Page 69 - 1965-12
P. 69

B rv
                                                                           '  tJ



                                                                                                                                                          „Istoria  arată  că  toate  popoarele,  mari  sau  mici,  îşi pot aduce contribuţia pro­

                                                                                                                                                    prie  la  dezvoltarea  patrimoniului  ştiinţei  universale.  Cercetarea  ştiinţifică  este  unul
                                                                                                                                                    din  principalele  domenii  de  manifestare  a  geniului  fiecărui  popor,  a  gîndirii  şi  ca­

                                                                                                                                                    pacităţii  sale  creatoare,  iar  poporul  nostru  a  dovedit  cu  prisosinţă  calităţile  cu  care
                                                                                                                                                    este înzestrat,  forţa,  talentul  şi  capacitatea  de  a  făuri  mari  valori  ştiinţifice  şi  cul­

                                                                                                                                                    turale*'*:
                                                                                                                                                                      (Din  expunerea  tovarăşului  Nicolae  Ceauşescu  la  sesiunea  M arii  A dunări  Naţionale)



               ANUL  XVII.  NR.  3414                           MARJ1  21  DECEMBRIE  1965                           4  PAGINI  —  25  BANI



        SESIUNEA                                                         MAR                                      ADUNĂRI                                                       N A Ţ I O N A L E









                                                                                                                                                                                    cei  maî  proem inenţi  lucrează  ne­  sistemul  de  recrutare,  pregătire,  per­
                                                                                                                                                                                    m ijlo cit  în  laboratoarele  m arilor  fa ­  fecţionare  şi  repartizare  a  cadrelor
           La  Palatul  M arii  Adunări  N aţio­ cultură,  generali  şi  ofiţeri  superiori,  rea  P lanului  de  Stat  aî  economiei  na­  tatul  Demostene  Botez,  Marea  Adu­  mineaţă,  s-au  în tru n it  unele  comi­  brici   şi  uzine,  aduc   o  contribuţie   de  cercetători.  M ultă  vreme  a  fost
         nale  au  început  luni  dimineaţa  lu­  reprezentanţi  ai  oamenilor   muncii  ţionale  pe  anul  1966.  nare  Naţională  a  validat  cu  unani­  sii  ale  M.A.N.       preţioasă  la  soluţionarea  nenumăra­  neglijată  formarea  cadrelor  necesare
         crările  celei  de-a  iV-a  sesiuni  a  M arii  din  întreprinderi  si  in stitu ţii  bucu-   4.  Proiect  de  lege  pentru  adopta­  mitate  dc  voturi  mandatul  deputa­  In  şedinţa  de  dupâ-amîazâ  a  înce­  telor  probleme  pc  care  le  ridică  pro­  ştiinţelor  tehnice,  din  care  cauză  nu­
         Adunări  Naţionale  a  Republicii  So­  restene,  ziarişti  români  şi  străini.  rea  Bugetului  de  Stat  al  Republicii  tu lu i  Nicolae  Deleanu,  ales  in  c ir­  put  discuţia  generală  la  punctul  2  al   gresul  tehnicii.  mărul  cercetătorilor  care  lucrează
         cialiste  România.                 Sint  de  faţă  şefii  m isiunilor  diplo­  Socialiste  România  pe  anul  1966.  cum scripţia  electorală  nr.  12  —  Be­  ordinei  de  zi.  In  invăţăm întul  superior,  care  re­  în  acest  domeniu  reprezintă  abia
           Orele  10.  Deputaţii  şi  in v ita ţii  sa­  matice  acreditaţi  la  Bucureşti.  5.  Proiect  de  lege  cu  privire   la   leşti,  din  regiunea  Galaţi.  Au  luat  cuvîntul  deputaţii  Remus   prezintă  un  im portant  si  valoros  po­  36  la  sută  din  totalul  lucrătorilor
         lută  cu  puternice  aplauze  sosirea  in                          protecţia  m uncii.                S-a  trecut  apoi  la  punctul  2  al  or­  Râdulet.   Costin   Neninţescu,   Ion   tenţial  ştiin ţific,  cercetarea  nu  s-a   ş tiin ţific i  din  ţara  noastră.
         sală  a  conducătorilor   partidului  si   Preşedintele  M arii  A dunări  Naţio­                    dinei  dc  zi.                   Creangă,  Emil  Oniga.  Horia  Hulubei,   desfăşurat  la  nivelul  corespunzător.
                                           nale,  Ştefan  Voilec,  deschide  lucră­  6.  Proiectul   Regulamentului   de                                                                                                Nu  s-a  acordat  suficientă  atenţie
         statului  nostru.                                                                                     P rim it  cu  vii  si  puternice  aplauze,  Emil   Vlaicu,   M axim    Berghianu,   In  decursul  planului  de  sase  ani,  pen­  prom ovării  cadrelor  tinere  de  cer­
           In  loja  din  (treapta  iau  loc  tovară­  rile  sesiunii.  Cei  prezenţi  păstrează  funcţionare  a  M arii  Adunări  N aţio­  tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu,  secretar  Gheorghc  Vlad,  Ludovic  Csogor,  Ilie   tru  investiţii  în  cercetarea  ştiin ţifică    cetători,  organizării  specializării  lor
         şii  Nicolae  Ccuusescu.  Chivu  Stoica.   un  moment  de  reculegere  în  memo­  nale.             general  al  C.C.  al  P.C.R.,  a  prezen­  Murgulescu,   Constantin  Daicoviciu,   rlin  învâţâm intul  superior  nu  s-a  alo­  alît  în  ţară  cit  şi  în  străinătate  la
         Ion  Gheorghc   M aurcr.   Gheorghc   ria  deputatului  Barbu  Solomon.  7.  Propuneri  pentru   componenţa   tat  expunerea  cu  p rivire   la  îm bună­  Liane  Schlosser,  Ştefan  Bălan.  cat  decît  1  m ilion  de  Ici.  Aceasta  cu   nivelul  cerinţelor  actuale  ale  ş tiin ­
         Apostol,  Alexandru  Birlâdeanu.  Emil   Deputaţii  au  votat  în  unanim itate   unor  comisii  permanente  ale  M arii   tăţirea  organizării  şi  îndrum ării  ac­  După  discutarea  pe  articole  a  pro­  toate  câ  In  ţara  noastră  există  o  bo­  ţei.  s p rijin irii  lor  în  vederea  p u b li­
         Hodnaraş.  Petre  Borîlă,   Constantin  următoarea  ordine  de  zi  a  sesiunii  :  Adunări  Naţionale.  tiv ită ţii  de  cercetare  ştiinţifică.  iectului  de  lege,  s-a  trecut  la  votarea   gată  tradiţie  şi  experienţă  în  organi­  cării  lucrărilo r  elaborate  şi  aplică­
         Dragau.  Alexandru  Drughici.   Paul   1  Verificarea   legalităţii   alegerii   8  Aprobarea  decretelor  cu  putere   Raportul  comun  al  Comisiei  pen­  lui.  în  întregime,  prin  vot  secret.  zarea  cercetării  ştiin ţifice   universi­  rii  in  practică  a  rezultatelor  dobîn-
         Niculcscu-Miy.il.   Ghcorghe  Rădulcs-  deputatului  declarat  ales  în  circum ­  de  lege  emise  de  Consiliul  de  Stat.  tru  cultură  si  învâţâm int  şi  al  Co­  Marea  Adunare  Naţională  a  apro­  tare  ;  şcolile  româneşti  de  m atem ati­  dite  în  cercetarea  ştiinţifică.  Tim p
         cu,  Lconte  Râutu.  Lcontin  Sălăjan.  scripţia  electorală  nr.  12  —  Bcreşti,   A   fost  aleasă  apoi,  in  unanim itate.   misiei  juridice  asupra  proiectului  de  bat  in  unanim itate  Legea  cu  p rivire   că,  fizică,  medicină,  istorie,  lingvis­  de  ani  de  zile  nu  s-au  acordat  titlur i
           In  loja  din  stingă  se  află  mem brii  din  regiunea  Galaţi.  Comisia  de  elaborare  a  proiectului   lege  cu  privire  la  înfiinţarea,  organi­  la  înfiinţarea,  organizarea  si   func­  tică,  de  exemplu,  au  apărut  si  s-au   ştiin ţifice   menite  să  stimuleze  inte­
         Consiliului  de  Stat.             2.  Proiect  de  lege  cu  pl ivire  la  in-  Regulamentului  de  funcţionare  a  M a­  zarea  şi  funcţionarea  C onsiliului  Na­  ţionarea  C onsiliului  Naţional  al  Cer­  dezvoltat  tocmai  in  cadrul  învăţâ-
           La  lucrări  asista  numeroşi  in vitaţi:  Jiinţarea.  organizarea  şi  funcţionarea  rii  Adunări  Naţionale.  ţional  al  Cercetării  Ş tiin ţifice   a  fost  cetării  Ş tiinţifice.  Rezultatul  votului   m întului  superior,  unde  s-au  form at   resul  tiner ilo r  pentru  perfecţionarea
