Page 65 - 1965-12

PkOîO'AR) D1SI TOATE TARILE, UNfTI-VA I

In lumina Rezoluţiei Plenarei C.C. al P.C.R. din 11-12 noiembrie 1965, Comisia
de organizare pentru pregătirea Congresului de înfiinţare a Uniunii Naţionale a Coo­
perativelor Agricole de Producţie a elaborat PROIECTUL DE STATUT AL UNIUNII
NAŢIONALE. UNIUNILOR REGIONALE ŞI UNIUNILOR RAIONALE ALE COO­
PERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE. (Textul proiectului se publică în
pagina a 2-a ).
Proiectul urmează să fie dezbătut cu masa de cooperatori în adunările generale
ale cooperativelor agricole, precum şi în conferinţele uniunilor raionale şi uniunilor
regionale ale cooperativelor agricole de producţie.
Pe baza observaţiilor şi a propunerilor ce se vor face, Comisia de organizare va
îmbunătăţi acest proiect de statut pentru a fi supus spre dezbatere şi aprobarea
Congresului de înfiinţare a Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Produc­
ţie.
ANUL XVII. NR. 3413 DUMINICA 19 DECEMBRIE 1965 4 PAGINI — 25 BANI

Lucrările unor comisii
Ploaie dc scintei la lam inorul dc 800 mm din Combinatul siderurgic
PENTRU FURNALE Foto : I. TEREK ale Marii Adunări Naţionale
hunedorean, (Sc execută tăierea oţelului laminat).

In ziua de 18 decembrie la Palatul ştri. 1 făcut o expunere asupra p rin ­ expunere asupra proiectului acestei
CGCS CU M a rii A dunări Naţionale şi-au înce­ cipalelor prevederi cuprinse m pro­ ghe Apostol, prim -vierpreşedinte al
legi. făcută de către tovarăşul CMieoi -
iectul legii şi a dat lăm uriri asupra
put lucrările com isiile
dc
reunite
cultură şi invaţam înl şi juridică pen­
tru examinarea proiectului de lege cu unor probleme ridicate de mem brii C onsiliului ele M iniştri, care a răs­
com isiilor.
puns apoi la unele întrebări puse de
In aceeaşi zi au început şi lucră­
p rivire Ia înfiinţarea, organizarea şi rile com isiilor reunite pentru sănăta­ deputaţi.
REZISTEN­ Cercetării Ş tiinţifice, care urmează ridică, pentru analizarea proiectului Lucrările com isiilor continuă.
funcţionarea C onsiliului Naţional al
te, prevederi şi asigurări sociale şi ju ­
să fie supus spre aprobare M a rii A-
dunâri Naţionale. de lege cu p rivire la protecţia muncii (Agerpres)
Şedinţa a fost prezidată de acad. Şedinţa a fost condusă de acad.
TĂ CIT MAI siei pentru cultură şi invâţâm înt a Ştefan M ilcu, preşedintele Comisiei
Ilie Murgulescu, preşedintele Com i­
pentru sănătate, prevederi şi asigu­
rări sociale a M arii A dunări N aţio­ Record la Clinic:
M a rii A dunări Naţionale.
Tovarăşul Em il Bodnarnş, p rim -vi- nale.
