Page 68 - 1965-12
P. 68
PAGINA A 4-A
DRUMUL SOCIALISMULUI 3413
Recepţie la Kremlin
Cuvîntările lui Â. Kosîghln
şi H. Boum edienne
MOSCOVA 18 (Agerpres). — dezvoltării sale-, H. Boumedienne
La K rem lin a avut loc o recepţie a declarat că algerienii sprijină
oferită in cinstea lui Houari Boume conducerea revoluţionară a ţă rii in
dienne, preşedintele C onsiliului na apărarea intereselor sale. Poporul
al
revoluţiei,
ţional
Algeriei, a arătat el, „năzuieşte sâ
preşedintele
Lucrările Adunării Generale a O.W.U. Astăzi, al doilea C onsiliului de M in iştri al Republi îndeplinească acele planuri care vor
duce la construirea societăţii socia
cii Algeriene Democratice şi Popu
tur de scrutin lare, aflat în Uniunea Sovietică, în- liste".
tr-o vizită oficială. Cu acest p rile j
Referindu-se Ia agresiunea ame
Intervenţia reprezentanţilor în Franţa A. Kosîghin, preşedintele C onsiliu spus: „O rice rezolvare a problemei
ricană în Vietnam, Boumedienne a
I-I.
lui de M in iştri al U.R.SS., şi
Boumedienne au rostit cuvintâri.
vietnameze trebuie să se blzuie pe
A. Kosîghin a subliniat câ situa cerinţele form ulate de Fam Van
români Mihail Haşeganu gerpres, Georges Dascal, transm ite: ţia internaţională actuală cere mai Dong p o trivit acordurilor de la Ge
PARIS 18. — Corespondentul A -
neva şl cu participarea
m ult ca oricînd unitatea şi coeziu
Frontului
Astăzi, duminică 28 milioane de a-
legâtori şi alegătoare se vor pre nea tu tu ro r forţelo r revoluţionare şi naţional de eliberare din Vietna
antiim perialiste. El a reafirm at că
m ul de sud“.
şi Gheorghe Oiaconescu zenta din nou la urne, începind de lupta dusă de poporul vietnamez In continuare H. Boumedienne a
Ia ora 8 dimineaţa, pentru a alege
îm potriva agresiunii americane „se
între cei doi candidaţi la preşedinţia bucură de sp rijin u l deplin al po arătat că O.N.U. nu poate fi consi
derată o organizaţie pe deplin in
republicii — generalul de Gaulle şi porului sovietic, al tuturor statelor ternaţională dacă nu sînt restabilite
NEW YORK 18. — T rim isul Considerăm însă că Adunarea Francois M itterrand. In ţară urnele iubitoare de pace. U.R.SS. va a- drepturile R. P. Chineze in O.N.U.
special Agerpres, Nicolae Iones- Generală, in conform itate cu se închid la ora 19, iar la Paris şi corda şi pe v iito r sp rijin poporului In încheiere, vorbitorul şi-a ex
cu, transmite: In principalul Co prin cipiile şi ţelurile consacrate în m arile oraşe — la ora 20. V ietnam ului in lupta sa justă, pînă prim at încrederea că pe v iito r cola
m itet a) Adunării* Generale a în Cartă, este chemată nu numai Campania electorală pentru cel la victoria deplină asupra agresori borarea dintre Algeria şi U.R.S S. va
O.N.U. — Comitetul P olitic — a să înregistreze, dar să şi încu de-al doilea tu r de scrutin a fost lo r americani**. cuprinde toate domeniile re la ţiilo r
început vineri seara examinarea rajeze. pe măsura posibilităţilor deosebit de animată. V orbitorul a declarat, apoi, câ dintre cele două ţâri.