                                                                                                                                                                                                                      pregătirii  lor.
         m iniştri,   conducători  de   institu ţii  C onsiliului   Naţional   al   Cercetării   La  prim ul  punct  al  ordinei  de  zi,   prezentat  de   deputatul   Gheorghe  a  fost  p rim it  cu  puternice  aplauze.  im portante  contingente  de  oameni  de
         centrale  şi  organizaţii  obşteşti,  aca­ Ş tiinţifice            pe  baza  raportului  prezentat  de  pre­  M i hor.                  Lucrările  sesiunii  continuă.    ştiinţă.                             Toate  aceste  neajunsuri  au  făcut
         demicieni  şi  alţi  oameni  de  ştiinţă  si  3.  Proiect  dc  lege  pentru  adopta­  şedintele  Comisiei  de  validare,  depu­  După  închiderea   şedinţei   de  d i­  (Agerpres)                          ca  într-o  serie  de  domenii  im por­
                                                                                                                                                                                     De  asemenea,  trebuie  spus  câ.   tante  ştiinţa  să  nu  ţină  pasul  cu
                                                                                                                                                                                   in  comparaţie  cu  baza  materială  de   cerinţele  dezvoltării  ţârii,  să  nu-si
                                                                                                                                                                                   caic  dispun,  institutele  de  cercetări   aducă  aportul  pe  care  poate  şi  tre ­
                                                                                                                                                                                   departamentale,   cu  numărul  mare   buie  sâ-l  dea  la rezolvarea  probleme­
                                                                                                                                                                                    de  cercetători  care  lucrează  în  acest   lor  progresului  m ultilateral  al  socie­
                                                                                                                                                                                    sector,  rezultatele  a ctivită ţii  aces­  tă ţii  noastre  socialiste.
                                                                                                                                                                                   tora  nu  sînt  încă  la  nivelul  nevoilor   Tovarăşi,
                                                                                                                                                                                   economiei.  Principala  lor  lipsă  cons­  Creşterea  rolului  ştiinţei  în  rezol­
                   Expunerea  tovarăşului  Nicolae  Ceauşescu,                                                                                                                     tatea  în  măsură  suficientă  de  proble­  gresul  al  IX-Iea  al  partidului  cer
                                                                                                                                                                                   tă  în  faptul  că  nu  si-au  legat  a ctivi­
                                                                                                                                                                                                                      varea  m arilor  sarcini  trasate  de  Con­
                                                                                                                                                                                                   pe  care  Ic
                                                                                                                                                                                                              ridică
                                                                                                                                                                                   mele
                                                                                                                                                                                         esenţiale
                                                                                                                                                                                                                      luarea  unor  măsuri  neinlîrziate  de
                                                                                                                                                                                   viaţa  economică  a  ţâ rii  noastre,  nu
                                                                                                                                                                                   an  contribuit,  pc  măsura  posibilită­  îm bunătăţire  a  organizării  şi  îndru­
                                                                                                                                                                                                                      m ării  cercetării,  astfel  îneît  să  se
                                                                                                                                                                                   ţilo r,  la  soluţionarea  unor  cerinţe   asigure  mobilizarea  tuturor  cadre­
                                                                                                                                                                                   ale  progresului  tehnic  în  industrie,   lor  şi  forţelor  m ateriale  spre  obiec­
                                                                                                                                                                                   agricultură  şi  în  celelalte  ram uri  eco­
           secretar  general  al  C. C.  al  P. C. R.,  cu  privire                                                                                                                nomice.      ştiin ţifică    din   ţara   cercetării  fundam entale  cu  cerceta­
                                                                                                                                                                                                                      tivele
                                                                                                                                                                                                                             principale
                                                                                                                                                                                                                                            progresului
                                                                                                                                                                                                                                       ale
                                                                                                                                                                                                                      ştiin ţific,  îmbinarea  armonioasă  a
                                                                                                                                                                                     Cercetarea
                                                                                                                                                                                   noastră  a  avut  de  suferit  şi  ca
                                                                                                                                                                                   urmare  a  unei  atitu d in i  r igide,  dog­  rea  aplicativă.
