Page 8 - 1965-12
P. 8
PAGINA A 4-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3398
In problema rhodesiană
G CONTRAMASUR1 ÎMPOTRIVA BOICOTULUI O INTERVIUL
TELEVIZAT AL PREMIERULUI IAN SMITH 6 IORDANIA A HO-
TAR1T RUPEREA RELAŢIILOR ECONOMICE.
SALISBU RY 1 (Agerpres).— de aşteptat, şeful rasiştilor sud-rho*
Rhodesia va aboli tarifele prefe desieni şi-a exprim at şi cu acest p ri
renţiale pentru im portur ile britanice lej satisfacţia faţă de atitudinea gu
stabilite in cadrul Commonwealthu- vernelor Republicii Sud-Africanc şi
lui, începînd de la 1 decembrie — Portugaliei care s-au arătat dispus©
a anunţat m arţi Rudland, m inistrul să sprijine m inoritatea albă sud-rho-
com erţului şi industriei de la Salis- desianâ fără nici un fel de rezerve.
Dezbaterile din comitetele 0. N. U. Puternice acţiuni ale Frontului Naţional bury. El a menţionat intr-un inter Presse — „războiul guvernatorilor
Intre tim p — relata agenţia France
viu televizat că aceasta „constituie o
urmare la măsurile identice instituite
continuă". Un comunicat al guver
de Eliberare din Vietnamul de sud de Londra faţă de m ărfurile rhode- nului de la Salisbury a anunţat m a rţi
seara că C liffo rd Dupont va ocupa
siene", în urma declarării unilatera
NEW YORK 1 — T rim isul special le Unite să-şi revizuiască atitudinea care această in iţia tivă o aduce la le a independenţei. Rudland a adău în curînd reşedinţa oficială de la
Agerpres, Nicolae Ionescu, transm i faţă de problemele coloniale şi să cauza m enţinerii păcii. SAIGON 1 (Agerpres). — respondentul agenţiei Reuter, pa gat că guvernul său va avea in ve Bulawayo unde este instalat H um -
te : adopte măsuri mai energice". „P o li ★ Regiunea bazei m ilitare americane trio ţii au in tra t pe neaşteptate în o- dere acelaşi lucru şi in viitoarele re phre.y Gibbs, guvernatorul britanic.
Adunarea Generală a O N .U . s-a tica puterilor coloniale de m enţine Comitetul pentru te rito riile sub de la Da Nang a devenit din nou raş, situat la numai 80 km. sud de la ţii cu statele care au adoptat mă ★
în tru n it în şedinţă plenară m arţi re a dominaţiei lor în te rito riile pe tutelă şi neautonome a încheiat dis teatrul unor puternice acţiuni ale baza americană de la Da Nang, şi suri sim ilare faţă de Rhodesia. A M M A N 1 (Agerpres). —
după-amiazâ pentru a discuta ra care le ocupă constituie un pericol cuţiile în legătură cu problema A fri Frontului Naţional de Eliberare din au aruncat grenade asupra coman Asistăm deci . la o acţiune orga La Amman s-a anunţat oficial că
poartele C om itetului special al „ce la adresa păcii şi securităţii", a a- cii de sud-vest, urm înd ca peste cî- Vietnam ul de sud. Agenţia U.P.I. re dam entului trupelor guvernamenta nizată de contramâsuri, preconizate Iordania a hotărît ruperea tu tu ro r
lor 24' cu p rivire )a felul în care râtat el. teva zile să fie prezentat un pro latează că foiţe ale partizanilor au le sud-vietnâmeze din această pro de regim ul de la Salisbury îm potriva re la ţiilo r economice cu Rhodesia. M i
este îndeplinită Declaraţia privind Delegatul U n iunii Sovietice, S. A. iect de rezoluţie. Intre tim p, p a rti atacat două companii guvernamen vincie. boicotului economic in stitu it de o nistrul in fo rm a ţiilo r al Iordaniei a
abordarea independenţei ţâ rilo r Şi Azimov. a subliniat că deşi au fost cipanţii la 1 ucrările Com itetului au tale, folosind focul combinat al d i serie de state, in semn de protest fa declarat că hotărîrea guvernului este
popoarelor coloniale. Expunînd ac realizate progrese însemnate în cei trecut la examinarea situaţiei din feritelor tip u ri de arme. De aseme Din aceeaşi sursă s-a aflat că la ţă de actul ilegal al guvernului re o urmare a actului declarării u n ila
tivitatea desfăşurată de acest orga cinci ani care au trecut de la adop Oman. In şedinţa de m arţi, au fost nea, în ultim ele 24 de ore, in mai 48 km. de Da Nang p atrioţii au o- bel condus de Ian Smith. terale a independenţei de către Rho
nism in anii 1964 şi 1965. raporto tarea Declaraţiei cu privire la acor audiaţi doi reprezentanţi ai mişcă multe regiuni situate pe platourile cupat un post al trupelor guverna ★ desia.