cepreşedinte al C onsiliului de M in i­ M em brii com isiilor au ascultat o
RIDICATĂ 5.000 litri lapte
Cine nu a auzit de Simion Uscat,
Una din preocupările rle sea­ vestitul în g rijito r-m u lg â to r din C li­
mă ale colectivului de m uncitori, nic ? Cu ani în urmă, cind a cerut
tehnicieni şi ingineri din secţia D E C R E T E să lucreze in sectorul zootehnic al
cocsificare a cărbunilor de la cooperativei agricole, vacile proprie­
C. S Hunedoara o constituie a- tate obştească erau „h ib rid e 1, cum o-
sigurarea iniei calităţi optime a bişnuieşte el să spună. Cu toate a-
cocsului fabricat şi folosit la Prin decrete ale Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­ cestea, în fiecare an s-a angajat să
furnale. în procesul de elaborare mânia, în locul Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor au depăşească producţia de lapte pla­
a fontei. In cele 11 luni ale a- fost infiinţate următoarele trei ministere : nificată. Se baza pe respectarea ct-
nului 1965, rezistenţa mecanică torva condiţii deosebit de im portante
la cocsul trim is fui naii^tilor a — Ministerul Căilor Ferate ; cum ar fi ; selecţia, îng rijire a aten­
evidenţa
tă, furajarea raţională si
fost de 73 la sută la toba Micum, — Ministerul Transporturilor Auto, Navale şî Aeriene ; strictă a producţiei. Respectarea pas
fată dc 71,5 la sută cit ne prevă­ cu pas a acestor cerinţe a dus la
zusem în angajam entul nostru — Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor. crearea unui lot de vaci cu un po­
in iţia l. Tot prin decrete ale Consiliului de Stat, au fost numiţi : tenţial productiv ridicat. Ilăm înca
Obţinerea unui astfel de re­ numai ca acest potenţial să fie valo­
zultat oglindeşte efortul con­ — Tov. Dumitru Simulescu, in funcţia de ministru a) căilor ferate; rificat, lucru pe care Sim ion Uscat
tinuu depus de colectivul de — Tov. Ion Baicu, în funcţia de ministru al transporturilor auto, s-a străduit să-l facă cu prisosinţa.
cocsari, sul) conducerea or­ navale şi aeriene; Prin 1962, producţia de peste 3 000
ganizaţiei de partid, pen­ litri lapte, pe care o obţinea de la
tru perfecţionarea tehnologiei pe — Tov. Mihai Bălănescu, in funcţia de ministru al poştelor şi fiecare vaca furajată, era considera­
fa/.e de lucru. Reducerea varia­ telecomunicaţiilor. tă ca un record. Simion Uscat spu­
ţiilo r în ceea ce priveşte calitatea nea însă că nici un record nu ponte
cocsului, omogenizarea mai bună (Agerpres) avea o lim ită exactă. De aceea, a în ­
a şarjelor şi alte probleme de a- Iceput lupta pentru depăşirea p rop rii-
cest fel au stat mereu în aten­ lor angajamente şi realizări. Astfel,
ţia noastră. de la tribuna Sesiunii extraordinare
încă de la faza de pregătire a La Fabrica Sebeşul INTERVENŢIE Un nou restaurant a M arii A dunări Naţionale, din a-
şarjei s-au luat unele măsuri pen­ p rilic 1962, angajam entul lui ca în
tru dozarea prealabilă a cărbu­ INSTANTANEE la Deva anul 1965 să ajungă Iu 5.000 litri lapte
n ilo r din im port, grupaţi pe ca­ I pe cap de vacă furajată, a făcut oco­
tegorii de alem ioranţi şi degre- IN D IC I DE CALITATE CURAJOASĂ lul întregii ţări.
sanţi. Paralel cu aceasta, s-a In cursul zilei de ieri. Ia Deva Şi. iată că ie ri, în cea de a 3fi0-a
îm bunătăţit metodologia de în ­ s-a deschis o nouă unitate dc zi a anului, Sim ion Uscat a raportat
tocmire a reţetelor de cocsifica­ O pocnitură cutremură clădi­ mai multe ore. 50 de motoare alim entaţie publică — restauran­ îndeplinirea angajam entului lunt.
