Page 63 - 1965-12

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3412

IN SPRIJINUL Gs problemă dezbatem VEŞTI DE LA PETRII.A

Galinskv
NOILOR BIROURI in adunarea generala Depăşiri Ioan Pletl, Sigismund Zuba Ioan şi Filim on
Iosif.
Rudolf,
Cunoscutul
Gonczi, Francisc Lat-
inova­
tor Ioan Horga, m ai­
ALE de plan kulik, Dumitrescu Du­ stru de întreţinere,
m itru, Marcu Ioan şi
Pentru a veni în s p rijin u l b iro u rilo r organizaţiilor de bază In perioada care s-a M iu Constantin. este aulor al mai m ul­
tor inovaţii.
Printre
nou alese, ziarul nostru va publica la această rubrică mai multe
ORGANIZAŢIILOR materiale menite să scoată în ev idenţă experienţa pozitivă a unora scurs din acest Pe- acestea cităm : „M o­ • J J » O t O
an,
preparatorii din
din birouri, precum şi să ajute Ia înlăturarea unor lipsuri. trila şi-au depăşit 40 inovaţii dificarea capacităţii
de insilozare a steri­
In acest num ăr publicăm răspunsurile date dc 5 secretari dc sarcinile de plan la lu lu i de la spălătorie
DE BAZA P. C. R. organizaţie de bază din C.S.II. la întrebarea pusă dc redacţie : producţia de cărbuni aplicate şi asigurarea descăr­
Ce problemă dezbatem in adunarea generală din această lună? bruţi p rim iţi de la cării turtelo r de la
exploatările m iniere De la începutul a- filtre ". Inovaţia rezol­
Petrila, Lonea, A ni- nului şi pînă in pre­ vă problema insilo- t & i
B al secţiei a Il-a furnale. Nu sc noasa şi D îlja cu zent, la cabinetul teh­ zării concomitente a
LEONTIN CURTEANU VIOREL NEAG poate spune că organizaţia de bază 30357 tone. Din a- nic al Preparaţiei Pe- celor două feluri de
Introducerea şi extinde­ Respectarea disciplinei de aici nu a avut preocupare pen­ ceastă cantitate 8.449 tiila au fost prezen­ steril rezultat de la
tone au fost obţinute
spălarea cărbunilor şi
tru întărirea disciplinei. Secretarul
rea noului procedeu la de partid şi de stat. organizaţiei dc bază însuşi, tov. numai în luna noiem­ tate 65 propuneri de turtelor rezultate in w r e s t a u r a n t e l e :
inovaţii, din care 40
cuptoarele Martin. Ilie Ghcrasc, nc spunea că dc brie. au fost aplicate în urma filtră rii apelor
m ultă vreme aici nu s-au semnalat Planul la producţia procesul de produc­ reziduale la filtre şi C O P V / N ( J L
lipsuri grave in această direcţie. Şi netă de cărbuni spă­ ţie, iar 11 se află in presă Tot lui Horga 0/N HUNEDOARA P W
Ioan ii aparţin şi ino­
— De cîteva luni colectivul sec­ In adunarea generală din luna de­ totuşi biroul şi-a propus ca adu­ laţi a fost depăşit cu faza de experim enta­ vaţiile „A lim entator
42.153 tone. 5.219 tone
ţiei noastre este cu atenţia încorda­ cembrie ne-am propus să dezbatem narea generală din această lună să au fost realizate nu­ re Economiile post- cu bandă de cauciuc
tă : .din mers" trebuie să schimbăm problema respectării cu stricteţe a pună în dezbaterea adunării pro­ mai in luna noiem­ calculate însumează la staţia de ipsos", \RESTAURAHTEL£ D M T E L 'U C ,
procedeul de elaborare a oţelului. disciplinei de pai lid şi de stat de blema disciplinei. Ce urm ări poate brie. Tot în luna no­ aproape 70.000 lei. care rezolvă defin itiv
Experimentăm introducerea şi e xtin ­ către toţi m em brii de partid Tema avea o astfel de analiză cind ea nu iembrie preparatorii P rintre inovaţiile a- problema dozării ip ­ \C H £IAPŞI CAL A N
derea însuftăril oxigenului prin este izvorită d in tr-o realitate exis­ sc bazează pe fapte concrete, sufi­ au mai produs peste plicate recent am in­ sosului în vederea VI SE OrfOA UM SO Q T/M EN T & O G W
lance. Este ştiut cA schimbarea unui tentă in schimbul nostru la lam i­ cient dc concludente? Sînt, fireşte, sarcina de plan 2 694 tim : „M odificarea a- lim pezirii în mod co­
proces tehnologic înseamnă o puter­ norul blum ing : alături de cei mai şi aici tovarăşi care nu respectă cu tone cărbune special lim entârii cu îngroşat respunzător a apelor DE PDE PADA r E Ş / a  U W P l.