rul C om itetului, reprezentantul in darea independenţei ţă rilo r şi popoa rii de eliberare din arest teritoriu centrale, au fost semnalate noi lupte mentale şi au întrerupt lin iile de co SALISBU RY 1 (Agerpres). — ★
dian N atw ar Singh, a arătat, p rin relor coloniale, „m ilioane de oameni — A ii A l Hani şi Faris Glubb Pre- între foi ţele F.NE. şi trupele ame- m unicaţii. Soarta soldaţilor guverna Tntr-un interviu televizat, prim ul Din aceleaşi considerente, după
tre altele, că in acest interval a fost se mai află încă sub jugul colonial" zentind situaţia din acest teritoriu, ricano-saigoneze. Astfel, la sud-vest mentali, a fla ţi la acest post, nu este m inistru sud-rhodesian Ian Sm ith. a cum se anunţă din Singapore, gu
afirm at că ţara sa „nu va tolera nici
atrasă atenţia Consiliului de Securi deoarece „îndeplinirea acestei rezo ei au cerut ca Marea B rltanie sâ-si de Quang Ngaî, o unitate a patr io încă cunoscută. A lte două avanpos vernul singaporez a hotărît să in
tate asupra situ aţiilo r care prezintă lu ţii se loveşte de îm potrivirea în retragă trupele din Oman, să elibe ţilo r a provocat pierderi grele unor tu ri guvernamentale, situate la nord un fel de violare a integrită ţii sale stituie interdicţie totală asupra co
un pericol pentru pace din mai m ul verşunată a puterilor coloniale". reze deţinuţii politici şi să acorde unităţi guvernamentale. şi la sud de oraşul Tam Ky, au fost, teritoriale sau intervenţia din par m erţului cu Rhodesia, începind de
te te rito rii aflate în atenţia Comite o independenţă reală acestei ţări. Agenţia de presă Eliberarea face de asemenea, supuse tiru lu i de a rti tea forţelor străine". După cum era la 1 decembrie.
tului. S ubliniind că mandatul Comi ★ ★ cunoscut că în prim ele 18 zile ale lerie şi ocupate de patrioţi.
tetului Special ar trebui prelungit, In pr ima parte a şedinţei sale de In Comitetul administr ativ şi buge lu n ii noiembrie trupele agresoare a- A cţiuni îndrăzneţe ale p atrioţilor
raportorul a recomandat Adunării m arţi după-amiazâ, Comitetul poli tar, reprezentantul francez RogerSey- mericane au pierdut în cursul lupte au fost semnalate m iercuri şi în ca
pitala sud-vîetnamezâ. Pe una din
Generale să ceară puterilor adm inis- tic a hotărît, la propunerea delega doux, a prezentat m arţi după-amiazâ lor de la Piei Me circa 1.700 soldaţi. străzile oraşului, anunţă agenţia A- Mesajul secretarului general al M .P.L.A.