                                                                                                                                                                                   matice.  care  s-a  manifestat  adesea  in   Activitatea   ş tiin ţifică    din   ţara
                                                                                                                                                                                   tratarea  unor  probleme  ale  dezvol­  noastră  trebuie  concentrată  spre  a-
                                                                                                                                                                                                                      vîntul  neîntrerupt  al  societăţii  so­
                                                                                                                                                                                   tă rii  ştiinţei  în  epoca  contemporană.   cialiste.  In  această  direcţie,  un  rol
                     a  îmbunătăţirea  organizării  şi  îndrumării                                                                                                                 ştiin ţifice   proprii  s-a  recurs  de  m ul­  dc  seamă  revine  statului  socialist,
                                                                                                                                                                                   In  locul  unei  aprofundate  analize
                                                                                                                                                                                                                                             creării  si
                                                                                                                                                                                                                      care  poar tă  răspunderea
                                                                                                                                                                                   te  ori  la  preluarea  mecanică  a  unor
                                                                                                                                                                                                                      dezvoltării  continue  a  bazei  mate­
                                                                                                                                                                                   concluzii  nestiinţifice  cu  privire   la
                                                                                                                                                                                   fenomenele   noi   ale  ştiinţei,   la  o   riale  a  cercetării  ştiinţifice,  pregă­
                                                                                                                                                                                                                      tirii  cadrelor  necesare,  m obilizării  e-
                                                                                                                                                                                   serie  de  ram uri  ş tiin ţifice   deosebit  de   fo rtw rilo r  întregii  societăţi  pentru  în­
                                                                                                                                                                                   im portante  pentru  cunoaşterea  na­
                                                                                                                                                                                                                      deplinirea
                                                                                                                                                                                                                                 saixrinilor
                                                                                                                                                                                   tu rii  şi  societăţii.  O  ser ie  de  desco­  construcţiei  socialismului.  dosăvîrşirii
                                activităţii  de  cercetare  ştiinţifică                                                                                                            lo g ie   şi-în   special  din  genetic ă,  din   zării  şi  îndrum ării  a ctivită ţii  ş tiin ţi­
                                                                                                                                                                                   periri  din  ştiinţele  naturii,  din  bio­
                                                                                                                                                                                                                        Iu  vederea  îm bunătăţirii  organi­
                                                                                                                                                                                   cibernetică  şi  alte  domenii  au  fost
                                                                                                                                                                                   m ult  tim p  tratate  ca  pseudo-ştiinţe.   fice,  se  propune,  după  cum  reiese
                                                                                                                                                                                                                      din  proiectul  de  lege  prezentat  M a­
                                                                                                                                                                                    ca  m anifestări   ideologice  reacţio­  rii  A dunări  Naţionale,  crearea,  pe
         Dragi  tovarăşi  deputaţi  şi  deputate,  game  de  produse.  Fizica  —  stăpînirea   nomici  ai  agregatelor  siderurgice  şi   ferite  unităţi  ştiinţifice  au  abordat   ne  S-au  făcut  chiar  propuneri  dc   nare.  Tn  domeniul  ştiinţelor  sociale   lingă  C onsiliul  de  M in iştri,  a  Con­
         Actuala  sesiune  a  M ani  Adunări   crescânda  a  forţei  atom ului,  matema­  instalaţiilor  metalurgice,   reducerea   peste  60.000  de  teme.  desfiinţare  a  unor  institute  de  cerce­  şi-au  făcut  loc  fenomene  dc  super­  s iliu lu i  Naţional  al  Cercetării  Ş tiin ­
