Page 64 - 1965-12
P. 64
PAGINA A 4-Ă
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3412
Intensificarea acţiunilor
forţelor patriotice
în Vietnamul de sud
SAIG O N 17 (Agerpres). — m arini americani, care de cîteva zile
In capitala sud-vietnamezâ sînt desfăşoară operaţiunea denumită
luate măsuri excepţionale de secu „harvest m o o n \ au intîm p in a t joi
rita te in legătură cu apropierea zi după-amiazâ un contraatac al p a tri
cind
lelor de 19 şi 20 decembrie,
Nota verbală adresată lui UThant Problema rhodesiană forţele de eliberare naţională sud- oţilor. presă „Eliberarea*4
Agenţia de
vietnameze vor marca respectiv a-
semnalează, de asemenea, că navele
niversarea declanşării
războiului
de misiunea permanentă 1946 şi crearea cu cinci ani în u r flotei a 7-a americane supun tiru
îm potriva ocupanţilor francezi în
lu i de artilerie satele de pe coasta
V ietnam ului de sud din provincia
9 ÎN M U LŢESC A C Ţ IU N ILE ÎM P O T R IV A PERSECUŢIILOR tă ţii un amendament adus la con mă a F rontului Naţional de Elibe Ben Tre.
rare.
L A CARE ESTE SUPUSĂ P O P U LA ŢIA B ĂŞ TIN A ŞA A DEM ON
★
stituţia intrată in vigoare luna tre
a României la S T R A Ţ II DE PROTEST ÎM P O T R IV A G U V ER N U LU I ILE G A L DF cută, o dată cu proclamarea u n i radio al forţelor patriotice a cerut SAIG O N 17 (Agerpres). —
Pentru 19 decembrie, postul
de
LA SALISBU RY % SIEKRA LEONE A PROPUS CONVOCAREA
D irectorul Băncii din Saigon, Vu
UNEI SESIUNI EXTR AO RD IN ARE A ŞEFILOR DE STATE SI laterală a independenţei Rhodesiei. populaţiei să înceteze orice activi ICuok Thuku a semnat în ziarul sai-
In conform itate cu acesta, se renun
GUVERNE A I ŢAR ILO R MEMBRE A L E O U A. tate şi să păstreze 15 minute de re
NEW YORK 17 trim isul special inţei şi intereselor sale. de a alege ţă, de fapt, la a mai num i un „re culegere. M ăsurile de securitate sînt gonez „T inh Luanh" un articol din
Agerpres. Nieolae lonescu, transm ite: liber căile sale de dezvoltare. De a- gent" sau un „guvernator general" luate, in special, în legătură cu in care reiese că economia V ietnam ului
La ON.U. a fost dată publicităţii — ceea, România sprijină dreptul po SALISBURY 17 (Agerpres). — hotărîrea de a lupta pentru apăra pentru a nu provoca conflicte cu tensificarea atacurilor p a trio ţilo r de sud este zguduită de puternice fe
ca document oficial al A dunării Ge porului Zimbabwe la libertate şi la In Rhodesia se înmulţesc acţiu rea intereselor popoarelor africa regina Angliei. In declaraţia guver chiar in capitală. Numai joi. pa nomene de inflaţie. P o trivit autoru
nerale şi al Consiliului de Securitate independenţa reală. nile îm potriva persecuţiilor la care ne. In faţa reşedinţei prezidenţiale, namentală se precizează că pină la trio ţii au întreprins cinci atacuri in lu i articolului, populaţia din regiu
— o notă verbală âdresată secretaru Acţiunea întreprinsă de auto rită ţi este supusă populaţia băştinaşă. Un dem onstranţii au fost salutaţi de numirea unui guvernator de către nile V ietnam ului de sud, controlate
lui general U Thant de către m isiu le locale de la Salisbury are un carac adevărat val de sabotaje se semna preşedintele ţâ rii, Julius Nyerere şi regină, va exista un titlu rhode- cursul cărora au fost ră n iţi doi po de autorităţile de la Saigon „nu au
nea permanentă a Republicii Socia ter ilegal şi abuziv, mergind împo lează în Rhodesia, menţionează a- de alţi m em bri ai guvernului Tan sian, „o fiţe ru l adm inistrator al gu liţiş ti, precum şi patru m ilita ri a- încredere in hîrtia monedă pusă în
liste România. triva aspiraţiilor poporului Zim bab genţia France Presse. P lantaţiile zaniei. vernului", funcţie ce va reveni deo mericani. V ineri dimineaţa, ei au circulaţie* de autorităţile de la Sai
aruncat o bombă in apropierea unul
După ce se menţionează că „guver we. care constituie marea m ajoritate de tutun sînt incendiate, pădurile 'ic camdată lui C liffo rd Dupont. Se camion cu m ilita ri amei icani, 12 gon încă în anul 1955.