trante să coopereze cu Organizaţia tului Etiopiei, ca punctul de pe or un proiect de rezoluţie revizuit în ca
dinea de zi referitor la încheierea Forţele Frontului Naţional de E li
N aţiunilor Unite in stabilirea pre unei convenţii privind interzicerea re se subliniază, printre altele, că berare au reuşit să doboare sau să ssociated Press, un camion american
zenţei acesteia în A frica de sud- datorită d ific u ltă ţilo r financiare ale avarieze 31 de avioane ale trupelor a sărit in aer după ce asupra lu i a B R A Z Z A V IL LE 1 (Agerpres). — cestora pe te rito riile lor. In prezent,
vest. Aden şi alte te rito rii în care folosir ii arm elor nucleare şi term o O N U. şi a numeroaselor- şi variate S.U.A. şi au capturat im portante fost aruncată o grenadă. De altfel, Secretarul general al M işcării pen se spune in mesaj, M.P L A. dispune
acest lucru este considerat necesar. nucleare să fie transferat Com itetu lor măsuri luate pentru a le înlătu cantităţi de arme şi m uniţii. după cum semnalează coresponden tru eliberarea Angolei (M.P.L.A.), A- de m ijloacele materiale necesare
Reprezentantul Republicii M ali, lui celor 18 pentru dezarmare şi să ra, statele membre trebuie să aibă tul la Salgon al aceleiaşi agenţii, in gostino Ncto, a adresat un mesaj se pentru desfăşurarea unei lupte ar
Sori Coulibaly, a cerut ca „N aţiuni- fie prezentat spre examinare Adu posibilitatea de a prim i in form aţii ★ ultim a vreme în capitala sud-viet- cretarului general al O U .A., Diallo mate de eliberare naţională în A n
nării Generale în sesiunea acesteia clare şi precise privind situaţia fi SAIGON 1 (Agerpres). — nameză sint semnalate numeroase T elli, in care expune poziţia M P.L A. gola. A proxim ativ 25 la sută din te
din anul 1966. Apoi au fost reluate nanciară a organizaţiei. In conse Detaşamente de patriot! sud-viet- acţiuni ale partizanilor îndreptate într-o ser ie de probleme referitoare rito riu l regiunii Cabinda se află sub
dezbaterile în legătură cu problema cinţă. în document se prevede crea namezî au lansat m iercuri un puter în special îm potriva soldaţilor ame la mişcarea de eliberare naţională controlul patrioţilor- angolezi care au
denuclearizării A fric ii. Reprezentan nic atar cu aruncătoare de mine în
WASH1NGTON 1 (Agerpres). rea unui com itet de experţi rare să localitatea Tam K y din provincia ricani şi Şud-vietnamezi şi îm p o tri din Angola şi în alte probleme ale cr eat acolo un sistem nou de condu
„C onferinţa de la Casa Albă ţii Libiei. Jamaicâi, U niunii Sovieti studieze situaţia financiară a O N U. Kuang Nan. După cum relatează co va for ţelor poliţieneşti. continentului african. După părerea cere
privind colaborarea internaţiona- ce, Kenyei, Pakistanului, C iprului şi şi să prezinte recomandări privind M.P L.A., se spune in mesaj, intensi In legătură cu situaţia din mişca
lâ“ , convocată cu p rile ju l îm p li Canadei au s p rijin it proiectul de re o mai bună folosire a fondurilor- şi ficarea luptei de eliberare naţională rea de eliberare naţională din A n
n irii, in acest an. a 20 de ani de zoluţie prezentat de 27 de ţări a fri raţionalizarea a ctivită ţilo r N aţiunilor in Angola, Mozambit: şi Guineea gola. in mesaj se arată că „ţă rile
la crearea O N .U ., şi-a continuat cane şi au subliniat contribuţia pe Unite şi agenţiilor sale specializate. portugheză constituie „un aport pre ncalj icane" folosesc asa-numitul gu
m arţi şi m iercuri lucrări le. Sco „ S â s e p u n ă im e d ia t c a p ă t ţios la rezolvarea crizei rhodesiene" vern revoluţionar angolez în e xil
pul ei declarat, după cum au în urma proclamăr ii unilaterale a in condus de Roberto Holden (cu se
afirm at organizatorii, ar fi pa dependenţei Rhodesiei de către gu diul la Leopoldville — N.R) ca o
cea. „D ar unii delegaţi, aşa cum r ă z b o iu lu i d in V ie t n a m " vernul m in o rită ţii albe al lui Ian
remarcă agenţia americană UPI, Demonstraţii ale Smith. unealtă pentru permanentizarea sci
ziunii din mişcarea de eliberare na
şi-au manifestat părerea că a- BONN 1 (Agerpres). — Republicii Democrate Vietnam şi tr i Mişcarea pentru eliberarea Ango ţională din această ţară. Conducăto
mai mare problemă a păcii — argentinieni m anifestaţii ale cetăţenilor împo miterea de noi trupe în Vietnamul lei cheamă pc secretarul general al rii acestui „guvern", menţionează
La Munchen au loc de trei zile
ceastâ conferinţă a ignorat cea
de sud".