problemei «Acţiuni pe plan re sale, aceste tendinţe pozitive. In ultim ele lo r cuvîntări, rostite schimbul de păreri sincer şi rodnic, MOSCOVA 18 (Agerpres). —
gional în vederea îm bunătăţirii Proiectul de rezoluţie prezen vineri seara la posturile de radio cu m em brii delegaţiei algeriene a La 18 decembrie a plecat spre pa
re la ţiilo r de bună vecinătate in tat de delegaţia română — a spus şi televiziune, generalul de Gaulle demonstrat unanim itatea punctelor trie Houari Boumedienne, preşedin
tre statele europene, aparţinind vorbitorul — îşi propune să fa şi Francois M itterrand au lansat din de vedere asupra problemelor ac tele C onsiliului naţional al revolu
unor sisteme social-politice dife ciliteze înregistrarea tuturor su nou alegătorilor apelul de a le a- V IE T N A M U L DE SUD. — In foto: E roicii ostaşi ai forţelor patriotice tuale, inclusiv asupra problem elor ţiei, preşedintele C onsiliului de M i
rite**. Acest punct, după cum se gestiilor în această privinţă, per- corda votul. gata de plecare spre fio n t. luptei pentru pace, îm potriva agre niştri al R epublicii Algeriene Demo
ştie, a fost înscris pe ordinea de m iţindu-ne astfel să verificăm siunii im perialiste, îm potriva colo cratice şi Populare, care, la in v ita
zi a actualei sesiuni din in iţia încă o dată valoarea ideii care nialism ului, sub toate aspectele lui. ţia P rezidiului Sovietului Suprem al
tiva guvernului român. stă la baza propunerii noastre şi S ubliniind in cuvintul său că in U.R.SS. şi guvernului sovietic, a fă
In legătură cu această proble să găsim metodele cele mai a- prezent poporul algerian „trece prin- cut o vizită oficială de cinci zile în
mă, delegaţia României a pre decvate pentru traducerea ei în PROBLEMA RHODESIANÂ Luptele tr-o perioadă deosebit de grea a Uniunea Sovietică.
zentat un proiect de rezoluţie, ai viaţă, aducind prin aceasta o
cărui coautori sînţ delegaţiile nouă contribuţie la întărirea pă
Austriei, Belgiei, Bulgariei, Da cii şi colaborării internaţionale. din Vietnamul
nemarcei, Finlandei, Iugoslaviei, ţ ANGLIA A CONSTITUIT UN EMBARGO COMPLET ASU
Suediei şi Ungariei. In deschide ★ PRA IMPORTURILOR ŞI EXPORTURILOR DE PETROL CU PLENARA C. C. AL P. S. U. G.
rea dezbaterilor asupra acestei NEW YORK 18. — Trim isul DESTINAŢIA RHODESIA £ GUVERNUL SUDANEZ A HOTA- de sud
probleme s-a dat cuvintul repre special Agerpres, Nicolae Iones- RÎT RUPEREA RELAŢIILOR DIPLOMATICE CU MAREA BRI-
zentantului ţâ rii noastre, amba cu, transm ite: TANIE B ER LIN 18 (Agerpres). — rezultate ale cercetărilor tehnîro-
sadorului M ihail Haşeganu: In Adunarea Generală a O.N.U. SAIGON 18 (Agerpres). — La Berlin a avut loc plenara a ştiin ţifice şi prin folosirea raţiona
Preocuparea noastră in această a început discutarea aşa-zisei pro LONDRA 18 (Agerpres). — tru ca Rhodesia să fie în mod X !-a a C.C. al P.SU.G. Raportul lă a fo ndurilor şi rezervelor exis
Agenţiile de presă anunţă câ în u l
discuţie, a spus vorbitorul, de bleme a Tibetului. Ilegalitatea Un comunicat dat p ublicităţii real privată de petrol ar fi su timele 24 de ore patrioţii sud-vietna- de activitate al B iroului P olitic al tente**.