nică concentrare de eforturi, frâ- m u lţi comunişti care muncesc bine, stricteţe disciplina, dar biroul or­ pentru semicocs. a pompelor W i l leit ^reziduale şi „Sistem M UZ/CA. DANS A H T Q E N .
m întări, încercări, uneori şi eşecuri, conştiincios, indeplinindu-şi cu simţ ganizaţiei dc bază poate sâ-i che­ Calitatea cărbuni­ nr. 1 şi 2“ al cărei de captare a aşchiilor
pregătiri etc. )n momentul de faţă de răspundere sarcinile în produc­ me şi să stea de vorbă cu ei, să Ic lor preparaţi a fost autor este tînărul şi rumeguşului din
experimentarea are loc la un singur ţie şi cele obşteşti, mai avem unii to­ arate lipsurile, să-i tragă la răs­ îm bunătăţită cu, 4 la maistru Zuba Ioan. preaplinul conului
cuptor, dar ea trebuie încheiată şi varăşi care se abat de la disciplină. pundere, iar dacă aceasta nu va da sută, prin reducerea Inovaţia concepută de mare", care îmbună­
apoi să trecem la extinderea proce­ Un astfel de exemplu îl constituie rezultate bune şi lipsurile continuă procentului de cenu­ el aduce îm bunătăţiri tăţeşte procesul la
deului. Nici pînă acum, organizaţiile tov. Vasile Spătaru. Pe Ungă faptul să persiste, să sc folosească dc fo r­ şă şi a u m idităţii. procesului tehnologic flotaţie. Lăcătuşii
de bază din oţelâria nouă n-au stat că a lipsit o dată nemotivat de la lu­ ţa întregii organizaţii de bază. La obţinerea acestor in secţiile filtre şi Szedlacsek Eugen şi
pasive. S-au făcut multe lucruri. Cel ciu, altă dată a amestecat m aterialul La astfel dc aspecte pot să re­ succese o contribuţie piesă Kiss Ludovilc sînt au­
mai im portant este pregătirea oa­ lam inat ce trebuie expediat, tov. flecteze cu m ultă atenţie şi alte b i­ de seamă au adus-o Tot la îm bunătăţi­ to rii inovaţiei „M o d i­
rouri ale organizaţiilor de bază. Sta­
menilor. Spătaru absentează de la invăţăm în- bilirea ordine! dc zi, a problemei schim burile conduse rea procesului tehno­ ficarea alimentatoare­
Pregătirile ce se fac în momentul tul de partid. Această din urmă ce urmează să fie pusă în dezbate­ de Ilie M incoff, Aurel logic a contribuit şi lor preselor ovoide".
dc faţă vizează strict operaţiile de lipsă le este caracteristică şi altor rea adunării generale este o ches­ Onea, Iosif lanc. M i- inovaţia „M odificarea B ĂD U ŢA C-T1N
introducere şi scoatere a lăncii din tovarăşi printre care Gheorghe Şutea tiune do mare însemnătate pentru hai Negrean, Vasile dispozitivului de cap­ FCOBFSCU G1I.