re, icducîndu-se astfel variaţiile SU PER IO R I rea. Mecanicii din tura lui Sa­ electrice au fost demontate, us­ tul „Transilvania" prevăzut cu Pînâ la această dată el a realizat dc
mari în calitatea cocsului la bin Cazan n-avură tim p să se cate, verificate şi repuse Î11 bar şi terasă. la cele 10 vaci pe care le arc in p ri­
schim bările de reţetă cu aceeaşi Fabrica dc ciorapi a reviziilor şi repara­ ca în acest in fab ri­ înlicbe ce s-a întîm plat,1 că şu­ funcţiune, precum şi o parte a Unitatea este deschisă în a- m ire o producţie totală de 50 000 l i ­
structură. Ia r pentru o mai bună şi tricotaje din Sebeş ţiilo r periodice sau- ca­ ca să nu- aibă recla­ voiul putei-niu dc apă dădu buz­ instalaţiei electrice, în tim p re­ samblul noilor construcţii de lo­ tri lapte. Intr-o scurtă convorbire
omogenizare a şarjei au fost in ­ a înregistrat în acest pitale. m aţii sau refuzuri din na pe neaşteptate in interiorul cord. cuinţe din centrul oraşului (lin ­ telefonică pe care am avut-o cu a-
troduse două amestecătoare (tip an o creştere sim ţi­ Fabrica a fost dota­ partea com errilui, halei termocentralei nr. 1. — S-a m uncit cu tonte pute­ gă blocul turn). Prin soluţiile de cest prilej, Simion Uscat ne-a rugat
conrasor cu ciocane), caic au un toare a indicilor de tă cu multe maşini Este de evidenţiat şi Ce se întîmplase ? O conductă rile — spunea inginerul Iosif Ci- construcţie folosite, sala de de­ să menţionăm cu Î11 lotul său are şi
efect pozitiv si în îm bunătăţirea calitatea întiin la ton­ noi. Pentru a asigura faptul că int'-e obiec­ veche din fontă, care alimenta sar. servire a restaurantului asigură rerordmene ca vacile S tim a. Volga
g ra n ula te i şarjei. te cele trei grupe mari funcţionarea acestora tivele întrecerii locul cu apă agregatele com binatului, Intervenţia a fost curajoasă. o ambianţă plăcută, intim ă. Bu­ şî Sînza. de la care a obţinut peste
Rezultatele acestor măsuri se de produse pe care le cu param etri ridicaţi principal îl ocupă ca­ şi care trecea pe aproape, ples­ P rim ul grup de agregate a rein­ cătăria şi sălile anexe sînt spa­ 6 500 litri lapte. Toate acestea, spu­
făcut
nea interlocutorul nostru, au
concretizează în indici îm bună­ fabrică. La riorapii din şi realizarea de produ­ litatea şi că unul din nise undeva in ju ru l cazanelor trat în producţie chiar în seara ţioase. dotate cu instalaţii si u-
tăţit» la dozarea si granulaţia bumbac, indicii de ca­ se de bună calitate, principalele crite rii de Eslingcr. $i, fiind sub presiune, aceleiaşi zile, un al doilea grup tila j corespunzător asigurării u- posibil ca şi producţia medic de lapte
cărbunilor şi semicocsiilui. litatea întiia au cres­ au fost repartizaţi să premiere a m uncitori­ inundase subsolul centralei elec­ in ziua următoare, iar iestul în nei deserviri cît mai exemplare. pe unitate să fie pină la 1 decembrie
de 2 530 litri.
Preocupările pentru îm bunătă­ cut de la 01.5 la sută lucreze la aceste ma­ lor îl constituie in d i­ trice. Apa s-a îndreptat repede cealaltă zi. cînd întreaga termo­ Consumatorii care vor vizita Desigur că (a obţinerea acestui
ţirea tehnologici nu se limitează planificat, la 92,35 la şini m uncitorii cei mat cii de calitate reali­ spre subsolul turbinelor, in care centrală şi-a reluat mersul nor­ noul restaurant „T ransilvania" succes o contribuţie deosebită şi-a
numai la faza de pregătire a căr­ sută, la ciorapii din bine calificaţi şi care zaţi. Aceasta a 'acut erau sul) sarcină grupurile de mal trim iţîn d iar prin sutele de vor avea prilejul' să asculte fo r­ adus-o Simion Uscat, omul care pen­
bunilor pentru cocsificare. Prin relon de la 62 la 64.94 au fost in stru iţi în să crească -ăspunde- condensaţie, cablul de genera­ fire electrice energia nevăzută m aţiuni instrum entale şi solişti tru îndeplinirea exemplară a pro­
menţinerea unui regim termohi- la sută, iar la tricota­ mod practic, la faţa rea m uncitorilor faţă tori... fugea pe subsolul halei la m arile agregate. vocali de muzică uşoară din Bu­ p riu lu i angajament merită toate fe­
dtaulic corespunzător şi o exploa­ je din bumbac de la locului. De rem nr:at de calitatea produ­ cazanelor Eslinger spre cazanelc I. G A R A I ACU cureşti. licitările.