       Naţionale  este  chemată  să  dea  pu­  tica.  cibernetica,  automatica,  chimia   consumului  de  com bustibili  deficitari   A lă tu ri  de  vechile  generaţii  de  sa ­  tare  departamentală  şi  de  renunţare   ficialitate.  de  îngustime  de  vederi  şi   ţifice.  In  cadrul  C onsiliului  vor  func­
       tere  dc  lege  unor  măsuri  consacrate   modernă,  biologia  au  deschis  uriaşe   si  de  metal.  însuşirea  de  noi  produse   vanţi,  in  anii  din  urmă  a  crescut  un   la  cercetarea  în  invăţăm întul  supe­  de  vulgarizare  a  unor  teze  teoretice,   ţiona  comisii  de  coordonare  pe  ra­
       îm bunătăţirii  a ctivită ţii  îiitr-u n u l  din   perspective  de  sporire  a  avuţiei  ma­  şi   tehnologii.   In  domeniul  chim ici   număr  însemnat  de  cercetători  ti­  rior.  Viaţa  demonstrează  că  o  ase­  ceea  cc  a  determ inat  scăderea  nive­  m uri  ştiinţifice.  Se  vor  crea,  de  ase­
       sectoarele  de  mare  im portanţă   ale   teriale  a  lum ii,  de  creştere  a  forţelor   s-au  efectuat  cercetări  ştiinţifice   cu   neri,  talentaţi,  cu  o  temeinică  pregă­  menea  atitudine  faţă  de  ştiinţă  poa­  lului  ş tiin ţific   al  cercetărilor,  trata­  menea,  comisii  teritoriale  de  coor­
       v ie ţii  noastre  sociale,  cercetarea  ştiin ­  de  producţie  ale  societăţii,  de  la rg i­  o  largă  aplicaţie  in  producţie.  în  in ­  tire  ştiinţifică,  ţara  noastră  dispu-   te  avea  consecinţe  grave,  ea  deter­  rea  neştiinţifieâ  a  unor  probleme  ale   donare   ş tiin ţifică   in   principalele
       ţifică.                            le  a  orizontului  cunoaşterii  şi  a  vie­  dustria  petrochimică,  a  maselor  plas­  nînd  în  prezent  de  un  puternic  de­  mină  râminerea  în  urmă  pe  între­  vieţii  noastre  sociale  aflate  în  plin   centre  economice  si  culturale  ale
         Congresul  al  IX -lca  nl  partidului  a   ţii  spirituale  a  popoarelor.  A  subapre­  tice,  a  substanţelor  necesare  ch im i­  taşament  dc  oameni  de  ştiinţă  si  cer­  gul  tâiîm   al  ştiinţei,  frînează  dez­  proces  dc  transform are  revoluţiona­  ţă rii,  iar  pentru  îndrumarea  a c tiv i­
       elaborat  un  program  vast  si  m u ltila ­  cia,  în  aceste  condiţii,  rolul  ştiinţei,  a   zării  a griculturii  ete.  S-au  lă rg it  cer­  cetători.  Savanţii  şi  cercetătorii  ro­  voltarea  economică  si  socială  a  ţării,   ră.  precum  si  a  unor  probleme  ale   tă ţii  ştiinţifice   departamentale  şi  a
       teral  de  dezvoltare  a  pali iei  Pornind   nu  depune  eforturi  susţinute  pentru   cetările  în  domeniul  ştiinţelor  geolo­  mâni  si  de  alte  naţionalităţi,  ridicaţi   duce  la  dependenţă  faţă  de  străină­  dezvoltării  societăţii  contemporane.   laboratoarelor  uzinale,  se  vor  în­
       de la  experienţa  proprie  şi  de  la  con­  stăpînirea   m arilor   ei   cuceriri,   a   gice,  in  biologie,  in  medicină  şi  în   din  m ijlocul  poporului,  sînt  însufle­  tate.  U rm ările  acestei  concepţii  gre­  Nu  a  fost  înţeleasă  inserrmătatea  so­  fiin ţa   comisii  de  coordonare  pe  lin ­
       cluziile  oferite  de  societatea  moder­  nu  te  strădui  să  mergi  în  ritm   cu   alte  domenii  ale  căror  rezultate  con­  ţiţi  de  un  profund  patriotism ,  de  do­  şite,  nestiinţifice.  le  resim ţim   de  a lt­  ciologiei  ca  ştiinţă  socială,  negîndu-se   gă  m inistere  şi  alte  in s titu ţii  cen­
       nă.  care  demonstrează  câ  industriali­  progresul  ştiinţei  secolului  nostru  în­  tribuie  la  dezvoltarea  economiei,   la   rinţa  de  a-şi  consacra  talentul  şi  ra ­  fel  in  cercetarea  ştiin ţifică   şi,  im ­  rolul  ei  în  societatea  socialistă.  Toa­  trale.
       zarea  este  singura  (ale  spre  progres   seamnă  a  te  condamna  cu  bună  şti­  ridicarea  nivelului  de  viaţă  al   po­  pacitatea  de  muncă  construcţiei  so­  plicit.  în  unele  domenii  ale  produc­  te  acestea  au  avut  drept  rezultat   Consiliul  Naţional  de  Cercetări  va
       şi  civilizaţie,  spre  o  viaţă  prosperă   inţă  la  stagnare  şi  înapoiere,  cu  re­  porului.     cialism ului.  în flo ririi  patriei.  Partidul   ţiei  materiale    frinarea  g în d irii  ştiin ţifice   şi  a  cerc e­  avea  sarcina  să  asigure  realizarea
       şi  îmbelşugată,  partidul  a  pus  în  cen­  percusiuni  serioase  asupra  dezvoltării   Institutele  de  cercetări  agricole  a-   si  guvernul  nostru  dau  o  înaltă  apre­  A  te  mărgini  să  achiziţionezi  re­  tărilo r  în  domeniile  respective,  ră­  p o liticii  partidu lu i  şi  guvernului  p ri­
       tru l  politicii  sale  continuarea  neabă­  societăţii  pentru  o  lungă  perioadă  de   clue  un  aport  însemnat  la  perfecţio­  ciere  a ctivită ţii  depuse  dc  oamenii   zultatele   cercetării   ştiin ţifice    din   mânerea  in  urmă  într-o  serie  de  sec­  vind  dezvoltarea  cercetării  ş tiin ţi­
       tută  a  po liticii  de  industrializai c  a   tim p  Aceasta  aduce  daune  intere­  narea  agrotehnicii  plantelor  cultivate,   de  ştiinţă,  aportului  lor  la  rezolva­  străinătate  înseamnă  a  te  resemna  să   toare  dintre  cele  mai  importante  ale   fice  în  Republica  Socialistă  Româ­
       pati iei,  creşterea  c u  precădere  a  in ­  selor  poporului,  dezvoltării  naţiunii,   la  ridicarea  fe rtilită ţii  solurilor   şi   rea  problemelor  complexe  ale  dez­  cumperi  tot  tim pul  inteligenţă  —  cel   cercetării  ştiinţifice.  nia.  legarea  ei  tot  mai  strînsă  de
       dustriei  grele,  in  special  a  industriei   asigurării  independenţei  si  suverani­  crearea  dc  noi  hibrizi  şi  soiur i   de   voltării  economici  şi  cu ltu rii  noastre   mai  scump  bun  existent  astăzi  pe   Cu  toate  succesele  obţinute  în  anii   cerinţele  concrete  ale  economici  si
       constructoare  de  maşini.  Dezvoltarea   tă ţii  naţionale,  în flo ririi  patriei.  plante,  la  ameliorarea  raselor  de  a-   socialiste.  piaţa  mondială.   Iată  un  exemplu   puterii  populare  în  dezvoltarea  ba­  c u ltu rii,  organizarea  participării  ac­
       industriei  noastre  socialiste  se  va  rea­  Pornind  de  la  m arile  obiective  de   nimale  si.  pe  această  cale.  la  îm bu­  Tovarăşi.  concludent  în  acest  sens  :  la  impor ­  zei  materiale  a  cercetării  ştiinţifice   tive  a  oam enilor  de  ştiinţă  şi  cerce­
       liza  pe  baza  tehnicii  celei  mai  avan­  viitor.  Congresul  partidului  nostru  a   nătăţirea  organizării  producţiei  agri­  Analiza  situaţiei  existente  în  cer­  tul  de  instalaţii  industriale  complete,   din  ţara  noastră,  în  acest  domeniu   tătorilor  ta  rezolvarea  m arilor  pro­
       sate,  a  introducerii  continue  in  pro­  trasat  sarcina  intensificării  a ctivită­  cole,  la  creşterea  productivităţii  m un­  cetarea  ştiin ţifică   duce  la  concluzia   efectuat  pe  perioada  anilor   19C0—   .există  încă  serioase  rămâneri  în  u r­  bleme  ale  constr ucţiei  socialiste.