nul român a luat cunoştinţă de re a populaţiei, negindu-i astfel drep sînt şi ele în flăcări, iar instalaţiile ştie că in urmă cu două săptămîni, dintre aceştia au fost răniţi. ★
zoluţiile O.N U. şi Organizaţiei U ni tul de a dispune de propria-i soartă de irigaţie sînt prim ejduite. A uto FREETOWN 17 (Agerpres). — regina A ngliei a făcut cunoscut, in Agenţiile de presă semnalează, W ASH IN G TO N 17 (Agerpres). —
tă ţii Africane, prin care sc cere a- şi urm ărind astfel — sub forma unei rită ţile au luat măsuri draconice P rim ul m inistru al Sierrei Leone, tr-un mesaj adresat lui Sm ith, că de asemenea, intensificarea opera La W ashington s-a anunţat oficial
doptarea de măsuri hotărîte de că „independenţe fictive* — perpetua îm potriva celor bănuiţi, scrie agen A lbert Margai, a propus convoca nu îl recunoaşte pe Dupont ca gu ţiu n ilo r in tr-o serie de alte regiuni că în cursul săptăm înii care s-a în
tre autoritatea administrantA pentru rea regim ului colonial, punînd în ţia citată: doi ani de muncă forţa rea unei sesiuni extraordinare a şe vernator general. sud-vietnameze. Joi, o companie gu cheiat la 13 decembrie pierderile su
a se pune capăt acţiunilor ilegale ale pericol pacea şi securitatea interna tă pentru femei şi biciuirea bărba filo r de state şi guverne ai ţâ rilo r Observatorii politici apreciază vernamentală a căzut într-o ambus ferite de trupele americane în V ie t
autorităţilor locale din Rhodesia de ţională. ţilor. membre ale O.U.A. în vederea exa noua măsură a Iui Smith drept o cadă organizată de patrioţi la c ir nam s-au cifra t la 64 m orţi şi 367
m in ă rii problemei rhodesiene. Pro
6ud”, în notă se subliniaz.A: Guvernul Republicii Socialiste Ro punerea este inclusă, p o triv it pos „încercare tactică" de a manifesta ca 30 km nord-vest de Saigon. Co răniţi. P o trivit datelor furnizate rte
„Republica Socialistă România m i mânia, se spune in încheiere în notă, ★ tu lu i de radio F reetow n.in răspun „loialitate faţă de coroana b rita n i municatele oficiale din Saigon a- surse americane aceasta ridică tota
litează pentru dreptul fiecărui po ACCRA 17 (Agerpres). — sul prem ierului Margai la telegrama că", m cn(inindu-se in acelaşi tim p nunţau pierderi grele. Intre bazele lul pierderilor americane în V iet
por de a-şi hotărî singur soarta, de condamnă crearea şi nu recunoaşte Oraşul Kumasi, una din cele mai îm păratului Etiopiei în această pro in afara au torităţii guvernului b ri de la Da Nang şi Chu Lai, puşcaşii nam, începînd de la 1 ianuarie 1965,
a-şi rezolva problemele p o triv it vo statul rasist al Rhodesiei de sud". m ari localităţi din Ghana, a cu tanic. la 1.496 m orţi şi 6.863 răniţi.
noscut m iercuri seara o anim aţie blemă. După părerea prim ului m i Pe de altă parte, ca răspuns la
neobişnuită. Peste 20.000 de persoa nistru al Sierrei Leone, reuniunea sancţiunile economice instituite îm
ne au organizat m ari demonstraţii la nivel înalt a O.U.A. va fi mai potriva sa, guvernul rhodesian a a-
nunţat joi seara că a hotărit sus După sesiunea N.A.T.O.
P!SA: Lucrările înfîlnirii de protest îm potriva guvernului i- eficientă decît convocarea unei a pendarea plăţii prim elor de asigu
doua consfătuiri a C onsiliului M i
legal din Rhodesia.