curge din înseşi p rincipiile fu n înscrierii acestei probleme pe or vineri seara la Londra anunţă câ ficient ca această conductă să fie mezi au pătruns în repetate rîn d u ri C. C. al P.S.U.G., prezentat de Erich W alter U lbricht, prim -secretar al
damentale ale Cartei, care chea dinea de zi a sesiunii a fost sub p rintr-un decret semnat de re tăiată. Conducta aparţine unei pînă in centrul capitalei sud-vietna- Honecker. membru al B iroului Po C C. al P S.U.G. şi preşedintele Con
mă «toate statele să trăiască in liniată de numeroase delegaţii gina Elisabeta a Il-a a Angliei companii m ixte cu participare meze, provocind panică în rîndurile litic al C.C. al P S.U G., s-a orupat siliu lu i de Stat al R.D.G., a prezen
pace unul cu celălalt, intr-un spi încă în tim pul adoptării agendei. se instituie un embargo com britanică care, fără îndoială, ar au to rită ţilo r m ilitare americane şi pe larg de politica externă a R. D. tat raportul cu p rivire la planul de
rit de bună vecinătate-, „să dez Reprezentantul ţâ rii noastre, am respecta un ordin in acest sens a u torităţilor saigoneze. In noaptea Germane. perspectivă pe perioada 1966-1970.
volte între naţiuni re laţii am i basadorul Gheorghe Diaconescu, plet asupra im p o rtu rilo r şi ex venit din partea guvernului en de vineri spre sîmbâtâ, o grupare a Raportul a subliniat câ P.S.U.G. La propunerea U niunii sindirale-
p o rturilor de petrol cu destinaţia
cale bazate pe respectarea p rin a subliniat că prin discutarea la Rhodesia. Comunicatul m enţio glez. Conducta însă se află pe forţelor patriotice a atacat comanda atribuie o mare im portanţă colabo lor libere din Germania se preconi
cip iu lu i egalităţii în drepturi a sesiunea a X X -a a A dunării Ge nează, de asemenea, că guvernul te rito riu l M ozam bicului, aflat sub mentul poliţiei dintr-o suburbie a ră rii cu statele socialiste. Totoda zează o serie de măsuri p rivind re
popoarelor- şi să ia „m ăsuri des nerale a O N U. a aşa-zisei pro britanic speră să poată conta şi dominaţie portugheză ceea ce Saigonului; în clădirea sediului po li tă, o creştere deosebit de însemna ducerea num ărului de ore de lucru
tinate a consolida pacea lum ii". bleme a T ibetului se face în l ea pe cooperarea altor ţări, în spe face ca guvernul portughez să se ţiei au explodat două grenade. In tă înregistrează comerţul R. D. Ger săptâmînale, sistemul premia) etr.
Delegaţia română consideră că litate o încercare de defăimare poată opune unei asemenea mă plin centru al capitalei sud-vietna- mane cu R.A.U., Ghana, Indonezia, De asemenea, se propune dizolvarea
punctul pe care are onoarea să-l a R. P. Chineze. V orbitorul a a- cial a Statelor Unite, pentru a- suri. In legătură cu aceasta se meze au putut fi văzute pancarte cu Ceylon şi India. Schimbul de m ăr Consiliului Economiei Naţionale ai
plicarea acestui embargo.
prezinte astăzi A dunării Gene rătat că prin aceasta se încear relatează câ M inisterul de Ex lozinci antiamericane şi antiguverna fu ri cu ţările capitaliste industriale R.D G şi transformarea secţiilor
rale exprim ă o contribuţie pe că să se sustragă atenţia Adună Cercurile politice de la Lon terne al Angliei sâ află, începind mentale. Simbătă, la hotelul „M etro urmează să crească in 1965 cu apro sale industriale in 7 ministere.