cuptor, răcirea ei, cunoaşterea şi stă- şi Ioan Timpeanu. Suciu, Petru T rif, la- E M IL I AN DOBOŞ
pînirea de către topitori a acestor B iroul organizaţiei de bază consi­ întărirea rolului dc conducător al cob Husan, Ladislau tare a preaplinului (din colectivul subre-
organizaţiilor noastre dc partid.
operaţiuni. deră că mai există şi alte aspecte Lupa, precum şi b ri­ decantorului nr. 1" dncţici noastre volun­
Biroul organizaţiei de bază nr. 4 ale disciplinei de partid şi de stat ARM EANU găzile conduse de concepută de m aiştrii tare din Petrila)
din noua oţelărie a analizat cu m ul­ pe care unii m em bri de partid nu le
tă atenţie încă în luna noiembrie respectă. Pentru a curma această sta­
problemele cele mai im portante şi re de lucruri am hotărât să punem
mai arzătoare pe care trebuie să le in discuţia adunării generale pe acel
tovarăşi care nu-şi fac datoria con­
rezolvăm. După o cântărire atentă ştiincios Sînt convins că adunarea
am ajuns la concluzia că probleme­ generală, care este un puternic m ij­
le legate de introducerea şi extinde­
loc de educare a com uniştilor, va de­
rea noului procedeu sînt cele care termina o îm bunătăţire a situaţiei
trebuie să le discutăm in adunarea
generală ce o vom ţine în luna de­ existente. Noi ne gindim că este ne­
cembrie. In acest scop am alcătuit cesar să îm bunătăţim munca de edu­
un colectiv din care fac parte ingi­ care ce o desfăşoară organizaţia de
nerii Cornel Deheleanu şi Sabin bază în rîndul com uniştilor şi a ce­
Faur, m aiştrii Gheorghe Stanca şi lo rla lţi m uncitori, aceasta consti­
Alexandru Nedelcovici şi alţi tova­ tuind o garanţie a în tă ririi discipli­
răşi. care întocmesc referatul ce va nei şi conduitei in producţie şi în a-
fi pus în dezbaterea com uniştilor. fara producţiei.
Am convingerea că analiza ce o
vom face in această adunare va
contribui in mare măsură la rezol­ I N L O C D E C O N C L U Z I I DEVA strada Horea nr. 2
varea principalelor sarcini ce ne stau
în faţă în legătură cu introducerea întrebării puse de redacţie i-au răs­ BRAD strada Avram Iancu nr. 54
noului procedeu tehnologic. puns mai m u lţi secretari. Răspunsu­
rile lor însă au scos în evidenţă fap­ SIMER1A slrada Cuza Vodă nr. 25
tul că birourile organizaţiilor dc
bază ai căror secretari sînt, nu au 1LIA strada 23 August nr. 52
VASILE DAVID ales cu suficientă atenţie temele re­ ORAŞT1E strada Lenin nr. 19
Calitatea laminatelor feratelor pentru adunările generale
din această lună. Vom da aici nu­ SEDEŞ strada Drumul Sibiului nr. 3
mai două exemple care sînt însă su­
ficient dc edificatoare. ALBA IUL1A slrada Tudor Vladtmirescu nr. 38
— Organizaţia noastră de bază din Tov. Florian Stanciu, secretar al
schimbul C al secţiei de laminoare organizaţiei de bază din schimbul C PETROŞANI la blocuri O.C.L.