M anifestanţii
purtau pancarte pe care scria: „Să nisterial al O.U.A., propusă de Re rări datorate unor persoane ce lo
inieruniversifare itaSo-romane siştii albi din Rhodesia". A fost a- publica Arabă Unită. cuiesc în Marea Britanie, aceste
fie înlăturat lan Sm ith", „Jos ra
★
fonduri urm ind a fi folosite la pla
doptatâ o rezoluţie in care se men SALISBU RY 17 (Agerpres). — ta prim elor beneficiarilor ce trăiesc „0 întrunire de rutină fără zgom ot"
ROMA 17 — Corespondentul Ager P rintre reprezentanţii italieni se nu ţionează că poporul ghanez este ho- La Salisbury a fost dat publici in Rhodesia.
pres, Ion Mărgineanu, transm ite: mără prof. Turno Rotini de la U ni tâ rît să sprijine orice acţiune care
V ineri au început la Pisa lucrări le versitatea din Pisa, prof. G iulio Cres- ar putea duce la înlăturarea guver PARIS 17 (Agerpres). — Jn esenţă, sesiunea de la Paris a
în tiln irii interuniversitare italo-ro- cimanno de la Universitatea din Pa- nului Smith şi la eliberarea poporu Consiliul m inisterial al N A T O . fost ceea ce se numeşte .o în tru
mâne, consacrate problemelor agri lermo, prof. Emmanuele Piccone de lui negru Zimbabwe. Rezoluţia con şî-a încheiat joi dezbaterile. Aşa niri» de rutină fără zgomot**. Docu
culturii. Din Republica Socialistă la Universitatea din Catanîa, precum damnă, de asemenea, politica M arii cum se sublimase şi în ajun, sesi mentele adoptate sînt apreciate ra
România participă prof. Gherasim şi alţi oameni de ştiinţă de la U ni B ritanii, care în mod tacit a încu unea a fost mai m ult un p rile j de m enţinind la acelaşi nivel diver
Constantinescu. de la Institu tu l a- versităţile din Pnlermo, Pisa, Bo- rajat rebeliunea rhodesiană. inform are reciprocă in probleme genţele şi ince rtitudinile politice.
gronomic „N. Bălcescu", Toma Ern- logna, Padova şi Milano. de' interes comun sau cum a carac
goş, directorul In stitu tului de cerce Oamenii de ştiinţă din cele două i ★ terizat-o ^secretarul general al ic
tări pentru mecanizarea agriculturii, lâ ri discută cu acest prile j aspecte LONDRA 17 (Agerpres). — N A T O . „o sesiune bogată în în PARTS 17 (Agerpres). —
Tibenu Mureşan, directorul In stitu nte acestui domeniu cu precădere „H arold Wilson va discuta cu gu văţăm inte pentru discuţiile viitoa In tim p ce Ia sesiunea C onsiliu
tului de cercetări pentru cereale şi însă aspecte ale pom iculturii şi v iti vernul american m ijloacele de a re". Ea a fost dominată de proble lui N AT.O . s-a discutat, după rum
plante tehnice „Fundulea”, prof. E- impune un embargo asupra petrolu me exterioare zonei A tlan ticului de relatau ziarele occidentale, şi pro
m il Negruţiu, lectorul In stitu tu lu i cu ltu rii, ale mecanizării şi irig a ţii lui destinat Rhodesiei", a declarat nord, in special de politica am eri blema ridicată de cererile Germa
agronomic dr. Petru Groza din Cluj. lor. joi seara A rth u r Bottomley, m in i cană în. Vietnam. Expunerea lui niei occidentale de a căpăta acces
strul britanic pentru relaţiile cu Rusk în problema vietnameză nu a Ia controlul armei atomice, amba
Commonwealthul. cuprins nici un element nou, lim i- sadorul Franţei la Bonn a fă ru t o
de ziarele
reprodusă
declaraţie,
Pe de altă parte, în declaraţia sa tîndu-se la repetarea unor poziţii franceze, de natură să combată a-
întrevedere Johnson-Wilson scrisă, m inistrul britanic a adăugat generale care caracterizează p o liti ceste revendicări. Ziarul „Combat"