care România — ţin in d seama rii Generale de la problemele cu dra apreciază că instituirea em de vineri seara, în contact cu pola", unde sînt cazate trupe am eri xim a tiv o treime faţă de 1964. R.D. W. U lbrich t a anunţat că guver
şi de propria sa experienţă — adevărat im portante care se pun bargoului asupra alim entării cu guvernul portughez şi cu guver cane, a explodat o bombă de plastic, Germană consideră că poate să co nul R.DG. a în fiin ţa t un Secreta
înţelege să o aducă la promova in faţa Organizaţiei, să se reîn petrol a Rhodesiei este „rezul nele altor ţări pentru a le cere iar două autovehicule americane au laboreze pe scară mai largă în do riat de stat pentru probleme ale
rea pr in cip iilo r Cartei şi la în vie atmosfera de război rece. ca tatul direct al consultărilor care sp rijin u l Pînă in prezent nu se fost distruse cu grenade de mină. m eniul tehnic şi ş tiin ţific şi să în întregii populaţii germane. Prin a-
tărirea pe această bază a activi re a adus în trecut prejudicii ac au avut loc vineri la Washing cunosc in ten ţiile lui Salazar şi Simbătă seara, anunţa agenţia France cheie acorduri pe termen lung de ceasta se creează şi se dezvoltă noi
tă ţii O.N.U. tiv ită ţii O N U., să se abată aten ton între prim ul m inistru, Ha- nici cele ale Republicii Sud-A- Presse, tot în faţa unui hotel locuit cooperare in producţie cu firm e din posibilităţi de relaţii directe cu gu
Republica Socialistă România ţia opiniei publice de la acţiunile rold Wilson, şi preşedintele fricane, care ar putea sâ asigure de americani a explodat o grenadă, ţările capitaliste europene cu un vernul vest-german.
promovează o politică externă de agresive ale Statelor U nite în Johnson**. în parte alimentarea cu petrol aruncată dintr-o maşină in mers. înalt nivel de dezvoltare industrială.
pace, îndreptată spre micşorarea Vietnam. El a spus că aceleaşi Alim entarea cu petrol a Zam- a Rhodesiei. In urma acestor incidente, coman Referindu-se la relaţiile cu R. F.
Încordării internaţionale şi dez puteri, care acum cîteva sâptă- biei va fi făcută pe alte căi de- damentul trupelor americane din Germană, raportorul a subliniat că
voltarea colaborării intre popoa m îni au îm piedicat restabilirea cît pe linia ferată care leagă a- * Saigon a luat o serie de măsuri de orice încercare de a se contesta
drepturilor legitime ale R. P. siguranţă. P rintre acestea se numă
re. ceastă ţară cu lumea exterioară K H A R T U M 18 (Agerpres). — inviolabilitatea frontierei dintre R.
După profunda noastră convin Chineze in O.N.U., încearcă as şi care traversează Rhodesia. Se Guvernul sudanez a h o tâ iit ru ră interdicţia pentru toţi m ilita rii a- D. Germană şi Germania occidenta Ce
gere, o componentă im portantă a tăzi — în lipsa reprezentanţilor consideră că această problemă va perea re la ţiilo r diplom atice cu mericani de a ieşi în oraş intre orele lă, precum şi cu B erlinul occiden
efo rtu rilo r îndreptate spre conso legali ai acestei puteri — să o fi soluţionată prin stabilirea u- Marea Britanie, anunţă postul de 19 şi şase. tal este sortită eşecului.
lidarea păcii o reprezintă dez defăimeze. Asemenea procedee nui pod aerian între Dar Es Sa- radio Omdurman. Hotârirea a Se anunţă, de asemenea, că trupele A lfred Neumann, membri» al Bi
voltarea re la ţiilo r de colaborare sint contrare dreptului şi mora laam şi Lusaka. In cercurile au fost adoptată, vineri în cursul li Frontului naţional de eliberare şi-au roului P olitic al CC. al P.S.U.G., a
Intre state cu o rln d u iri social- lei internaţionale şi sînt dăună torizate se afirm ă că cea mai nei şedinţe a Consiliului de M i continuat în ultim ele două zile ope prezentat proiectul planului econo pretutindeni
politice diferite, întemeiată pe toare O.N.U. mare parte a ţă rilo r dispunînd niştri sudanezi, in conform itate raţiunile în imediata apropiere a miei naţionale a R.D.G. pe anul
p rin cip iile respectării suveranită Reprezentanţii Albaniei, Alge de petrol au acceptat să urmeze cu rezoluţia recentei conferinţe Saigonului. Astfel in provincia Binh 1966. După ce a arătat că în R.D.G.