       ducţie  a  celor  mai  noi  cuceriri  ale   ţii  de  cercetare  ştiinţifică  şi  folosirii   cii  in  agricultură.  câ  în  acest  domeniu  s-au  făcut  în­  1963,  aproape  20  la  sută  din  suma  to­  mă  in  raport  cu  nevoile  de  lărgire  a   Consiliul  Naţional  va  elabora  —
       ştiinţei  —  aceasta  fiind  condiţia  ho­  pe  scară  tot  mai  largă  a  rezultatelor   Progrese  s-au  realizat  şi  in  ş tiin ­  semnaţi  paşi  inainle,  s-a  obţinut  o   tală  a  reprezentat-o  preţul  documen­  cercetării  si  în  comparaţie  cu  situa­  pe  baza  pla nurilor  întocmite  de  m i­
       tărâtoare  a  obţinerii  unei  productivi­  ei  in  producţia  materială.  în  tehnică   ţele  sociale,  în  studierea  m anifestării   serie  de  rezultate  bune  şi  s-au  creat   taţiei.  inform aţiei,  asistenţei  tehnice   ţia  existentă  pe  plan  mondial.  Chel­  nistere  si  in s titu ţii  centrale   şi   în
       tăţi  înalte,  a  satisfacerii  nevoilor  so­  si  economie,  in  cultură,  a  subliniat   legităţilor  construcţiei  socialiste   în   condiţii  care  perm it  dobîndirea  u-   şi  dreptului  de  patent.  tuielile  consacrate  dezvoltării  ş tiin ­  strînsă  legătură  cu  sarcinile  planului
       cietăţii  in  plin  avînt.  Paralel  cu  a-   necesitatea  sporim   contribuţiei  oa­  condiţiile  concrete  ale  României.  Li­  nor  noi  succese.  Totodată,  in  orga­  Atitudinea  de  subapreciere  a  ro­  ţei  au  crescut  în  1965  faţă  de  anul   dc  stat  de  dezvoltare  a  economiei
       ceasta.  Congresul  si  plenara  Comite­  m enilor  de  ştiinţă  şi  cercetătorilor  la   nele  lucrări  elaborate  în  domeniile   nizarea  şi  orientarea  muncii  de  cer­  lulu i  cercetării  ştiinţifice   proprii  in   1960  cu  aproxim ativ  50  la  sută.  ceea   şi  c u ltu rii  —  programul  unitar   de
       tului  Central  din  11-12  noiembrie  au   întreaga  viaţă   socială,  la  progresul   ştiinţelor  economice,  filozofice,  ju ri­  cetare  persistă  şi  deficienţe,  unele   rezolvarea  unor  probleme  ale  dez­  ce  reprezintă  un  ritm   destul  de  lent.   cercetare  ş tiin ţifică   pe  întreaga  ţară.
       hotă rit  intensificarea  e fo rtu rilo r  pen­  neîntrerupt  al  orânduirii  socialiste.  dice,  ale  istoriei,  arheologiei,  filo lo ­  destul   de  serioase,  care   au  avut   voltării  producţiei  reiese  şi  din  fap­  Ponderea  în  cadrul  venitului  naţio­  In  legătură  cu  aceasta,  o  acţiune  u r­
       tru  întărirea  bazei  tehnico-m alerinle   In  decursul  tim pului,   din  rindul   giei,  va lori f ici nd   tra d iţiile   înaintate   drept  consecinţă  rămânerea  in  u r­  tul  câ  au  existat  cazuri  rînd  orga­  nal  a  acestor  fonduri  este  inră  nucă   gentă  şi  de  mare  răspundere  a  Con­
       a  ag ricu ltu rii  şi  organizarea  produc­  poporului  nostru  s-au  ridicat  perso­  ale  gîndirii   ştiin ţifice   şi  culturale,   mă  într-un  număr  de  sectoare  im ­  nele  economice  au  recurs  la  im ­  —  anul  trecut  ele  au  constituit  0.88   s iliu lu i  Naţional  va  fi  elaborarea  pro­
       ţiei  agricole   intensive,  in  vederea   nalităţi  remarcabile,  care  şi-au  închi­  oglindesc  lupta  de  veacuri  a  poporu­  portante  ale  ştiinţei.  porturi  de  licenţe  fără  să  cerceteze   In  sută  din  venitul  naţional.  în  tim p   gram ului  de  cercetare  ştiin ţifică   pe
       dezvoltării  continue   a   agriculturii   nat  întreaga  viaţă,  talentul,  energia,   lui  român  pentru  eliberarea  naţio­  O  examinare  sumară  a  tabloului   experienţa  acumulată  dc  cercetăto­  Ce  in  alte  ţări  ajung  pină  la  2-3  la   anii  1966—1970.   care  va  constitui
       noastre  socialiste.              puterea   de   creaţie  ştiinţei   româ­  nală  şi  socială,  contribuie  la  sinteti­  dezvoltării  ştiinţifice   mondiale  duce   rii  noştri  ce  obţinuseră  rezultate  a-   sută  din  venitul  naţional.  Pentru  a   par te  integrantă  a  planului  cincinal,
         Va  lua  o  amploare  si  mai  mare  ac­  neşti,  propăşirii  ţării,   eliberării  so­  zarea  a ctivită ţii  de  construcţie  a  so­  la  constatarea  că,  în  ţările  avansate   propiate  de  param etrii  o feriţi  de  fir ­  avea  imaginea  e fo rtu rilo r  car e  se  de­  precum  şi  schiţa  unui  pian  dc  cerce­
       tivitatea  de  construcţii  în  vederea  în­  ciale  şi  naţionale  a  popor ului,  îm bu­  cialism ului.  din  punct  de  vedere  economic  şi   mele  furnizoare.  Asa  au  procedat,  de   pun  in  domeniul   ştiinţei  în   ţările   tare  pe  o  perioadă  mai  îndelungată
       d e p lin irii  m arilor  sarcini  ale  planu­  nă tă ţirii  co n d iţiilo r  sale  de  viaţă.  Sa­  Au  fost  obţinute  unele  succese  în   cultural,  principala  direcţie  de  o-   pildă,  uneori.  M inisterul  Industriei   dezvoltate,  trebuie  reţinut  că  în  u lti­  de  timp.