ca W ashingtonului în Asia de sud-
că „pentru a fi eficace embargoul est. Misiunea lui Rusk a fost mai informează astfel că Francois Sev-
W ASHING TO N 17 (Agerpres). — se crede că au fost trecute în re asupra petrolului trebuie să fie a- ales o misiune psihologică menită doux a declarat în cadrul unei con
ferinţe de presă de la Bonn ră „un
Prim ul m inistru britanic Harold vistă situaţia din N.A.T.O., războiul plicat în cadrul unei acţiuni m ul să obţină înţelegerea a lia ţilo r săi rol sporit al Bonnului în sistemul
W ilson care a sosit joi la Washing din Vietnam şi relaţiile bilaterale tilaterale". din N.A.T.O. pentru acţiunile S.U.A, m ilita r nuclear al O ccidentului ar
ton a avut vineri întrevederi cu pre dintre Marea Britanie şi S.U.A.. pre ★ în Vietnam. Care este rezultatul e- fi de natură să complice problema
şedintele Johnson şî cu principalii cum şi situaţia din Rhodesia. In le fo rtu rilo r lui Rusk ? La aceasta a u n ifică rii Germaniei'*. Or. a de
colaboratori ai acestuia, printre ra gătură cu problema embargoului a- D AR -ES-SALAAM 17 (Agerpres). lâşpuns chiar preşedintele actualei clarat ambasadorul, „nu văd nici un
re secretarul de stat american Dean supra exportului de petrol în Rho- In Capitala Tanzaniei a avut loc sesiuni a N.A.T.O., m inistrul aface m otiv să se adauge noi d ificu ltă ţi
Rusk şi m inistrul apărării Robert desia, săptâmînalul „Newsweek'* o demonstraţie organizată în s p riji rilo r externe al Canadei, Paul M ar la d ific u ltă ţile existente".
McNamara. scrie că este puţin probabil să se nul hotâ ririi guvernului de a rupe tin. In declaraţia sa făcută ziarişti El s-a referit apoi la divergenţele
Cu toate căi la Washington se cadă de acord asupra înăspririi sanc reiaţiile diplom atice cu Marea B ri lor la încheierea sesiunii, el a ară care opun Franţei pe cei cinci par
păstrează multă discreţie asupra su ţiu n ilo r economice îm potriva Rho tat că „apelul lu i Dean Rusk a găsit teneri' ăî s ă i' din cadrul Picfţbî co
biectelor abordate de Wilson şi pre desiei, întrucît „nici guvernul S.U.A. tanie. M anifestanţii purtau pancarte iin oarecare ecou doar la belgieni mune. Guvernul francez continuă să
şedintele Johnson, după rum rela nu doreşte sA aducă prejudicii com ceiind să se pună capăt regim ului şi olandezi**. Trebuie adăugat că re considere, a spus Seydoux, că în
tează agenţiile americane de presă, paniilor petroliere americane1*. rasist din Rhodesia şi manifestind prezentanţii ţă rilo r scandinave mem
bre ale liJ.A.T O., şi îndeosebi cei ai p rivin ţa Pieţei comune' p?obîemeTe
Franţei, şi-au exprim at deschis re agricole trebuie soluţionate înainte
zervele lor*. de toate celelalte puncte de litig iu .
ACTUALITATEA în c h e ie re a c a m p a n ie i In U.R.S.S. a fost
e le c to ra le din F ra n ţa lansat un nou satelit I U LA N BATOR flă discutarea planului de stat şi cheamă popoarele latino-am erica-
SPORTIVĂ La plenara CC. al P.P.R.M., tuaţiei şi sarcinilor p rivind dez liv a r şi să continue să lupte cu
a bugetului pe anul 1966, a si
ne să urmeze exem plul lui Bo-
PARIS 17 (Agerpres). — politice şi personalităţi proeminente artificial al Pâmîntului care a avut loc la U lan-Bator zi- voltarea continuă a asistenţei me abnegaţie pentru suveranitate
In ultim ele zile, diferite grupări
V ineri a luat sfirşit campania e- dicale etc. naţională şi independenţă.