Intr-o scrisoare adresată
Vietnam ul". A lţi vorbitori au a- triva agresiunii SU.A. in Vietnam, preşedintelui Statelor Unite, Johnson, O U.A. sâ întreprindă toate m ăsuri mesajul, sabotează in mod sistema
le necesare pentru ca ţările africane
tic activitatea comisiei de reconcili
râtat că Departamentul de Stat BUENOS AIRES 1 (Agerpres).— gentiniene cu însemne de doliu ce iniţiate de organizaţia „Campania şi semnată de peste 1.000 de locui independente, învecinate cu Angola, ere dintre cele două principale gru
manifestă ostilitate faţă de une A luat sfîrşit „sâptămîna de do au fost arborate pe numeroase edi pentru dezarmare". La un m iting a tori ai oraşului, se rere „Sâ se pu sâ perm ită tranzitul de ar me şi mu pări ale m işcării de eliberare naţio
le schimbări necesare pe plan liu şi de protest" organizată de Confe ficii ale organizaţiilor sindicale. In luat cuvintul secretarul organizaţiei nă imediat capăt războiului din V iet n iţii şi al detaşamentelor M.P.L A.,
internaţional. deraţia Generală a M uncii din A r oraşul Santa Fe au avut loc ciocniri „Campania pentru dezarmare", A nam". precum şi libertatea de acţiune a a- nală din Angola — M.P.L A. şi U ni
Senatorul democrat de Pen- gentina in semn de protest îm potri Bur*o, care a spus intre altele : „A - unea popoarelor angoleze.
sylvania. Joseph Clark, care par va represiunilor poliţieneşti ce au între m uncitorii m etalurgişti şi po
ticipă la lucrările conferinţei, a avut loc în luna octombrie. Cu a- liţie în faţa clă d irii guvernatorului mericanii tr ebuie să înceteze imediat
afirm at că dezaprobă atitudinea cest prilej. în întreaga ţară au a- provinciei. bombardamentele asupra teritoriu lui
negativă a Departam entului de vut loc demonstraţii în memoria Agenţia TASS anunţă că a con
Stat „faţă de orice m odificare a m uncitorilor ucişi cu ocazia acestor tinuat schimbul dc păreri privind
statu-quo-ului". represiuni. Poliţia a intervenit în- SCURTE ŞTIRI unele probleme ale situaţiei in
cercind să îndepărteze drapelele ar*- ternaţionale. i-are prezintă inte
S itu a ţie în cordată în D a h o m e y res pentru cele două părţi, pre
cum si probleme ale re la ţiilo r
COTONOU 1 (Agerpres). — Dahomey situaţia continuă sâ râ- intre Uniunea Sovietică şi Marea
O confirmare a „axei uniune a reprezentanţilor- diverselor mînă încordată La Porto-Novo, ca BUDAPESTA semene dezordine şi panică in Bi ilanie.
La Cotonou a avut loc m arţi o re
pitala ţă rii, a avut loc m arţi o de
rin dul populaţiei.
Agenţia M.T I. anunţă că gu
grupări politice din Dahomey în ca monstraţie la care participanţii au vernele R. P. Ungare si Republicii K H A N G K H A Y BEIRU T
Washington-B rasilia" drul căreia Tahirou Congacou, pre cerut ca puterea sâ 1 ie preluată de Liban au hotărît să stabilească c ito rilo r din Liban a dat pub li
Confederaţia Generală a -M u n
armată în frunte cu generalul So-
şedintele Adunării Naţionale, a a-
Agenţia VNA. citind ştiri din
m o DE JANEIRO I (Agerpr es). — această problemă. Reluarea acestei nunţat formarea unui guvern de ser glo. Postul de radio Cotonou a tr ans relaţii diplomatice la rang dc am Khang Khay, anunţă că avioane cită ţii un comunicat în care face
basadă.