       lui  de  investiţii,  se  vor   dezvolta   vanţi  români  care  au  făcut  cinste  pa­  crearea  bazei  materiale  a  cercetării   rientare  a  e fo rtu rilo r  statului  şi   Chimice.  M inisterul  Industriei  Cons­  m ii  opt  ani  cheltuielile  de  la  acest   C onsiliul  Naţional  va  îndrum a   şi
       transporturile,   comerţul   socialist,   triei  şi  veacului  lor  au  fondat  stră­  ştiinţifice,  in  dezvoltarea  reţelei  dc   oam enilor  de  ştiinţă  o  constituie   tru c ţiilo r  de  Maşini  si  alte  ministere.   capitol   au  crescut  in   Franţa  de   coordona  activitatea  de  cercetare  şti­
       serviciile  publice,  se  va  ridica  stan­  lucite  şcoli  de  matematică,  fizică,  ch i­  unităţi  de  cercetare,  in  dotarea  labo­  ştiinţele  de  rare  depinde  progresul   Aceasta  demonstrează  că  m inistere­  peste  6  ori.  in ţifică   desfăşurată  in  cadrul  Acade­
       dardul  de  viaţă  al  populaţiei,  vor  cu­  mie.  geologie,  medicină,  istorie,  so­  ratoarelor-  cu  u tila ju l  necesar.  in  sfera  producţiei  m ateriale  a  so­  le  nu  au  acordat  atenţia  cuvenită   Este  necesar,  de  asemenea,  să  a-   miei  de  către  institutele  de  învăţă-
       noaşte  un  nou  avînt  m vâţăm întnl,   ciologie,  ridicând  prin   operele   lor   Sînt  binecunoscute  condiţiile  mate­  cietăţii,  mersul  înainte  al  economiei   activită ţii  de  cercetare  ştiin ţifică   din   lătâm   că  în  ţara  noastră  datorită   in in t  superior,  precum  şi  în  cadrul
       cultura  şi  arta.                prestigiul  ştiinţei   româneşti,  fâcînd   riale  deosebit  de grele in car e  se făcea   şi  culturii.  institutele  proprii  şi  din  laboratoa­  defecţiunilor   manifestate   in   în ­  m inisterelor  si  celor lalte  organe  cen­
         In  realizarea  acestor  obiective  mă­  să  crească  contribuţia  ţâ rii  noastre   în  tr ecut  cercetar ea  ştiin ţifică   in  ţara   Analiza  a ctivită ţii  ştiinţifice  în   rele  uzinale  ce  le  sint  subordonate,   drumarea   şi   dezvoltarea   ş tiin ­  trale.  Desigur,  cercetările  trebuie  să
       reţe  trasate  de  Congresul  partidului   la  patrim oniul   ştiinţei   mondiale.   noastră,  nepăsar ea  pe  care  a  manifes­  ţara  noastră  arată  că  tocmai  uno­  îndrum ării  şi  controlului  în d e p lin irii   ţei,   chiar   baza   materială   exis­  sc  dezvolte  pe  întregul  front  al  ş tiin ­
       nostru,  care  necesită   concentrarea   Toate  acestea  dovedesc  nesecatele  iz­  tat-o  decenii  de-a  rindul  regimul  bur-   ra  din  aceste  ram uri  ale  ştiinţei   temelor  de  cercetare  pe  care  le-au   tentă  nu  este  folosită  complet  şi  în   ţei,  inclusiv  în  domeniile  ştiinţelor
       forţelor  întregului  popor,  un  rol  de   voare  de  talent,  capacitate  şi  ener­  ghe/o-moşieresc   pentru   destinele   nu  li  s-a  acordat  atenţia  cuvenită.   propus  spre  a  fi  incluse  in  planul   modul  cel  mai  eficace.  O  ser ie  de  a-   sociale,  umanistice,   dar  e forturile
       seamă  revine  ştiinţei.          gie  creatoare  cu  care  este  înzestrat   ştiinţei  româneşti.  In  per ioada  dina­  Domenii  ştiinţifice  de  im portanţă   tehnic  de  stat.  parate  şi  instalaţii  moderne  cu  ca­  principale  vor  trebui   concentrate
         In  elaborarea  întregii  sale  politici,   poporul  român.        inte  de  război,  in  România  nu  exis­  vitală  pentru  dezvoltarea  industriei   Istoria  arată  câ  toate  popoarele,   re  au  fost  dotate  unele  unităţi  de   spre  direcţiile  unde  putem obţine  ma­
       a  d ire cţiilo r  generale  de  dezvoltare   In  anii  puterii  populare,  —  în  con­  tau  decît  32  unităţi  de  cercetare  ş tiin ­  şi  agriculturii,  întărirea  puterii  eco­  mari  sau  mici.  işi  pot  aduce  con­  cercetări  nu  sînt  ulilizate  cu  întrea­  xim um   de   rezultate  în  asigurarea
       a  ţâ rii,  partidul  nostru  porneşte  de   d iţiile   avin tu lui  construcţiei  sociali­  ţifică,  cu  un  număr-  redus  de  cerce­  nomice  a  patriei,  cum  sint  energe­  trib u ţia  proprie  la  dezvoltarea  p a tri­  ga  lor  capacitate.  progresului  ţâ rii  noastre.
       la  ştiinţa  despre  lume  şi  societate  a   ste  —  ştiinţa  a  cunoscut  în  ţara  noa­  tători.  La  capitolul  rezervat  ştiinţei,   tica.  construcţiile  de  maşini,  elec­  m oniului  ştiinţei  universale.  Cerce­  Potenţialul ş tiin ţific  nu este re pa rti­  Una  din  sarcinile  de  seamă  ale
       proletariatului  —  m arxism -leninis-   stră  o  dezvoltare  ascendentă.  Cerce­  în  bugetul  statului  pe  anul  1938—   tronica,  automatica,  chim ia  compuşi­  tarea  ştiin ţifică   este  unul  din  p rin ci­  zat pe te rito riu l  ţâr ii  în  mod suficient   C onsiliului  Naţional  va  fi  controlul
       m ul  —  apiicind-o  în  mod  creator  la   tăto rii  şi  oamenii  noştri  de  ştiinţă  au   1939,  de  exemplu,  figurau  105,9  m i­  lor  maci1^m oleculari,  fizica  ener­  palele  domenii  dc  manifestare  a  ge­  de judicios,  in  funcţie de creşterea  foi ­  realizării  tem elor  de  cercetare,  asi­
       condiţiile  noastre  concrete.  C onstrui­  continuat  si  dezvoltat  cu  succes  tra ­  lioane  lei,  ceea  ce.  în  condiţiile  de   g iilo r  inalte.  biochim ia,  genetica,   niului  fiecărui  popor,  a  g în d irii  şi   ţelor  de  producţie,  de  dezvoltarea  e-   gurarea  în d e p lin irii   sistematice   a
       rea  socialismului  —  orînduire  socia­  d iţiile   progresiste  ale  înaintaşilor,  au   dotare  extrem  de  înapoiate  din  acea   biofizica  şi  altele  nu  s-au  dezvoltat   capacităţii  sale  creatoare,  iar  po­  conomici  şi  cu ltu rii.  In  amplasarea   program ului  de  cercetare  stifnţificâ.