Selecţionata de hochei pc Icctoralâ in vederea celui de-al doi au publicat declaraţii în care s-au lele trecute J. Ţedenbal, prim-se-
gheaţă a Bucureştiului susţine lea tu r de scrutin al alegerilor pre pronunţat in favoarea unuia sau al MOSCOVA 17 (Agerpres). — cretar al C.C. al P.P.R.M . o pre MOSCOVA BONN
zentat raportul „Cu p rivire la u-
astăzi o partidă de verificare în zidenţiale din Franţa. Generalul de tuia din candidaţi. m întului — „Cosmos-100". S
In Uniunea Sovietică a fost lan
compania form aţiei sovietice Gaulle şi Francois M ilterrand hu a- Biroul Politic al P artidului Comu sat un nou satelit a rtific ia l al Pă- nele măsuri pentru ridicarea co O petiţie în care se cere reexa
„S ib ir" Novosibirsk. Intilnirea dresat în cursul serii, prin interm e nist Francez a adresat „tu tu ro r de interesării materiale pentru dez După o vizită oficială In R S. minarea problem elor referitoare
se va desfăşura la patinoarul ar diul radioului şi televiziunii, un u l m ocraţilor, indiferent de concepţiile Pe bordul satelitului se află insta I voltarea creşterii animalelor*4. El Cehoslovacă, la 16 decembrie s-a la interzicerea P artidului Comu
înapoiat la Moscova A. A. Gro-
tific ia l „23 August" din Capita tim apel alegătorilor de a le acorda şi credinţele lor. tuturor francezilor lată aparatură ştiin ţifică destinată a subliniat că necesitatea accele nist din Germania a fost trans
lă, de la ora 19,30. Revanşa a- votul. care se preocupă de viito ru l mai bun pentru continuarea explorării spaţiu ră rii în continuare a ritm u lu i de miko. m in istru l afacerilor exter misă cancelarului Erhard. Peti
dezvoltare a economiei cere să
cestui meci va avea loc dum ini al Franţei" apelul de a vota in cel lui cosmic, in conform itate cu pro I ne al U .RSS. ţia semnată de aproxim ativ 1.400
că de la ora 19,00. de-al doilea tur de scrutin pentru gram ul anunţat de agenţia TASS la se acorde o atenţie deosebită a- de persoane îşi exprim ă convin
candidatul stingi). Francois M itte- 16 m artie 1962. vîntului continuu al creşterii a- gerea că renunţarea la interzice
A m atorii de box din Capitală rrand, se spune în declaraţie, a a- Satelitul s-a plasai pe o orbită c ir nim alelor şi in prim ul rind rid i rea P artidului Comunist din G er
cării p ro ductivită ţii în acest sec
vor avea p rile ju l să asiste du juns in cel de-al doilea tur dato culară cu param etrii apropiaţi de cei [ mania „va contribui la destinde
minică la una din semifinalele rită voturilor a aproape 8 milioane stab iliţi prin calcul: perioada in iţia lă tor. rea şi normalizarea situaţiei în
cam pionatului republican pe e- de alegători, care au aprobat orien de revoluţie — 97,7 minute, distanţă Germania şi ia reunificarea ei".
de la suprafaţa Pâm întului — circa
chipe ce opune form aţiile Dinamo tarea sa politică spre apărarea liber 650 kilom etri, unghiul dc înclinaţie a BUDAPESTA
Bucureşti şi Farul Constanţa. tăţilor, progres social şi un sistem orbitei — 65 grade. W ASHINGTO N
Reuniunea se va desfăşura în echitabil de impozite, spre îm bună Pe lingă aparatura ştiinţifică , pe I La M inisterul C om erţului Intc- Comisia pentru energia atom i
sala Floreasca de la ora 18. tăţirea situaţiei ţăranilor, dezvolta I n o r al R. P. Ungare a fost sem-
rea invăţăm întuluî public, ca una satelit se află sisteme radiotchnice nat acordul privind schimbul de ŞTIR! că a S.U.A. a anunţat că la po
din sa irin ile prim ordiale, spre coe pentru măsurarea cu precizie a ele m ărfuri dintre R. P. Ungară şi ligonul din Nevada au avut loc
Cu ocazia Balcaniadei de bas m entelor orbitei şi un sistem radio- joi două experienţe nucleare sub
U .R SS. pe anul 1966. P o trivit a-
chet, la Tirana a avut loc cea xistenţa paşnică, renunţarea la fo r ţionarea aparatajului ştiin ţific. ! terane în scopuri m ilitare. Aces
transmiterea pe
tclem etric pentru
de-a 9-a conferinţă a Comisiei ţa de şoc, spre înţelegere reciprocă Pămînt a in fo rm a ţiilo r privind func cordului, schimbul de m ărfuri tea ridică la 24 num ărul experi
balcanice de baschet. La lucrări între popoare, pace şi dezarmare. dintre cele două ţâri va creşte cu enţelor nucleare subterane cu ca
au participat delegaţii federaţi i 10 Ia sută. faţă de anul trecut, şi racter m ilita r efectuate anul a-
ilo r de specialitate din Albania, va avea o valoare de circa 20 NEW YORK resta in S.U.A. şi anunţate oficial
Bulgaria, Iugoslavia, România şl milioane ruble. de Comisia pentru energia ato
Turcia. Intre altele a fost stabi Intr-un raport prezentat Con mică.