mis cîteva mesaje ale preşedintelui
Luind cuvintul la şedinţa de în idei americane coiiNtituie o confir viciu compus din patru persoane a) americane şi ale fo iţe lo r de cunoscută hctărîi ea de a declan
chidere a celei de-a doua conferinţe mare a „axei W ashington-Brasilia". căror nume nu a fost deocamdată A dunării Naţionale în care popu SANTO DOMINGO dreapta din Laos au întreprins şa o grevă generală, in cazul in
laţia era îndemnată sâ păstreze li
dezvăluit. Criza politică din Daho
extraordinare a Organizaţiei State despre caic vorbeau agenţiile de mey a intervenit luni cind, sub pre niştea şi ordinea. la 28 noiembrie noi raiduri asu care guvernul va refuza să sa
lor Americane, m inistrul de externe presă în tim pul lu cră rilo r conferin C itind surse bine inform ate din Din capitala Republicii Domi pra oraşului Phongsavan, im por tisfacă revendicările de m ărire a
al Braziliei, Vasco Leitao da Cunha. ţei. De altfel, după cum menţionează siunea armatei conduse de generalul Cotonou. agenţia France Presse re nicane, Santo Domingo, se anun tant centru comercial din regiu salariilor cu 10 la sută.
a reluat ideea cr eării unei „for ţe in- Associated Press. „B razilia a fu rn i Sogle, preşedintele ţâ rii Sourgou latează că, Ia cererea armatei, preşe ţă că termenul fixat pentru pre nea eliberată Xieng Kuang. A-
Migan Apithv, precum şi prem ierul
teramericane permanente", ru toată zat cel mai im portant contingent de Ahomadcgbe, au demisionat. Preşe dintele Congacou a hotă rit ca foştii darea arm elor de către c iv ili este vioaneie americane au aruncat CANBERRA
opoziţia ce se manifestă din partea trupe pentru forţele interamericane dintele Adunăr ii Naţionale care si-a membri ai guvernului prem ierului foarte probabil să fie prelungit. bombe cu napalm şi incendiare Uniunea sindicatelor m uncito
multor ţă ri latino-amencane faţă de aflate la Santo Domingo, in tim p ce Aceasta este o urmare a faptului asupra localităţilor paşnice, în reşti din industria de confecţii a
alte naţiuni au obiectat violent îm asumat temporal si funcţia de pre Maga, deţinuţi sau privaţi de liber că . acţiunea de strîngcre a arme deosebi asupra locuinţelor,, spi A ustraliei a dat pu blicită ţii un
potriva creării acestei forţe, conside- şedinte ale Republicii Dahomey, a tate, să fie eliberaţi. A fost pus în lor de la c iv ilii din Santo Domin talelor. pagodelor şi şcolilor. In comunicat privind salarizarea fe
rînd-o ca o violare a principiului fost însărcinat cu formarea unui libertate, de asemenea, fostul preşe go a eşuat. Număr ul arm elor de perioada 21-25 noiembr ie, forţele m eilor din această ţară, ocupate
neintervenţiei". S prijin ul acordat a- guvern dinte al C u rţii Supreme din Daho puse sau descoperite de autorită(i patriotice din provincia Khang in diferite ramur i ale acestei in
Agenţiile de presă relatează că în
mey, Valentin Djibode Aplogan.
S P O R T cum de Brazilia si pentru planul a- în urma unor- minuţioase căutări Khay au doborît trei avioane a- dustrii. El precizează că cele
este neînsemnat.
70.000 de femei ocupate în in
merican de creare a „for ţelor perma
mericane şi au avariat alte două.
nente" „va duce, probabil, la con dustria confecţiilor primesc mai
W ASHINGTON
troverse la întilnirea interamer icanâ MOSCOVA puţin de jum ătate din salariul a-
prevăzută sâ aibă loc în februarie, coi’dat bărbaţilor.
O v ic t o r ie d e p r e s t ig iu în Panama" (A.P ) In acelaşi sens. M inistrul afacerilor externe al La 1 decembrie, la Moscova au Dacă m uncile sint inferioare
DINAMO — INTERNA- agenţia France Presse subliniază, la MEXIC. — A nal Turciei, lhsan Săbii Caglayangil, continuat convorbirile intre A.A. din punct de vedere al ca lifică rii,
care par ticipă la lucrările Adu
ZIONALE MILANO rîndul său, că „Statele Unite n-au fabetismul este în- ■ Gromiko, m inistrul afacerilor ex salariile pr im ite sint cu m ult mai
nării Generale a O N.U., a sosit
terne al U.lt.SS. şi Michael Ste-
renunţat la crearea „forţelor perma ( â una din proble pentru două zile la Washington. m ici, ajungînd pînâ la 32 la sută
2-1 (1-1) nente". problemă care nelinişteşte mele majore ale In cursul vizitei sale, m inistrul warT, m inistrul afacerilor exter din salariul unui bărbat de a-
Pc o vreme ploioasă, care n-a majoritatea naţiunilor din sudul e- M exicului, căci I de externe turc va avea întrove- ne al M arii B ritanii. ceeaşi calificare.