       lă  superioară  a  om enirii  —  se  înfăp­  dus  mai  departe  ceea  ce  a  creat  va­  vreme,  era  foarte  puţin.  corespunzător-  cerinţelor  actuale.  porul  nostru  a  dovedit  cu  prisosinţă         De  asemenea,  va  trebui  să  urm ărea­
       tuieşte  pe  baza  ştiinţei  celei  mai  îna­  loros  poporul  nostru  în  trecut  în  a-   In  perioada  anilor  1961-1965  statul   Aceasta  se  datoreşte  în  prim ul  rând   calităţile  cu  care  este  înzestrat,  for­  u n ită ţilor  de  cercetare  pe  ram uri  şi   scă  aplicarea  in  practică  a  soluţiilor
       intate,  a  folosirii  legilor  obiective  de   cest   domeniu,   obţinînd   realizări   a  cheltuit  din  fondurile  sale  pentru   lip su rilo r  existente  în  organizarea  şi   ţa.  talentul  şi  capacitatea  de  a  făuri   domenii  ştiinţifice,  precum  şi  din   descoperite  de   oamenii  de  ştiinţă,
       dezvoltare  a  societăţii;   în   aceasta   im portante   pentru   dezvoltarea  ţă­  dezvoltarea  ştiinţei  peste  5  m iliarde   îndrumarea  cercetăr ii  ştiinţifice.  De   punct  de  vedere  teritorial  există  dis­  pentru  valorificarea  cît  mai  eficien­
                                                                                                                                                                                   proporţii.  In  cadru!  reţelei  de  cerce­
       constă  esenţa  superiorităţii  societăţii   rii,  cunoscute  si  apreciate  şi  pes­  şi   jumătate   de   lei,   din   care  a-   multe  ori  cercetările  s-au  făcut  ne-   mari  valon  ştiinţifice  şi  culturale.  tare,  unităţile  lpgate  de  domeniile   tă  a  rezultatelor  m uncii  de  cercetare.
                                                                                                                                                  Subevaluarea  ştiinţelor  tehnice,  a-
       noastre  socialiste.              te   hotarele   patriei.   Insuşindu-si   proape  900  m ilioane  pentru  Aca­  ţinîndu-se  seama  de  cerinţele  dez­  le  căror  rezultate  pot  fi  aplicate  ime­  principale  ale  tehnicii  nu  ocupă  to­  In  a trib u ţiile   C onsiliului  un  loc  im ­
         Întreaga  istorie  a  civilizaţiei  uma­  concepţia  ştiin ţifică   care  stă  la  baza   demie.   peste   4   m iliarde   pentru   voltării  bazei  tehnico-m ateriale  a                                  portant  îl  va  ocupa  dezvoltarea   si
       ne  demonstrează  im portanţa  cuceri­  activităţii  partidului,  oamenii  de  şti­  institutele   departamentale   şi   la­  socialismului  în  ţara  noastră.  A  lip ­  diat  in  practică,  s-a  manifestat  şi  in   cul  corespunzător,  hi  sectoare,  cum   organizarea  raţională  a  u n ită ţilo r  ş ti­
       rilo r  g în d irii  ştiinţifice  pentru  pro­  inţa  din  ţara  noastră  au  adus  o  con­  boratoarele   uzinale.   In   întreaga   sit  un  plan  de  ansamblu  care  să   activitatea  Academiei.  în  modul  in   sînt  metalurgia,  minele,  energia  e-   inţifice,  perfecţionarea  reţelei  de  cer­
       gresul  vieţii  sociale  în  toate  epocile,   trib uţie  însemnată  la  abor darea  d ife­  ţară  funcţionează  in  prezent  264  de   dea  cem-etăi ii-  o  orientare  si  o  pers­  care  acest  im portant  for  al  ştiinţei   lertrică,  construcţia  de  maşini  lu­  cetare  corespunzător  cerinţelor  eco­
       pentru  cunoaşterea  şi  transform area   rite lo r  domenii  ale  ştiinţei  in  lum ina   unităţi  dc  cercetare  ştiinţifică,  dintre   pectivă  clară  spre  direcţiile  cerute   româneşti  a  îndrum at  munca  de   crează  în  cercetare  doar-  1832  sala­  nomici  şi  c u ltu rii  naţionale.  Este  ne­
       de  către  om  a  naturii  şi  societăţii.   m aterialism ului  dialectic  şi  istoric.  care  53  institute  ale  Academiei,  163   de  economie  şi  cultură.  In  general   cercetare.  Deşi  in  perioada  1961-1965,   riaţi,  ceea  ce  reprezintă  aproxim ativ   cesar  să  fie  asigurate  condiţiile  pen­
       Este  cunoscută  im portanţa  pe  care  o   Au   fost   întreprinse   numeroase   de  unităţi  de  cercetare  departamen­  tr ebuie  să  spunem  câ  la  noi  nu  s-au   cercetătorii  Academiei  au  abordat   9  la  sută  din  totalul   salariaţilor   tru  creşterea  continuă  a  rolului  A-
       are  teoria;  o  dată  însuşită  de  mase   studii  matematice  cu  privire  la  me­  tală  şi  48  de  laboratoare  uzinale  mari   manifestat  preocuparea  si  g rija   co­  peste  6.000  de  teme  ştiinţifice,  nu­  existenţi  în  cele  163  unităţi  de  cer­  cademiei.  a  em inenţilor  oameni   de
       şi  aplicată  in  practică,  ea  se  trans­  canismele  automate,  teoria  inform a­  în  întreprinderile  industr iale  moder­  respunzătoare  pentru  problemele  în­  mai  29  au  fost cuprinse  în  planul  teh­  cetări  departamentale.  Aproape  80   ştiinţă  şi  cercetători  care  lucrează  in