lit locul de desfăşurare a viitoa Incidente la Santo Dom ingo H AN O I siliu lu i de Securitate, secretarul
relor campionate balcanice de general al O N.U., U Thant, a a- NEW YORK
baschet. A nul v iito r campionatul La 17 decembrie, Ho $i M in, nunţat joi intenţia sa de a cere
masculin va avea loc la Sofia, SANTO DOM1NGO 17 (Agerpres). G rupuri de demonstranţi au incen preşedintele R. D. Vietnam, a prelungirea pe încă trei luni a Guvernul Statelor U nite a ho-
campionatul fem inin în Iugos In capitala Republicii Dominicane diat mai m ulte automobile ale fo r p rim it delegaţia U niunii Tinere m isiunii N aţiunilor Unite însăr târît alocarea a 14 m ilioane do
tului Comunist Chinez, condusă
lavia, iar cel rezervat ju n io rilo r s-au înregistrat joi şi vin eri inciden ţelor S.U.A. şi apoi au ridicat bari de Ian Hai-bo, membru al secre cinată cu controlul asupra înce lari in scopul reactivării produc
la Izm ir (Turcia). te. Ele au izbucnit joi, atunci cînd cade pe străzile din centrul oraşului. taria tu lui CC. a) U niunii, şi a tării focului în Caşmir. El a pre ţiei uzinelor chimice „U. S. Ru
unităţile braziliene din cadrul forţe U nităţi ale forţelor O.S.A. care au avut cu ea o convorbire cordială cizat că intenţionează, de aseme bber" din localitatea Joiiet de
lor interamericane au încercat să îm fost trim ise de urgenţă pentru a şi prietenească. nea. să menţină pînâ la sfirşitul lingă Chicago — statul Illin o is
prăştie pe pa rticipanţii la un m iting „restabili ordinea" au aruncat gre anului 1966 efectivele complete — specializate în producerea ma
L O T O I ale m isiunii O N .U . în Caşmir şi terialelor explozibile. Vicepre
organizat in semn de protest împo nade cu gaze lacrimogene dar nu au şedintele societăţii, H arry D.
La tragerea din 17 decembrie triva prezentei trupelor intervenţioni- putut pătrunde în regiunea barica * U LAN BATOR să prelungească pînâ la sfirşitul Glenn, a declarat că producţia
anului 1966 mandatul generalului
1965 au fost extrase din urnă ste ale O.S.A. M anifestaţia a luat re dată. La 17 decembrie au început la Marambio, însărcinat cu supra acestei uzine chimice „este desti
următoarele numere: pede amploare, numeroşi locuitori ai Preşedintele guvernului provizoriu 1 vegherea retragerii forţelor a r nată războiului din Vietnam'*.
Ulan Bator lucrările sesiunii Ma
82. 43, 33, 44, 71. 89, 28, 81, 53, 60 JAPO NIA. — In foto: Un ex relui Hural Popular al Ri P. mate ale Indiei şi Pakistanului ia
Prem ii suplimentare: ponat al Muzeului victim elor capitalei ieşind pe străzi şi scandînd dominican, Hector Garcia Godoy, a Mongole. Pe ordinea de zi se a- poziţiile anterioare ostilită ţilor. COPENHAGA
60, 31, 13 bombardamentelor atomice de la lozinci prin care cereau ca forţele convocat C onsiliul de M in iştri pentru I
Un apel al organizaţiei din Co
Fond de prem ii 810.088 Ici. Hirosima. O.S A. să părăsească im ediat ţara. examinarea situaţiei. I SOFIA penhaga a Tineretului social-de-
I La invitaţia Com itetului pentru mocrat din Danemarca adresat
guvernului ţâ rii cere renunţarea
I prietenie şi legături culturale cu la sp rijinire a p o liticii externe a
nimic de cel natural. Pentru obţi Ierbarele institutului, in care diţie ştiinţifică care va dura cca. străinătatea a sosit la Sofia o de S.U.A. şi ieşirea Danemarcei din
nerea acestui cauciuc este. insă. se păstrează peste 5 milioane c- 15 luni. I legaţie a P artidului Socialist din N.A.T.O Apelul publicat de zia
Japonia, condusă de
K o ji Sugi-
nevoie dc mari cantităţi de ciu xemplare, biblioteca cu 500.000 In componenţa echipajului, a- mori, şeful secţiei culturale a rul „Land og Folk*' arată că Da
nemarca nu trebuie să participe
DE PRETUTINDENI perci. Dc aceea, cercetătorii se o- volume şi grădina sa sint cunos flat sub comanda căpitanului B. I I C.C al P. S din Japonia. la grupări m ilitare, alături de
cute in întreaga lume.