influenţat insă prea mult desfă misferei". circa 35 la sută deri cu secr etarul de stat. Dean
şurarea jocului, ieri pc stadionul din populaţie în Rusk. D iscuţiile se voi referi la
problema ■ cipriotă, la dezbaterile
„23 August” din Capitală. in tre 6 şi 60 de ani I
nu ştie să scrie şi
pe
O .N U .
adunării Generale
optimile de finală ale ..Cupei sâ citească. Şcoli cum şi la relaţiile bilaterale d in 'De pretutindeni
I
marginea acestei probleme, pre
campionilor europeni”, s-a dis Plenara C.C. ai P.C. le puse la dispozi
putat meciul dintre echipele Di- ţia poporului sînt tre Turcia şi S.U.A.
namo Bucureşti şi Internazionaîe din Danemarca dintre cele mai
Milano, lntiînirea. la caic au a- prim itive. Şi to SEUL „POLUL NORD-14" A PARCURS
sistat aproximativ 50.000 de spec COPENHAGA 1 (Agerpres). — tuşi setea copiilor In baza ..ordinului excepţional" ÎN LINIE DREAPTA 5.700 KM întuneric. Pentru obţinerea unei
tatori. s-a încheiat cu o bineme P otrivit relatărilor ziarului „Lang de a învăţa nu dis emis de M inisterul de Interne, un imagini clare, la o distantă de
ritată victorie a fotbaliştilor ro og Folk", la Copenhaga a avut loc pare; o dovadă o număr de cetăţeni sud-coreeni Staţiunea ştiinţifică ..P o lu l cel mult 10 metri, asupra obiec
constituie sistemul
mâni cu scorul de 2-1 (1-1). plenara CC. al P artidului Comunist introdus de La/a- sint arestaţi. Postul de radio Seul N ovd-14" nu poate ti numită ca tivului acţionează un fascicul dc
Dinamo Bucureşti, care in c- din Danemarca. Plenara a dezbătut ro Torra, de a fo anunţa la 30 noiembrie că, între dc obicei „staţiune în derivă”, raze mfraroşii. Această cameră
ditia anterioară a aceleiaşi com probleme legate de pregătirea v ii losi zidurile case 25 şi 29 noiembrie, numai intr-o intvucît mişcarea banchizei pe va putea fi folosită atit de poli
toarelor alegeri comunale şi a adop
singură provincie, au fost ares
petiţii fusese învinsă de Inter- lor în loc de „ta care este amplasată, a încetat a- tic pentru operaţii de suprave
tat, de asemenea, o declaraţie îm po taţi 1.400 de cetăţeni, acuzaţi de a ghere in timpul nopţii, cil şi in
nazionalc cu 6-0 şi î-0, a reuşit triva arm elor nucleare. Germania fe blă ' şi strada în fi violat „re stricţiile de circula proape complet - fenomen deo
să-şi ia revanşa la capătul unui derală nu trebuie sâ primească ar loc de clasă. ţie". Puţini dintre ei au lost ju sebit de rar la asemenea latitu scopuri ştiinţifice prin studierea
joc in care au avut aproape tot ma atomică, şi guvernul danez tre IN FOTO: Sis decaţi. C eilalţi continuă sâ ră- dine nordică. comportării vieţuitoarelor ce tră
timpul iniţiativa. Fotbaliştii ro buie sâ respingă orice măsură a temul lui Lazaro minâ in închisoare fără judecată. In total. în cele şapte luni ca iesc mai mult in întuneric. Se
mâni au jucat de la început, cu N A T O . îndreptată spre întărirea Torra de a învăţa In unele oraşe cum ar fi Pusan, re au trecut de la data creării sta prevede ca aceste camere să fie
copiii
săraci
pe
Bundeswehrului, se subliniază în de
multă ardoare şi au străpuns in claraţie. din Mexic. Masan şi altele, politia a alcă ţiunii „Polul Nord-14”. banchiza folosite şi la aterizarea avioane
repetate rînduri atletica apărare Plenara a ales noul Birou Politic tu it asa-ziselc „corpuri civile de a parcurs spre vest in linie dreap lor şi elicopterelor in condiţii de
a italienilor. al C C. al P artidului Comunist din apărare’', in realitate nişte de tă 5.100 km şi se află în prezent vizibilitate redusă.