ţii statelor, egalităţii in drepturi riei, Cehoslovaciei, Congo (Leo- Anglia şi Statele Unite in hotă- m inisteriale a O.U.A., de la Addis Duong, la 15 Itm nord de Saigon, a producţia marfă a crescut în 1965 9 O nouă metodă de stingere
şi avantajului reciproc, neames poldville), Cubei, Poloniei, Un rîrea lor. Dar, este posibil, ca m i Abeba. fost atacat un sat, ia r garnizoana gu cu 7 la sută in comparaţie cu 1964,
tecului în treburile interne. gariei, U .RSS. au subliniat in cile companii particulare, avînd ★ vernamentală a suferit pierderi gre iar venitul naţional cu 4,7 la sută. a incendiilor
Credem că vom fi în asenti cuvîntările lor că aducerea în sediul în alte ţâri, ar putea să ia le. Localitatea principală din d istric
mentul general cînd afirm ăm că discuţia A dunării Generale a a- LONDRA 18 (Agerpres). — tul Duc Hoa, la 22 km de capitală, raportorul a relevat că pentru anul In California (S.U.A.) a fost a-
1966 planul prevede o creştere a
La Londra a fost dat publi
orice îm bunătăţire a re la ţiilo r şl şa-zisei probleme a Tibetului este pe contul lor alimentarea cu pe precum şi capitala provinciei Khiem venitului naţional cu 5,2 la sută. Se plicată recent o nouă metodă de
schim burilor dintre ţările euro lipsită de o bază legală. Delega trol a Rhodesiei. Reuşita embar cită ţii un comunicat oficial prin Chong, la 35 km de Saigon, au fost subliniază că „lin ia fundamentală stingere a incendiilor. In apa fo
pene va exercita o influenţă )>o- ţii Australiei, Guatemalel, M al goului mai depinde şi de a titu care se face cunoscut că guver bombardate de m orlierele patrioţilor a planului economiei naţionale pe losită la stins se dizolvă o mică
zitivă asupra ansamblului rela tei, Nicaraguei. Noii Zeelande şi dinea Portugaliei. Petrolul pă nul britanic îşi rezervă dreptul sud-vietnamezi. Intr-o altă acţiune anul 1966 constă în creşterea efici
a trupelor F.N.E., o companie am eri
ţiilo r internaţionale şi a soluţio altor cîtorva ţă ri au încercat să trunde pe teritoriu l rhodesian să refuze intrarea in Anglia a cană, atacată prin surprindere, a în enţei economiei naţionale prin r i I cantitate de polimeri organici ca
nării principalelor probleme în justifice înscrierea problemei oricărei persoane străine care se registrat pierderi în oameni şi mate dicarea p roductivităţii m uncii, folo re o lac gelatinoasă. In felul a-
că deschise. menţionate pe ordinea de zi. prin conducta Beira-U m tali. Pen- află în posesia unei vize pentru riale. sirea cu efect economic a unor noi cesta, apa nu se scurge de pe a-
Rhodesia de sud eliberată de „re I coperişuî şi pereţii clădirii, ci o
gim ul ilegal de la Salisbury-. învăluie cu un strat lipicios, care
★ I opreşte locul să se propage.
