentul „Pe Valea Jiului"
telor rnllurale si ale sin­ interpretînd cu expresi­ Concluzii după faza regională Eugen — Sebeş, casa dc (de la Teatrul de stat (Casa raională de cultură Brad).
dicatelor, caic au reuşit vitate rolurile, comuni- cultură (in rolul lui Val Petroşani), Diaconii Pe­
să ocupe primul loc la cînd la nivel superior din piesa „Explozie în- tru (de la Teatrul de
faza anterioară. mesajul piesei. De exem­ tîr/iată" de P. Everac), păpuşi din Alba Iulia) si L O C U L l i
Echipele de teatru, co­ plu. dintre formaţiile ca­ Constantin Sirbu (in Ma­ actorii : Gigi lordăncs-
lectivele de păpuşari şi selor raionale de cultu­ care a prezentat un spec­ lori dc la Casa raională raionale, numărul reci­ xim) si Ioan Cristescu cu, Ton Tifor, Branea TEATRU : Casa de cultură Hunedoara („Gaiţele" de T. Muşatescu) ;
montaje literare au con­ ră le putem aminti pe tacol slab, mult sub re de cultură din Hia (cu tatorilor si cititorilor ar­ (în Andrei Dobreseu — Teodor (de la Teatrul de Casa raională dc cultură Orăştie („Steaua fără nume" de M. Sebastian) ;
vins spectatorul (le evi­ cele din Alba (cu piesa şi-au propus organizato­ piesa „Punguţa cu doi tistici a fost destul de Ulise din piesa „Ulise şi stal din Petroşani) l ain ica „Sebeşul" („Lear împotriva minciunii" dc 1. Fink) ; I. C. M.
dentul progres al mişcă­ „Ulise şi coincidenţele" rii. Chiar şi formaţia Ca­ bani" de V. Filipoiu si scăzut. Unii nu dovedit coincidentele) Casa raio­ O dată cu încheierea Zlatna („D ale carnavalului" dc L L. Caragiale) ; Fabrica dc produse re­
rii teatrale din regiune. de M. Septilici si Gh. sei raionale de cultură V. Porumbncu) şi cei din talent, pasiune, studiu a nală de cultură din Alba festivalului nn înseamnă fractare Bani Mare („Postul dc pe strada Rareş" de A. Andricş) ; Cămi­
Artiştii amatori an inter­ Dumbrăveanu), Sebeş (cu din Haţeg (cu piesa „Pa­ Alba Iulia (cu „Spaima textului, ca Sinea Dori­ Iulia. însă că formaţiile parti­ nul cultural din Gnrasada („Dumbrăveanca" de Stela Neagu) ; Căminul
pretat i ii sensibilitate si „Explozie înlîr/iată" de tru sub un acoperiş" de dovlecilor" de Chira Dra- na. Rauchbach Ditln, In urma acestei etape cipante la această ediţie cultural din Cimpa („Piatra din casă" de Vasile Alecsandri).
talent piese din reperto­ P Everac) şi Brad (cu Smirnova M. si K'roin- gomir). Chiţa Joan şi Rusii Mie­ de concurs s-n constatat trebuie să înceteze acti­ MONTAJE LITERAR-MUZICALE: Casa de cultura din Hunedoara
riul clasic şi contempo­ „E vinovată Corina ?" de del M.) s-a prezentat sub La această fază s-au rea, alţii s-an prezentat că acolo unde au existat vitatea ci, dimpotrivă, (G. Cosbur).
ran. fiind adeseori a- I.. Fulga). Aceste forma­ nivelul prestigiului său prezentat şi montaje li­ la un nivel destul (le preocupări deosebite în trebuie sporite eforturile CITITORT ARTISTICI : Harda Emanuela cu fragmentul „Singur" de
plaudaţi la scenă des­ ţii. fiind îndrumate de artistic. De asemenea, terare şi recitatori. Din slab, neexislînd suficien­ pregătirea formaţiilor ca întreaga mişcare tea­ C. Hogaş (Căminul cultural Valea Brad).
chisă. Le remarcat este artişti profesionişti, s-au din partea artiştilor a- păcate, numărul acestor tă preocupare in redarea promovat? la faza raio­ trală de amatori să se MENŢIUNE : Casa de cultură Haţeg („Patru sub un acoperiş" de
faptul că în această eta­ distins prin verva şi fi­ matori de la Cimpa ne colective a fost mult sub artistică n textelor cc nală şi acolo unde aceste dezvolte si mai mult. atît Smirnova M. şi Kroindcl M.) : Clubul Uzinelor „30 Decembrie" Cugir
pă au fost prezenţi au­ rescul interpretării. aşteptam la mai mult. aşteptări. Montajele li­ le-au fost încredinţate. formaţii au avut cît mai pe linia abordării unui („O întîlnire neobişnuită" de P. Everac) ; Căminul cultural Valea Brad
tori diverşi, texte dc fac­ Aprecieri călduroase mai ales că ei au fost terate au fost în general Intr-o regie interesan­ multe confruntări cu pu­ repertoriu bogat, actual („Ultima noapte” de L. Fercncz) ; Căminul cultural din Pui (..Cînd ghi­
tură diferită (V. Alecsan- din partea publicului au „Laureaţi ai celui de-al inexpresive, alcătuite cî- ta si bine interpretată au blicul, ele s-au prezentat si variat cît şi pe linia tara-i dc prisos" de T. Bosca).
cîri. I. L. Caragiale, V. T. cules si formaţiile artis­ H-lca Festival bienal de leodată de mîntuială, lip­ fost prezentate monolo- la un nivel artistic supe­ creşterii calităt'' artisti­ MENŢIUNI SPECIALE INDIVIDUALE PENTRU INTERPRETARE:
Popa. M. Sebastiun, M. tice de amatori ale că- teatru „I. L. Caragiale". site de dinamism, de gurilc ..Telegrama" (in­ rior. In arest sens putem ce a spectacolelor. Pîrvu Victoria (clubul Simeria) pentru rolul Olgăî din piesa „Revedere"
Sorbul. T Mnşatcscn, V. mînelor . culturale din Vodevilul „Piatra din mişcare, de acel suflu terpretat dc Liviu Nico- aminti formaţia de tea­ de II Lovinescu ; Maties Lucian (Căminul cultural din Valea Brad) pen­
Eftimiu, Smirnova M. şi Săsciori (cu piesa „Omul casă" de V. Alccsnndrî a de optimism care trebuie lae) şi „Meridionalul" tru a Casei raionale dc Ti of SETEL SILVIU tru rolul lui Rota din piesa „Ultima noapte" dc L. Fercncz; Bucur Geor-
Kroindc) M, Paul Eve- rare a văzut moartea" de fost bine ales, dar dis­ (interpretat de Gastone mclod>«t cu probleme dc ge (Clubul E.M. I.onea) pentru rolul „Nelu păgubaşu" din piesa „Hip­
rac. C. Teodorii, M. Sep- V. Eftimiu), Baliz (cu tribuţia a lăsat (le dorit. să se degaje în tot tim­ Nicolac). cultură din Alba Tulia, teatru la Casa regională noza" de Ştefan Berciu.
lilieî, Gh. Dumbrăveanu „Dezertorul" de M. Sor­ De un binemeritat pul spectacolului. Ar tre- La această fază de caic a prezentat plnă la a creaţiei populare Deva