Aceasta
cupă acum de accelerarea creş
Kowaîisk. intră tineri oameni de
S.U.A. şi
Germania occidentală,
LAGOS
din urmă. creată in urma unui
terii ciupercilor.
lor.
„uhaz" special al lui Petru 1. s-a ştiinţă din domeniul ştiinţelor care desfăşoară cursa înarm ări
marine, un geograf, un meteoro
d 250 de ani de existenţă transformat cu timpul intr-o im log. un oceanograf, un hidrolog şi I In capitala Nigeriei a sosit o
a Institutului de botanică portantă instituţie ştiinţifică un un medic. delegaţie parlamentară indiană, TO KIO
9 Puternic ciclon în estul preliminare, ciclonul a cauzat ,,Komarov" din Leningrad de îşi desfăşoară activitatea nu I care urmează să studieze posibi După cum anunţă ziarul ,Ja-
Traseul expediţiei duce iachtul
Pakistanului moartea a mii de persoane. Aces meroşi cercetători. Institutul dis peste Atlantic prin Canalul Pana lită ţile de dezvoltare a cooperă pan Tim es", un bom bardier ame
rican cu reacţie, care zbura dea
două
cele
rii economice dintre
ta este cel de-al patrulea ciclon Cu prilejul aniversării a 250 pune de un muzeu botanic unic I ţări. supra oraşului Kitalciusiu (insula
Un ciclon s-a abătut asupra re- de asemenea proporţii care a bin- de ani de existenţă, Institutului de in Uniunea Sovietică. ma, pe coasta de apus a Ameri- Kîusîu), a aruncat „din greşea
giunilor estice ale Pakistanului, tuit in ultimii cinci ani in Pakis botanică „ Komarov” din Lenin cii de Sud. După ocolirea extre I CARACAS lă" o bombă asupra unui cartier
provocînd pagube uriaşe. Vin- tanul de est. grad i-a fost conferit ordinul O Expediţie ştiinţifică de-a lun mităţii sudice a masei continentu dens populat. Bomba a trecut
tul care a atins viteze de peste „Steagul Roşu", pentru contribu gul coastelor celor lui american, iachtul va urma la I Cu p rile ju l îm p lin irii a 135 de prin acoperişul unei case şi a pă
200 kilometri pe oră a distrus a- ® Cauciuc din ciuperci ţia deosebită adusă in dezvolta două Americi întoarcere linia litoralului Ame- ani de la moartea lui Simon Bo- truns adînc în pămînt.
Ziarul precizează că. începînd
livar, luptător pentru eliberarea
proape totul pe o suprataţă dc rea ştiinţelor biologice. Totodată ricii de Nord şi. apoi, prin Islan ţâ rilo r Am ericii Latine de sub din luna martie ac. acesta este
6.000 mile pătrate, mai ales in Oameni de ştiinţă japonezi au s-au sărbătorit 50 de ani de la De curind. iacht.ul polonez da, va ajunge înapoi in Polonia. jugul colonial spaniol, cercurile al optulea caz cînd avioane ame
apropiere dc frontiera cu Birma- creat un cauciuc sintetic dm ciu fondarea Societăţii de Botanică Smialy" (Temerarul) a pornit din In total, traseul are peste 20.000 democratice din Venezuela au ricane bombardează „din greşea
nia. Potrivit primelor rapoarte perci, care nu se deosebeşte cu din U.R.S.S. Cdynia intr-o îndrăzneaţă expe de mile marine. dat p u b licită ţii un apel, care lă" terito riu l prefecturii Fukuoka.
I
.Redacţia sl administraţia ziarului slr. Dr. Petru Groza nr. 25, telefon 15 68, 12 75, 15 85, 12 II. Taxa plătită ia numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. nr. 263.328 din 6 nolemhrle 1949 — Tiparul întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Deva 40.065