pentru profile m ijlo cii şi benzi a ţ i­ dc la O. S. IVI. I ne-a declarat printre
nut adunarea generală pe luna de­ altele că biroul organizaţiei de ba­ HAŢEG strada Sîntămăria Orlea
Unitatea de industrializare a lem nului Sebeş. Aci, fiecare scindură
cembrie. Tema referatului a fo s t: ză Intenţionează să pună în discuţia grija, înainte de a ieşi din depozit. sortată controlată
„Calitatea produselor noastre şi sar­ adunării generale problema modului LUPENI strada Abatorului
cinile ce ne revin în prim a lună a a- in care se respectă disciplina in pro­
nului 1966". ducţie, folosindu-sc dc argumentul LONEA strada Pielii
Ifr''legătură cu stabilirea ordine» că o recentă plenară a C om itetului
de zi, pentru aceasta trebuie să orăşenesc dc partid Hunedoara a a- L1VEZCNI
spun că s-au purtat discuţii într-o nalizat această problemă şi că a re­ Ş T I R I D I N Ţ A R A
şedinţă de birou. Părerile erau îm ­ comandat b iro u rilo r organizaţiilor
părţite. Lucrul acesta este firesc, dc bază să procedeze la fel. Reco­
pentru că intr-o secţie există la un mandarea făcută de planara com i­
moment dat mai multe probleme tetului orăşenesc este justificată,
care ar putea face obiectul analizei dar aceasta nu inscamnă că proble­ Articole de uz îndelungat vîndute ta sate Sporeşte traficul A N U N Ţ
într*o adunare. Totul este, după pă­ ma disciplinei trebuie analizată in d i­
rerea mea. s-o alegi pe cea de a ferent de condiţiile concrete, de pro­ Listele de comenzi ale cooperati­ de mobilă, maşini de cusut, motoci­
cărei rezolvare depind şl altele Pînă blemele ce se pun in fiecare secţie velor săteşti au cuprins, în u ltim ii clete, motorete, biciclete etc. al că­ maritim în portul CENTRUL DE LIBRĂRII Şl DIFUZARE A CARJII
în cele din urmă Întregul birou a a- la uii moment dat. B irourile organi­ ani, alături de m ărfurile obişnuite, ror număr a crescut, dc asemenea HUNEDOARA—DEVA
juns la concluzia că problema cea zaţiilor de bază au puterea şi tre­ şi cantităţi din ce în ce mai mari considerabil. Constanta
mai im portantă pe care trebuie s-o buie să stabilească dacă o astfel de de articole de uz îndelungat, cerute Pentru desfacerea acestor m ărfuri, angajează prin concurs
dezbatem este calitatea lam inatelor. problemă trebuie analizată acum sau de populaţia sătească. Ca urmare, in în numeroase comune s-au construit — un merceolog principal in cadrul serviciului carto,
Am ales problema ca lită ţii nu pen­ în altă lună. Faptul nu ar fi devenit u ltim ii şase ani s-au vîndut la sate magazine mari care asigură condiţii — Condiţii : şcoală medio şi 3 ani vechime în funcţii lehni-
tru că ar fi crescut num ărul recla­ atit dc evident dacă organizaţia de după cum reiese din datele centrali­ bune de păstrare şi vînzare a m ăr­ Echipele navelor „Loide" — Pa­
m a ţilo r pentru rebut, ci pentru că, bază din schimbul C al oţelărici zate de Centrocoop, peste 30 G00 furilor. nama, sub pavilion brazilian, „Bo- co-economice ;
pe baza unui studiu făcut înaintea vechi nu s-ar fi preocupat şi pînă frigidere, 72.400 televizoare, 67.700 Ţ inind seama de cerinţele mereu rcas" sub pavilion liberian, sau — un decorator II.
adunării, am constatat că avem po­ acum dc întărirea disciplinei în pro­ maşini de spălat rufe, aproape crescânde ale locuitorilor din mediul „Beograd*1 sub pavilion iugoslav se Informaţii suplimentare se pot da la sediul întreprinderii
sibilitatea sA reducem şi mai m ult ducţie. Realitatea este că. intr-ade­ 20000 de aspiratoare de praf, sute rural Centrocoop se preocupă ca în numără printre numeroasele echipa­ din Piaţa Unirii nr. 4 Deva.