Plenara C. C. P l e n a r a C .C . a l P .M .U .P . N A IR O B I 81 (Agerpres). — nGemmi-7“ a amerizat în Oceanul Atlantic Molia este periculoasă
In faţa am eninţărilor guvernu
lu i sud-rhodesian de a înceta să CAPE KENNEDY 18 (Agerpres). La puţin tim p după aceea, cei doi I * pentru masele plastice
Nava cosmică americană „Ge- cosmonauţi au fost aduşi cu un e li
VARŞO VîA 19 (Agerpres). — bală a exportului. E xporturile de furnizeze combustibil Zambiei, o m ini-7“, pe bordul căreia s-au aflat copter pe bordul navei portavion După cum relatează revista a-
După cum anunţă agenţia PAP, au produse agroali menta re se vor redu serie de ţări africane s-au oferit cosmonauţii Frank Borman şi Ja „W asp“ , unde au fost supuşi unui l mcricană „Science Neins Leitei”,
Cehoslovacia luat sfîrşit lucrările plenarei C.C. al ce în 1967 cu 19 la sută faţă de anul sâ ajute această republică. P ur mes Low ell, a amerizat simbătă la prim examen medical. P urtătorul de m afară de lină naturală, molia
pentru aeronautică şi cercetarea spa I
curent, iar ritm u rile de creştere
a
P.M.U.P. consacrate exam inării p rin
cuvint al A dm inistraţiei naţionale
ora 14,05 G.M.T. în Oceanul A tlan
cipalelor probleme ale dezvoltării co exporturilor de com bustibil, m aterii tători de cuvint ai guvernelor tic, la sud-vest de Insulele Bermu- mai mănincâ polietilenă şi alte
m erţului exterior în anii 1966-1970. prime şi materiale vor fi moderate. Tanzaniei şi Kenyei au declarat de. O peraţiile de amerizare s-au ţiu lu i cosmic (N.A.S.A.) a declarat mase plastice.
PRAGA 18 (Agerpres). — In raportul B iroului P olitic consacrat Sc prevede dezvoltarea rapidă a co că, în cazul cînd guvernul Smith desfăşurat in bune condiţii, întrea câ starea sănătăţii cosmonauţilor es I Acelaşi lucru este confirmat
După cum anunţă agenţia CTK, în acestei probleme se arată că in anii m erţului cu statele socialiste. ga aparatură funcţionînd perfect.
zilele de 16 şi 17 decembrie a avut 1951-1965 a avut loc o largă dezvol In încheierea dezbaterilor pe m ar va opri conducta de petrol spre te excelentă. intr-un articol publicat in revista
loc la Praga plenara C.C. al P.C. din tare a re la ţiilo r comerciale externe ginea raportului B iroului P olitic a Zambia, aceste ţări o vor ajuta engleză „Nature”. in care se a-
Cehoslovacia, care a dezbătut proiec ale Poloniei. In anul 1965 schimbu luat cuvintul W ladyslaw Gomulka, să-şi creeze rezervele necesare I rată că larvele unei varietăţi de
tu l de teze ale celui de-al X lII-le a rile au crescut de 3,4 ori in compara prim-secretar al C.C. al P.M.U.P. Ple de produse petrolifere. Acestea molii care trăiesc sub apă au a-
Congres al P.C. din Cehoslovacia. Ra ţie cu anul 1950. Im porturile au cres nara a adoptat o hotărîre cu p rivire tacat intr-o seră acoperişul de po
portul cu p rivire la aceste teze a fost cut mai m ult decît exporturile. Un la sarcinile principale in domeniul vor fi expediate din portul Ke I
prezentat de J iri Hendrych, membru ritm înalt a cunoscut dezvoltarea com erţului exterior. nyei, Mombasa, pînă în localita lietilenă al unui rezervor de apă.
al P rezidiului şi secretar al C.C. al schim burilor comerciale cu ţările so tea M iltum i din Tanzania, de Un al doilea caz a fost înregis
In legătură cu inform area prezen
P.C. din Cehoslovacia. cialiste. tată de W ladyslaw Gomulka despre trat pe un sol umed acoperit cu
A fost adoptată o hotărîre în care Intre anii 1961-1965, se arată in ra unde vor fi aduse pînă în Zam polietilenă. în ambele cazuri,
sint aprobate tezele cu privire la port, tendinţa generală a m odificări în tîln irile cu conducătorii altor p arti bia pe şosele. Durata transpor găurile au fost tăcute la nivelul
de. care au avut loc în u ltim u l tim p,
pregătirea celui de-al X lII-le a Con lor în structura exp orturilor a constat plenara a aprobat poziţia reprezen tului pe te ritoriul Tanzaniei va
gres al partidului. intr-o creştere a ponderei m aşinilor tanţilo r P.M.U.P, la aceste în tîln iri. fi de aproxim ativ cinci zile. apei sau ceva mai sus.