Conduşi la scor şi dominaţi te Daneman a. taşamente teroriste menite sâ la 25 km sud dc Insula Jannctta. CEA M AI PUTERNICA
ritorial. fotbaliştii italieni au adică 76 grade 40’ latitudine nor RADIOSONDA c o s m ic a
creat pe teren o atmosferă de dică. 158 grade 9‘ longitudine es
nervozitate, prin intervenţii dure, tică. Oamenii de ştiin(ă conside La Observatorul radioastrono-
caic au făcut ca jocul să-şi piardă ră că banchiza va fi deplasată in mic al Institutului de radiolizică
din cursivitate şi spectaculozitate. DIN NOU „CEI ŞASE" AU FOST CINCI cele din urmă de curenţi spre şi electronică al Academiei dc
lnvmgînd cu 2-1 (1-1) pe ln- partea dc nord-vest a bazinului Ştiin(.c din Ucraina (Harkov) se
tcrnazionalc Milano, deţinătoarea Arcticii, iar dc acolo in Marca apropie de sfîrşit construirea u-
..Cupei campionilor europeni” şi Luni şi m arţi s-au desfăşurat la siei Hallsteîn, de a se erija intr-un atenţia asupra pericolului ce 1-at special pe industriaşii vest-germani Groenlandei. nui radiotclescop unic. despre
a ..Cupei intercontinentale” . c- Bruxelles lucrările C onsiliului m i organ suprastatal, precum şi intro prezenta pentru Franţa „o comisie in desfacerea produselor lor pe care agenţia AP.N. precizează că
chipa Dinamo Bucureşti a reali nisterial al C E E . Pentru a treia ducerii de la 1 ianuarie 1966, aşa supranaţională şi o regulă a m ajo Piaţa comună. Este de presupus că ZIDUL UNUI TEMPLU va fi unul dm cele mai puternice
zat o nouă performantă de pres oară — după izbucnirea crizei Pie cum stipulează Tratatul de la Ro rită ţii in adoptarea h otâririlor". se in această situaţie Franţa va res ANTIC dm Iunie.
In lumina acestor declaraţii
pinge noua reducere a tarifelor va
ma. a sistemului
ţei comune, la 30 iunie — Consiliul
de adoptare cu
tigiu pentru lotbalul nostru, după Partea sa terestră a căpătat
minister ial se întruneşte fără Fran „m ajoritatea calificată" a hotar iri- pune la îndoială optim ism ul mani- male hotărîtâ de „cei cinci", mai a- Agenţia B.T.A. relatează că in
victoria cu 2-0 obţinută de re ţa. Reprezentanţii „celor cin d " Ies că aceştia, şi în prim ul rînd timpul lucrărilor la Turnul de te deja forma definitivă şi se com
prezentativa României în lata şi-au propus sâ adopte la această R F C , n-au manifestat înţelegere leviziune. în apropiere de Bla- pune din peste 2 000 antene-vi-
selecţionatei Portugaliei. sesiune o atitudine comună în le pentru punctul de vedere francez goevgrad, au fost descoperite zi bratoarc mari, dispuse in formă
Arbitrul elveţian K. Kcller a gătură cu soluţionarea crizei şi să in problema creării „Europei dul unui templu antic, obiecte de de .X”. Acest instrument gigan
condus următoarele formaţii : dezbată o serie de probleme p ri Comentariul zilei verzi", ceea c e ta dus ta impasul ceramică, plachete rituale şi mo tic ocupă o suprafaţă de peste
D IN AM O : Datcu — I’opa. Nun- vind relaţiile C E.E. cu alte orga întregii com unităţi. 150.000 m-.