rebutul. văr, in acest schimb sint unii membri de m ii de aparate de radio şi alte v iito r să asigme prin unităţile de je străine care au trim is pe adresa
Adunarea care a «vut loc zilele dc partid care nu sc împacă întot­ maşini electrotehnice. La acestea desfacere locală un sortim ent de Agenţiei do vapoare Constanţa, a
trecute a evidenţiat şi mai bine ra­ deauna cu disciplina, dar com uniştii se adaugă sute de m ii dc garnituri m ărfuri tot mai bogat. între prin d e rii de stat pentru trans­
re ne sînt posibilităţile. Analiza fă­ au luat poziţie critică faţă dc ci, ba porturi şi expediţii internaţionale,
cută de comunişti cu acest prilej unii au şi fost sancţionaţi cu prile­ 0 nouă metodă de evidentă contabilă călduroase scrisori dc m ulţum ire
a arătat că atenţia colectivului nos­ ju l unei adunări generale care a pentru felul cum nu fost deser vite
tru trebuie mai m ult îndreptată în ­ avut loc abia dc o lună. M aistrul in tim pul staţionării lor în portul
spre aprovizionarea cuptoarelor nu­ D um itru B rujan şi prim -topitorul In citeva întreprinderi s-a experi­ plan secundar, ea fiin d înlocuită cu românesc.
mai cu m aterial recepţionat (să nu Nicolac Dragomir, dc pildă, au fost mentat o nouă metodă de evidenţă a cca operativă. Aceasta permite creş­ Anul acesta traficul in porlul nos­
se introducă în cuptoare materiale sancţionaţi pentru neglijenţă. Dc a- cheltuielilor de producţie şi de cal- terea ren tab ilită ţii unităţilor, des­ tru m aritim a sporit de 4 or i in com­
cu defecte), respectarea cu mai mare semenea prim -topitorul D um itru IMi- J cui al preţului de cost. Ea constă în coperirea şi folosirea mai largă a re­ paraţie cu 1959. Aceasta, datorită
stricteţe a procesului tehnologic, su­ hai şi topitorul Traian Ganga au fost j urm ărirea, fază cu fază a desfăşu- zervelor interne, sesizarea ia tim p dezvoltării re la ţiilo r comerciale ale
pravegherea mai atentă a instala­ chemaţi în faţa biroului organiza­ | ră rii procesului de producţie, a con­ a abaterilor de la cheltuielile nor­ ţării cu alte state, m ăsurilor luate
ţiilo r mecanice şi electrice, manevra­ ţiei dc bază şi traşi la răspundere sum urilor de materie primă, a ma­ mative şi luarea de măsuri pentru
rea mai corectă a u tila ju lu i de la a- pentru abateri dc la disciplina dc noperei şi altor cheltuieli. Se asigu­ eventuale depăşiri de cheltuieli sau pentru modernizarea portului, rid i­
justaj. Acestea sint numai citeva din producţie. Dc atunci nu au avut Ioc ră astfel inform area operativă a nerealizarea beneficiilor planifica­ cării gradului de mecanizare a ope­
aspectele asupra cărora s-a oprit mai abateri mai grave dc la disciplina conducerii secţiilor de producţie şi te, a preţului de cost. In urma re­ ra ţiu n ilo r portuare şi bunei orga­
insistent adunarea generală. Ele au muncii, care să necesite punerea ce­ întreprinderii asupra stadiului de zultatelor bune obţinute prin folosi­ nizări a muncii in cadrul echipe­
confirm at însă faptul că biroul or­ lor vinovaţi în discuţia adunării realizare a planului, preţului de cost, rea metodei normative, M inisterul
ganizaţiei de bază s-a orientat just generale. Aşa stind lucrurile putea a beneficiilor etc. Totodată prin a- Finanţelor, care se preocupă dc pro­ lor de docheri. Comparativ cu ace­
alegînd ca temă pentru analiză pro­ fi aleasă altă temă inspirată din plicarea metodei norm ative — pen­ movarea unor sisteme mai avanta­ laşi an, volum ul m ă rfu rilo r im por­
blema calită ţii lam inatelor. Planul realitatea secţiei, a schim bului C. tru că despre aceasta este vorba — tate, exportate sau tranzitate este
de măsuri adoptat va duce la în­ Şi mai puţin convingătoare ni s-a evidenţa contabilă în întreprinderi joase dc evidenţă, îşi propune e xtin ­ de 5 ori mai mare.