Pe baza raportului prezentat de O. şi utilajelor, precum şi a bunurilor I Larvele moliei obişnuite de ca
Cernîk, preşedintele Comisiei de Stat industriale de consum, în condiţiile In foto: — Un să atacă articole din polietilenă,
a P lanificării, Comitetul Central a a- unei restrîngeri concomitente a ex Chile acuză Statele Unite de „lezarea maestru în con poîistiroî şi nailon.
nalizat programul economic şi pro p o rtu rilor de combustibil, m aterii fecţionarea tam -ta- = i
iectul planului de dezvoltare a eco prim e şi materiale. suveranităţii naţionale** m urilor.
nomiei naţionale pe anul 1966, pe Sarcinile principale ale com erţului Astăzi la toleviziune: ASPECTE
care l-a aprobat. A fost trasată sar exterior in perioada 1966-1970 prevăd SAN TIAG O DE C H ILE 18 (Ager sori din S.U.A. la diferite univer DE LA MECIUL DE FOTBAL
cina elaborării unei scheme a pro creşterea im p o rtu rilo r şi o m odificare pres). — sităţi din America Latină pentru a INTERNAZIONALE — DINAMO
gram ului p o liticii economice in ca a structurii lor. In această perioadă, Camera reprezentanţilor a Con efectua ceixretări privind „activita
drul pregătirilor pentru Congresul vor creşte im porturile de maşini şi gresului chilian a adeptat o rezo tea subversivă" din ţărih* latino- Astăzi, duminică, de la ora
partidului. utilaje, ceea ce este cerut de înfăp luţie care acuză Statele Unite de americane 18,00 telespectatorii vor putea u r
In cadrul plenarei, Comitetul Cen tuirea program ului de modernizare a „lezarea suveranităţii naţionale" a Deputaţii au adresat apoi pre I m ări aspecte film ate de la me
tral a dezbătut, de asemenea, proble economiei naţionale a ţă rii. Expor statului Chile. Adoptarea rezoluţiei şedintelui chilian. Eduardo Frei un ciul de fotbal Intem azionale M i-
mele pregătirii întreprinderilor şi or tu rile de produse industriale finite a intervenit după discuţii îndelun apel cerindu-i sâ denunţe „planul lano — Dinamo Bucureşti, desfă
ganelor centrale în vederea aplicării urmează să crească în 1966-1967 cu gate asupra aşa-num itului „plan Camelot- în faţa guvernului State şurat după cum se ştie, joi pe
prim elor măsuri ale noului sistem de 34 la sută şi sâ atingă în 1967 o pro Camelot** al S.U.A., care prevede, lo r Unite şi a Organizaţiei Statelor I stadionul San Siro din Milano.
conducere a economiei naţionale. porţie de 57 la suta din valoarea glo intre altele, trim iterea unor profe Americane. i
U LAN DATOR şedinte al C onsiliului de M iniş trul de externe, Schroeder, şi de de vederi au fost abordate pro după o serie de convorbiri cu Pearson, ar avea ca scop „m ă ri NICOSIA
tri al R. P. Mongole. cel a) apărării, von Hassel, va blema Vietnam ului, situaţia din cancelarul Erhard, preşedintele rea eficienţei** lui.