       form ă  într-o  uriaşă  fo iţă   materială.   ţiei  şi  cibernetica  economică.  S-au   ne,  fără  a  mai  socoti  sutele  de  labora­  drum ării  ştiinţei,  pentru  valorifica­  nic  de  stat,  iar  din  acestea  numai  13   la  sută  din  institutele  de  cercetare   institutele  acesteia,  in  ridicarea  n i­
       Influenţa  pe  care  o  exercită  ştiinţa   efectuat  im portante  cercetări  în  do­  toare  din  celelalte  fabrici  si  uzine.  La   rea  im portantului  potenţial  ştiin ţific   au  fost  finalizate.  Este  sem nificativ,   se  găsesc  concentrate  in  momentul   velului  ştiinţei  din  ţara  noastră.   în
       asupra  dezvoltării   sociale  in  epoca   meniul  fizicii,  concretizate  în  lucrări   aceasta  se  adaugă  820  de  catedre  din       de  altfel,  si  faptul  câ  din  numărul   de  faţă  in  Bucureşti.  In  restul  cen­  dezvoltarea  ram urilor  ştiin ţifice   prin-
       contemporana  creste  nemăsurat.  A-   de  valoare  ştiinţifică.  A plicaţiile  ra-   învâţâm intul  superior,  in  cadrul  că­  de  care  dispunem  in  s p rijin u l  acti­  total  de  239  de  membr i  ai  Academiei,   trelor  industriale  institutele  ş tiin ţi­  c ipale  în  strînsă  legătură  cu  cerin­
       plicarea  în  practică   a  rezultatelor   dioi/.olopilor  au  avut  o  eficacitate  în ­  rora  lucrează  peste  13.000  de  cadre   v ită ţii  de  construire  a  socialismului.  numai  29  sînt  mem bri  ai  Secţiei  de   fice  nu  s-au  dezvoltat  in  raport  cu   ţele  societăţii.  Totodată  trebuie  îm ­
       sale  face  ca  ştiinţa  să  devină  o  în­  semnată  în  prospecţiunile  geologice,   didactice  cu  pregătire  ştiin ţifică   su­  Una  din  cauzele  principale  ale  ră-   ştiinţe  tehnice.  Deşi  in  u ltim ii  ani   ritm u l  de  creştere  a  economiei,  cu   bunătăţite   legăturile  de  colaborare
       semnată  forţă  de  producţie,  un  fac­  în  controlul  funcţionării  unor-  agre­  perioară.         m înerii  în  urmă  a  unor  im portante   şi-au  lărgit  contactele  cu  industria,   nevoile  dezvoltării  vieţii  ştiin ţifice  dintre  institutele  Academiei  şi  cate­
       tor  boturilor  al  mersului  înainte  al   gate  siderurgice  şi  instalaţii  din  in ­  In  ansamblul  reţelei  dc  cercetare   domenii  ale  ştiinţei  o  constituie  pă­  agricultura  si  celelalte  ram uri  ale  e-   Modul  de  alcătuir e  a  str ucturii  re­  drele  universitare,  institutele  depar­
       economiei  şi  c u ltu rii,  al  întregii  so­  dustria  constructoare  de  maşini.   în   ştiinţifică  din  ţara  noastră  lucrează   rerea  greşită,  ce  şi-a  făcut  loc  în   conomiei  naţionale,  m em brii  Acade­  ţelei  determină  în  cercetare  fenome­  tamentale  si  laboratoarele  uzinale.
       cietăţi  socialiste.              controlul  calităţii  producţiei,  in  me­  în  prezent  aproape  23.000  de  cadre  cu   u ltim ii  ani,  po trivit  căreia  im por­  miei  şi  cercetătorii  cu  experienţă  şi   ne  de  paralelism   care  împiedică   O  problemă  de  mare  însemnătate,
         Trăim   in  perioada  celei  mai  ample   dicină  şi  altele.  S-au  elaborat   noi   studii  superioare,  din  care  marea  ma­  tul  de  utilaje,  maşini,  procese  teh­  autoritate  ştiin ţifică   sint   prezenţi   concentrarea  forţelor  în  jurul  obiec­  care-şi  cere  soluţionarea   grabnică
       revolu ţii  tehnieo-ştiinţifiee  care  mo­  scheme  de  automatizare  a  reactoa­  joritate  direct  in  sfera  cercetării  şti­  nologice  şi  licenţe  ne  scuteşte  dc   totuşi  în  mică  măsură  în  centrele  in ­  tivelor  ştiin ţifice   principale,  duce   este   organizarea   mai   bună   a
       difică  în  mod  radical  condiţiile  pro­  relor  şi  noi  tip u ri  de  dispozitive  se­  inţifice,  desfâşurînd  o  activitate  rod­  cercetare,  perm îţîndu-ne  să  bene­  dustriale  ale  ţâ rii  —  acolo  unde  se   la  dispersarea  şi  făiâmiţarea  aces­  cercetării   ş tiin ţifice    în   învăţă­
       ducţiei  materiale  si  posibilităţile  de   miconductoare  necesare  automatiză­  nică,  m ultilaterală;  după  datele  sta­  ficiem  —  fără  eforturi  proprii  —  de   hotărăşte  îndeplinirea  m arilor  sar­  tora.  mântul   superior.   Corpul   didac­
       valorificare  a  bogăţiilor  naturale  in   rii  industriei.         tistice  ale  Academiei  şi  ministerelor-,   rezultatele  a ctiv ită ţii  ce  se  desfă­  cini  economice  trasate  de  partid  şi   Una  din  cauzele  dezvoltării  nesa-   tic   universitar  care  desfăşoară  o
       folosul  om ului,  asigură  fabricarea  pe   S-au  făcut  cercetări  îndreptate  spre   în  perioada  u ltim ilo r cinci  ani,  oame­  şoară  pe  plan  mondial  pentru  dez­  de  stat.  Este  cunoscut  câ  în  nume­  tisfăcâtoare  a  unor  ram uri  ştiinţifice
       icarâ  industrială  a  unor  noi  şi  largi  îm bunătăţirea  in d icilo r  tehnico-eco-  nii  de  ştiinţă  şi  cercetătorii  din  di­  voltarea  ştiinţei  si  tehnicii  moder­  roase  ţâri,  oameni  de  ştiinţă  dintre  o  constituie  defecţiunile  existente  în  (Continuare  In  pag.  a  2-a)
   64   65   66   67   68   69   70   71   72   73   74