w e illcr III, N unw cillcr IV, Ivan. nisme occidentale a căror a ctivi În g rijo ra ţi de soarta „in te g ră rii1', nezi. Pe una din monezi sint gra
Gherghcli. Ştefan, Pirrălab, Krâ- tate este afectată de criză. După „cei cinci" au reînnoit invita ţia a- vate efigiile lui Zeus şi a Herei. Se STELE RECI
(ila. Enc II. Haîdu. IN TE R N A TIO cum relevă agenţiile de presă, „cei dresatâ Franţei de a-şi relua locul _ apreciază că acest sanctuar dedi
N A L E : Sării — Malatrasi. Picchi. cinci" nu au reuşit să-şi realizeze lor în Consiliul m inisterial şi nu festat în cercurile comunitare de la masa tratativelor. Prima invita- j cat lui Zeus şi Herei datează dc Din Pasadena (California) se
Landinir Hedin. G uarnicri, Jair, obiectivele propuse. Ei au adoptat cu unanim itate de voturi, ca pină la Bruxelles că, hotâririle adoptate ţie in acest sens a fost făcută, după la sfîrşitul erei dc bronz. anunţă că astrofizicienii au des
Gori, Pciro, Corso. Domonghini. — ce-i drept — unele hotârîri, dar acum. Premierul francez, Georges luni s» m arţi de „cei cinci" voi p ri cum se ştie, la 27 octombrie, dar I coperit încă două stele reci cu a-
(Agerpres). pentru a fi valabile ele trebuie sâ Pompidou, a reafirm at recent că mi aprobarea Franţei. Una dintre ea a rămas fără răspuns. „Cei O CAMERA DE TELEVIZIUNE jutorul telescopului de 6 toii de
fie aprobate şi de Paris. Se ştie că guvernul său nu va accepta ca e- aceste hotârîri se referă la o nouă cinci" au însărcinat din nou pe mi- ' CARE POATE LUA VEDERI
Franţa boicotează activitatea tu tu pc muntele Wilson.
conomia franceză sâ fie condusă reducere ru 10 la sută, începînd dc nistrul italian al trezoreriei, Emi- ' IN ÎNTUNERIC Temperatura suprafeţei uneia
P ro n o e x p re s ror organismelor comunitare pentru din afară şi ca nivelul de viaţă al la 1 ianuarie 1966, a tarifelor va io Colombo, sâ transm ită punctul jj din stele este de 800° F iar a ce
că Consiliul m inisterial la sesiunea francezilor şl destinele industr iei male intereom unitare la produsele lor de vedere comun Franţei. In- Firma „Pcrkin Elmcr” din Sta
La concursul Pronoexpres nr 48 sa din 30 iunie nu a putut rezolva Si agricultur ii Franţei sâ fie hotă- industriale, ceea ce ar face ca ba lîlnirea lui Colombo cu m inistrul ■ tele Unite, specializată in fabri leilalte dc 1.20011 F.
de externe francez, urmează să ai
din 1 decembrie 19G5 au fost extrase cererea sa privind finanţarea poli rîte de o comisie străină, adică Co rierele vamale sâ se reducă înce bă loc im ediat după alegerile pre carea instrumentelor electronice Se precizează că pînă în pre
următoarele numere: ticii agrare comune. Este cunoscut, misia Hallstein. In cuvîntarea de pînd din 1958 pină în prezent cu zidenţiale din Franţa la 5 decem şi optice, a construit o cameră de zent au fost descoperite in total
televiziune ce poate im
26 42 45 40 16 21 brie. televiziune ce poate lua vederi in zece stele reci.
3 12 de asemenea, faptul că Franţa se m arţi seara la televiziune, pre 80 la sută. Această nouă reducere
Fond de prem ii 782.509 lei. opune categoric tentativelor Comi şedintele de Gaulle a atras din nou a barierelor vamale ar favoriza in M A R IN GHEORGIIE
40.065
RedactU 5l administraţia ziarului str. Dr. Petru Groza nr. 25, telelon 15 8B. 12 75, 15 85, 12 11. Taxa plătită in numerar coniorm aprobării Direcţiei Generale P.T.TJL - or. 263.328 dm 6 noiembrie 1949. - Tiparul, întreprinderea poligrafică Hunedoara-Deva