La 18 decembrie, Marele H ural pleca la Washington, unde va Lubke şi alte o ficia lită ţi vest- Generalul indian Subayya T hi-
Popular al R. P. Mongole a apro PRAGA conferi cu personalităţi oficiale germane. El va face o escală la PRAGA mayya, comandantul forţelor
bat planurile cu p rivire la dez La Praga a sosit o delegaţie a americane. La Bonn se aprecia Ankara unde va avea, de ase O N U. în Cipru, a încetat din
ză că principalele teme în discu
voltarea economiei naţionale şi a Academiei de Ştiinţe din China lung a re la ţiilo r americano-vest- SCURTE menea, întrevederi cu o ficia lită ţi Delegaţia comercială brazilia viaţă simbătă dimineaţa la Nico
c u ltu rii şi bugetul de stat pe a- pentru a duce tratative privind ţie vor fi „definirea pe termen din Turcia. nă condusă de Luiz Nogueira
nul 1966. De asemenea, a fost a- colaborarea cu Academia Ceho Porto, a părăsit Praga îndrep- sia în urma unui atac de cord.
doptată o hotărîre privind sar slovacă de Ştiinţe. germane**, întărirea A lianţei at OTTAWA tîndu-se spre patrie.
cinile în vederea continuei dez lantice, cererile vest-germane de BUENOS AIRES
voltări a o crotirii sănătăţii. ATENA a participa la elaborarea politicii P rim ul m inistru Lester Pear- LA PAZ Peste 100 de delegaţi reprezen
In încheierea lucrărilor sesiu In numele partidului E.D.A., nucleare a alianţei. son, a anunţat constituirea nou Greva generală a lucrăto rilor
nii. deputaţii au adoptat o decla deputaţii I. Iliu şi A. B rilakis au ŞTII lui guvern al Canadei. M ajo rita din serviciile sanitare de stat şi tând 24 de organizaţii, au p a rtici
raţie în sp rijin u l luptei eroice a cerut m inistrului ju stiţiei al Gre WASHINGTON tea foştilor m in iştri şi-au m enţi particulare din Bolivia, care a pat la prim u l Congres îm potriva
poporului vietnamez ciei sâ pună in libertate toţi de nut portofoliile pe care le deţi creşterii costului v ie ţii, care a
V ineri au luat sfîrşit întreve paralizat tim p de 10 zile întreaga
ţin u ţii politici. D eputaţii au a- derile anglo-americane la înalt neau în vechiul cabinet. Paul activitate a acestei ram uri a luat avut loc în provincia Tucuman
MOSCOVA m in tit că au trecut aproxim ativ nivel. M artin continuă sâ deţină func sfîrşit, după ce guvernul bolivian din nordul A rgentinei. Congresul
16 ani de cînd unii dintre aceş ţia de m inistru al afacerilor ex
După cum s-a anunţat oficial, tia se află in detenţiune. In ultim a zi a negocierilor, Rhodesia, problemele nucleare terne. ia r M itchell Sharp a fost a consim ţit să sporească cu 2,9 a hotărît începerea unei campanii
Leonid Brejnev, prim-secretar al prim ul m inistru britanic, H. W il ale N.A.T.O. etc. num it în funcţia de m inistru de la sută fondurile bugetare desti îm potriva creşterii neîncetate a
son. a avut convorbiri cu pre
C.C. al P.C.U S. l-a p rim it pe D. BONN şedintele Johnson, cu McNama- BONN finanţe. Puţinele schimbări care nate o cro tirii sănătăţii şi să ma p reţu rilor la alim ente şi la dife
Maidar. membru al Bii-oului Po Luni, cancelarul vest-german, ra, George Bal) şi McGeorge Preşedintele Pakistanul <», Ayub au avut loc în guvern, p o trivit joreze salariile lucrătorilor din rite servicii. In acest scop au fost
litic al C.C. al P.P.R.M., vicepre Ludw ig Erhard, însoţit de m inis Bundy. In cadrul schim burilor Khan, a părăsit simbătă Bonnul, declaraţiilor p rim u lu i m inistru această ramură. înfiinţate mai m ulte comitete.
Redacţia şl administraţia ziarului str. Dr. Petru Grozo or. 25, telefon 15 88, 12 75. 15 85. 12 11. Taxa plâlilâ Io numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T T.R. — nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Deva 40.065