tare judicioasă a cuptoarelor s-au 80 la 80,14 la sută. Ob­ este şi faptul că s-au selor, fiecare d in ­ Szultzer, unde erau în funcţiune
obţinut rezultate bune şi în pro­ ţinerea unor indici organizat cursuri de tre ei să-şi controleze motoare de acţionare. Fu anun­
cesul dp cocsificare h şarjei. calitativi superiori ce­ ridicare a calificării cu produsul fabricat. ţată avaria. La faţa locului, şi-au
La exploatarea cuptoarelor, in ­ lor planificaţi se da- toţi m uncitorii, maiş­ Toţi m uncitorii fa­ făcut prezenţa pentru a da aju­ I
dicele realizat este de 9,95. toreşte faptului că. în­ trii şi a jutorii rle bricii au puş la inim ă tor apaductieri, mecanici, elec­ SUB CUPOLA IERNII
De remarcat este faptul că anul drum ată de comitetul maiştri. Au fost orga­ calitatea producţiei *1 tricieni, m aiştri, ingineri.
trecut valorile acestor indici cran de partid, conducerea nizate de asemenea fiecare munceşte cu — Intrerupsţi sarcina f I
la un nivel mai mic si anume 0,98 fabricii a luat o serie cursuri speciale pentru abnegaţie pentru a ob­ Agregatele nn mai puteau fi
uscat. Trebuia intrat în apă. N-a I
la încălzirea cuptoarelor şi 0,87 la de măsuri eficiente în .controlorii de calita­ ţine lună de lună in­ scoase din funcţiune de pe Ioc Cînd Ia oraş, toamna un m otiv în plus de
exploatare. acest scop. te, pregâtindu-i av.tel dici de calitate su­ se mai îneâpâţîna încă, organizare a m uncii şi
folosire cu randament
Obţinerea acestor rezultate a In prim ul rînd s-a îr.cît să poată preveni periori. La secţia întrebat nimeni nimic, dar Ră- să lase locul iernii în
fost posibilă prin îm bunătăţirile luat măsura ca o co­ jroducerea de rebu­ circulare I tovarăşele dnlescu loan s-a prezentat : I parchetele Întreprinde­ sporit a mecanismelor.
aduse sistemului de reglare a re­ misie foi mată din oa­ turi. In fiecare secţie Eugenia Stârniră. Sora — Decuplez eu ! rii forestiere din Hune­ Despre măsurile luate
gim ului trrm o liîd rau lic, aplică­ meni competenţi, să sint controlori de ca­ Coman, Elisabeta Gro­ Nu terminase ultim u l cuvint doara. anotim pul a- în această direcţie ne
vorbeşte chiar şeful b ri­
rii graficului ciclic cu periodici­ facă recepţia materiei litate pe faze rle lu ­ zav. membre de partid şi era in apă. Păşea cit putea mai 1 cesta friguros intrase de găzii.
tate in exploatarea cuptoarelor, prime, a fire lo r, pen­ cru rare veghează la şi Ana Câpîlnar, ute- repede prin apa pînâ la brîu spre m ult în toate drepturile — Cu toate pregătirile
com prim ării p ilo ţilo r la o densi­ tru ca în secţii să nu respectarea procesului cistâ, au realizat un tabloul de comandă. Cei prezenţi 1 lui. Pregătiţi de cu vre­ făcute, zăpada ne-a p ri­
tate m ărită (ceea ce a redus spar­ pătrundă materie p ri­ tehnologic de fabrica­ indice de calitatea I. îl urmăreau fără să-şi mişte me. oamenii pădurilor cinuit unele greutăţi.