lăturarea unor lipsuri ce se mai fac părut aceeaşi intenţie a biroului capătă o nouă structură organizato­ derea ei in toate întreprinderile pro­
sim ţite în activitatea noastră. organizaţiei dc ba2ă din schimbul rică. Evidenţa retrospectivă trece pe ductive. (Agerpres)

Radiojurnal. Sport. Buletin m eteo-rutier; „Drag mi-e cintecul şi jocul" — emisiune şi orchestră (Isaac Stern şi W illinm P rim -
6,10 Menuet de Becker ; 6,15 Transm item de muzică populară ; 9,00 Buletin de rose — orchestra Festivalelor din Perpig-
pentru sate; 8,30 La microfon, melodia pre­ ştiri ; 9,05 Silită simfonică de Sabin Dră- nan, d irijo r Pablo Casals) ; 23,47 Dans
ferată ; 9,35 Fragmente din opere de mare goi ; 9,30 Intermezzi şi fantezii de estra­ in miez dc noapte.
popularitate : „E lix iru l dragostei" de dă ; 10,00 Im n P artidului — program de
Donizetti (Cesare Valetti) şi „Boe­ cintece ; 10,10 Lucrări de Frederic Cho-
ma" de Puccini (Liccia Albanese şi pin interpretate de pianistul V la d im ir
Jan Pecrce) ; 10,00 Buletin de ştiri ; H orow jtz ; 10,32 Buchet de melodii popu­ TEEEVTZIUHB
C I N E l t A 10,05 Estrada m e lo d iilo r; 10,30 Ro­ lare ; 11,00 Buletin de ştiri. Buletin me­
za v ia tu rilo r (reluarea em isiunii din 15 teorologic; 11,07 Pagini din operete; 11,30
decem brie); 11,00 Poemul simfonic „D î- Colegi de liceu ; 11,50 Fantezia română 19,00 Jurnalul televiziunii (1) ; 19,15 E-
DEVA : 800 de leghe pe Amazoane — dona" de A lfred Alessandi eseu ; 11,25 In ­ pe tema populară „De-aş fi iu b it o gin- misiune pentru copii şi tineretul ş co la r:
cinematograful „Patria" ; Roşu şi negru terpreţi ai m uzicii populare : Mnrîa Badiu gaşA floare" de lacob Mureşianu (la pian Mozaic m uzical-distiactiv ; 20,00 Tele-
seriile f şi II — cinem atograful .A rta " ; şi Nelu Iovănescu ; 11,50 Piese pentru Dorina Popovici) ; 12,01 Un cîntec pentru enciclopedie ; 21,00 Program interpretat
PETROŞANI : Pînă la oraş nu e departe — fanfară; 12,10 Cu m icrofonul prin sălile tine ; 12,30 Muzică populară interpretată de orchestra de estradă a radiotelevizi-
cinematograful „Republica" ; O norabilul de concert ale Capitalei. Fragmente din de M arin Schi por, V ictor Bulzan şi Fă- unii sovietice. Transmisiune de la Mos­ U T U t
Stanislas — agent secret — cinematogra­ concertul de muzică de cameră „Seri de nică Stănescu-Româneşti ; 13,00 Buletin cova; 21,50 Rapsozi p op u lari; 22,20 Film :
fu l „7 Noiembrie" ; LUPENI : C artierul S fîntul ; 23,10 Jurnalul televiziunii (II)
muzică contemporană" care a avut loc de ş tiri; 16,00 C iclul sonatelor pentru vioa­
veseliei — cinematograful .C ultu ral" ; S l- vineri, 3 decembrie, în sala mică a Pa­ ră şi pian de Brahms interpretate de Sport Buletinul meteorologic.