pleoapele. Încă cîteva secunde şi
n-au dat semne de ne­
gerile) etc. mă de calitate neco- ţie. de peste 96 la sută. 1 Din lipsă de front de
linişte sau îngrijorare,
Dar pentru a se ajunge aici a ■respun/ătoare. Tot in Trebuie evidenţiat iar comunistele Ana apa ar fi putut face undeva con­ îndeplinind punct cu lucru la toate fazele, li­
fost necesar să se meargă în a- arest scop. din fiecare faptul că recepţia pro­ Luci si Ana Gavriiâ. tact cu instalaţia electrică care nele operaţiuni s-au
cehişi pas şi cu nivelul de cunoş­ lot de fire se iau pro­ duselor finite, înainte care lucrează \a ma­ pulsa încă energie şi asta ar fi I punct obiectivele cu­ suprapus Atunci, am
tinţe profesionale ale cocsarilor. be ppntrn laborator de a intra în magazia şinile de încheiat au însemnat o mare avarie. Cu mina prinse în planul opera­ hotârît să ne im pâr-
In secţie nu fost organizate unde arestea sînt su­ fabricii, se face cu realizat indici de cali­ întinsă, mecanicul smuci contac­ tiv de producţie, el s-nu ţim in două. Aşa se
tul de la tablou. Motoarele, care 1
cursuri de calificare şi de ridica­ puse la diferite încer­ m ultă atenţie în fie­ tatea T de peste 99 la su­ pus la adăpost de e- face că ne-a(î găsit Tu-
ale
ventualele capricii
re a califică rii m uncitorilor, iar cări fizico-mecanice. care secţie pentru ra tă faţă de 98 la sută pla­ pînâ aci trimiseseră energia ne­ crînd în două parchete;
pentru personalul tehnic, lectora­ Şi numai in razul în reţeaua comerciala nificat. în toate sec­ văzută pe sute de reţele, se 0- 1 iernii. Dealul C iorii şi Rugî-
A vind experienţa ani­
prirâ.
te cu teme privind calitatea coc­ rînd materia prim ă să nu pătrundă pro­ ţiile. la toate produse­ lor trecuţi — ne spune nosu. Şî treaba merge
sului. corespunde param etri­ duse de calitate ne. o- le. m em brii de partid Apa ameninţa să cuprindă I tov. Ştefan Georgescu, destul de bine.
Ing ION rA M U Ţ A lor STAS. este dată rrspunzâtoare. D atori­ sînt în prim ele rîr.durî întreaga instalaţie. Oamenii însă şeful serviciului plan şi
adjunct al şefului secţiei în procesul de fa b ri­ tă exigenţei manifes­ ale luptei pentru ca­ n-au stat pe ginduri, au blocat organizarea muncii — Stînd de vorbă cu oa­
cocs n C S .ll. caţie. O marc atenţie tate faţă de nulitate, litate, constituind e- pătrunderea ei la o parte din a- I ne-am concentrat toată menii, am aflat şi alte
Jng. FLORICA T A F LA N se acordă întreţinerii incepînd cu m at1" ia xemplu şi îndemn gregate. U nii au început să izo­ atenţia şi eforturile în amănunte despre m un­
tehnolog pentru toţi ceilalţi leze conducta pe porţiunea de­ ca şî viaţa brigăzii com­
m aşinilor şi efectuării prim ă şi pînu la pro­ m uncitori. fectă, cu ajutorul a două vane direcţia asigurării sto­ plexe conduse de Bela
lem­
(Continuate în pag. a 3-a) la tim p şi de calitate dusul fin it, s-a ajuns N HA DI U şi au op rit şuvoiul de apă. Dar, cu rilo r de masă sorti­ Soci. Cu to ţii lucrează
noasă la toate
in halele caz.anelor şi la subso­ Ci mai m u lţi ani îm -
lul turbinelor agregatele „îno­ mentele. In principal, pi cwnă. se cunosc bine
am pus accentul pe rea­
u rii pe a lţii şi intre ei
Pentru vacanta de iarnă a elevilor tau". S-au făcut echipe de in ­ lizarea acelor sortim en­ s-a legat o prietenie sta­
tervenţie. In ajutor au venit şi
Adunări a9e pom pierii care au pus motopom- te, care la rîndul lor tornică Seara, cind se
Mai puţin de o săptămînă ne des­ ale sfaturilor populare în colabora­ pele în funcţiune. Au fost pom­ condiţionează producţia întorc la cabana cea
com binatelor de prelu­
nouă, cu paturile curate
activelor de partid parte de vacanţa de iarnă a şcola­ re cu consiliile sindicale au pregă­ paţi aproape 3.500 000 litri apă. crare a lem nului. ca neaua, îi aşteaptă
rilor. Clopoţelul o va vesti la 23 de­
tit d i feri te a ctivită ţi atractive.