M ER IA : Raby Mathyas — cinematogra­ latului Republicii Socialiste România ; Henryk Szeryng şi A rth u r Rubinstein — 4
fu l „M ureşul" ; A LBA 1ULÎA : Cineva 13,15 Lucrări corale de Ion C roitorii ; 13,30 Sonata nr 3 în re m inor opus 108 ; 16,30
acolo sus mă iubeşte — cinematograful A lbum cu dedicaţie — muzică uşoară ; De ce ? De unde ? De cind ? (emisiune • W
„V icto ria "; Cei mai frumoşi ani — cine­ 18,03 In ju ru l globului ; 10,13 Re­ pentru copii) In cuprins : Ce este tele­ TIMPUL PROBABIL • V
matograful „23 August" ; SEBEŞ : Doi cunoaşteţi ana? 18,30 Ştiinţă, Tehnică, graful. Cum se construieşte o sonerie.
băieţi ca pîinea caldă — cinematograful Fantezie. Din cuprins : Lemnul plastic. Ce înseamnă să fii colecţionar; 16,50 O
„Progresul" ; A venturile unui tînăr — Tem peraturi extreme. Hipnoză şi medi­ melodie : „Soarele meu" de Dl Capua — PENTRU 21 OUE
cinematograful „Sebeşul"; ORAŞT1E: U- cină ; 18,50 Serată dansantă ; 19.15 Sport.
nora le place jazz-ul — cinematograful Pagini din istoria sportului nostru ; 19,30 şi trei interpreţi : N illa Pizzî, Elvis Pres- Vreme schimbătoare cu cerul mai m ult
„P atria" ; Treizeci de ani de veselie — ci­ O melodie pe adresa dumneavoastră ; 20,00 ley şi Dalida ; 17,00 R adiojurnal. Sport. noros. Vor cădea precipitaţii sub formă de
nematograful „Flacăra" ; HAŢEG : Unde Buletin meteorologic; 19,03 Cîntă pentru lapoviţă şi ninsoare. V in t moderat din
Radiognzeta de seară ; 20,30 Cîntă Cons­ dumneavoastră form aţia Cornel Popescu;
eşti acum Maxim? — cinematograful ..Popu­ tantin Drăghici ; 20,45 Noapte bună, co­ sectorul vestic. Temperatura aerului în
lar" ; BRAD : Runda 6 — cinematograful pii : povestea „Soarele şi Luna" ; 20,55 19,30 Emisiune literară „Bulboană lui V ăli- uşoară creştere, ziua va fi cuprinsă între
„Steaua roşie" ; LONEA : In tiln ire la Romanţe şi a m in tiri ; 21,15 Astă-seară naş“ povestire de M Sadoveanu; 19,50Cintă 3 şi 7 grade iar noaptea intre 0 şi —4 gra­
Ischia — cinematograful „M inerul". orchestrele r Alexandru Imre, Horst Wett- de. Circulaţia rutieră va fi îngreunată V - ' %
dansăm in fam ilie ; 21,45 Opereta dan­ de, Arm ând M igiani, George Hudson ;
sează. 21,20 Voci de azi : Elena Cernci şi K im din cauza v iz ib ilită ţii reduse şi eventual
a poleiului.
PRO GRAM UL I I :
7,30 Radiojurnal.
R A D I O Sport. Buletin m e te o-ru tier; 7,45 Reco­ Borg ; 21,45 Mic dicţionar de muzică u- SOR T/fiENrVA R/AT DE CADOURI GA S/YI LA
şoară (litera I t ) (reluare) ; 22,45 O nouă
mandări din program ; 7,50 Sonata pentru cunoştinţă muzicală : Jean Pietre Fall ; PENTRU URM VI OARELE
3 Z ILE
PRO G RAM UL I ; 5,00 Buletin de ş tir i; flaut şi pian de Leonardo V inci ; 8,00 Un 23,00 Buletin de ştiri. Sport ; 23,07 Din EIAGA2/NELE COOPERAŢIEI Dl
5,06 Muzică populară ; 5,30 Gimnastica de basm al iernii ; opera „Fata de zăpadă" creaţia mozartiană : Simfonia concertan­ Vreme favorabilă precipitaţiilor cu tem­
înviorare ; 5,40 Piese pentru fanfară ; 6,00 de Rim ski Korsakov. (Fragm ente); 8,30 tă în M i bemol m ajor pentru vioară, violă peratura variabilă. . . v'-W