Oamenii din turele lui loan
cembrie şi îi va anunţa sfîrşitul la Agenda vacanţei de iarnă va oferi Modru, Iosif Necşa, Petru Maca, — Cît de mate este mîncarea caldă, apara­
ale comitetelor 10 ianuarie. Ca şi în ceilalţi ani, nu­ şi alte m anifestări caracteristice a- Gheorghe Matachc, echipele con­ volum ul stocurilor exis­ tele de radio sau... mo­
tente ?
meroşi pionieri şi şcolari din întrea­ notim pului. In licee, şcoli generale, duse de Emil Ursu, Petru Ursu, — La lemn rotund, a- mentele vesele im pro­
ga ţară se vor în tîln i în staţiunile pedagogice, profesionale şi tehnice, Ludovic Somboti, m aiştrii M i- vizate cu atita farmec
raionale si clim aterice de pe Valea Prahovei, vor avea loc tradiţionalele serbări ron Bălie, Gheorghe Bocan, Ste- vem asigurat, la drum de mezinul brigăzii, sor-
t la Tuşnad sau la Pâltiniş-Sibiu. Pen­ ale pomului de iarnă — carnavalul lian Breazu şi ceilalţi, au lucrat de acces, aproxim ativ tatorul Panta M ihai.
la
2 500 m c. Stocul,
...A doua zi, de d i­
orăşeneşti ale P.C.R. tru cei rămaşi acasă şcolile, organi­ şi revelionul. trei 2ile pentru eliminarea ava­ lem nul despicat depă­ mineaţă, pădurea vuieş­
zaţiile U.T.C., secţiile de învâţâm înt
I 9 (Agerpres) riei, unii dintre ei 10 şi chiar I şeşte 5.000 m etri steri. te din nou de cîntecul
Ieri, a avut loc adunarea acti­ Şi fiindcă tot sîntem metalic al fierâstrăului.
vului de partid al Com itetului 1 in lumea cifre lo r vom Zumzetul de bondar al
orăşenesc Hunedoara al P.C.R. am inti că pînâ in pre­ tractoarelor dă de ştire
consacrată dezbaterilor sarcinilor I zent colectivul I. F. că tractoriştii Samoilâ
stabilite dc Plenara C.C. al Hunedoara a dat peste Pop şi Nicolae Sta ne iu
P.C.R. din 8-10 decembrie a.c. sarcinile anuale de plan sînt la datorie. Sub cu­
cu privire la îm bunătăţirea or­ 1 536 m c. buşteni de râ- pola iernii, munca r.u
ganizării şi orientării a ctivită ţii şinoase pentru gater, a- conteneşte nici nn mo­
l
de cercetare ştiin ţifică din ţara proape 4 000 bucăţi tra ­ ment. U nul după altul
noastră şi cu p rivire la planul verse, 1125 mc. buş­ autocamioanele, cu pc-
de stat pe anul 1966. La lucră­ teni de fag pentru dc- ridoc sau remorci, trag
rile adunării aelivului de partid loan Marcu şi 1 ruiaj. Depăşiri însem­ la rampa de încărcare.
al C om itetului orăşenesc Hune­ M aria Ciocan, de nate au fost înregistra­ In drum ul său spre
doara al P.C.R. a participat to­ la Atelierele cen­ te şi la sortimentele îm plinire, mai bine de
varăşul Gheorghe Călin, membru trale din Barza re- buşteni de stejari, lemn 100 m c. de lemn popo­
al C.C. al P.C.R., prim-sccretar bobinează un sta­ pentru construcţii, lemn sesc 2ilnlc în depozitul
al C om itetului regional de partid. tor. de mină şi pentru foc. final. Macaragiul M ihai
Adunări ale activelor de partid B ilanţul de mai sus Golici, din fotografia a-
au avut loc şi la comitetele ra­ constituie un bun punct lâturatâ, este expedito­
ionale ale P.C.R Hrad, Ilia, Alba de plecare spre impâră- rul nenumăratelor va­
Iu lia, Sebeş. Haţeg. Orâşlic şi la 1 ţia pădurilor, spre locul goane încărcate cu lemn
comitetele orăşeneşti de partid de muncă al celei mai din pădurile Hunedoa­
Deva şi Petroşani la care au luat © 1 bune brigăzi complexe rei.
parte membri ai biroului Comi­ conduse de Bela Soci. Fotografie şl text :
tetului regional Hunedoara al Zăpada abundentă că­
1 zută în ultim ele 2ile e S. TR U TA
P.C.R.