Page 82 - 1965-12

PAGINA A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3417

Activul fără de partid Tineretul studios

un sprijin de nădejde al uzinei
In Uzina de reparat u tila j m i­
nier din Petroşani, un număr de
peste 95 m uncitori urmează cursu­
Com itetul de partid de la I. M. ra noi S-a reuşit astfel ca într-un rile serale de cultură generală.
Barza a acumulat o bogată experi­ termen relativ scurt sectorul să în­ Pentru crearea celor mai bune
enţă în munca cu activul fără de Interviu cu tovarăşul deplinească şi să depăşească planul condiţii de studiu, uzina le-a dat
partid. Dovadă stau numeroasele ac­ IMILITON BOTICI de producţie. | posibilitatea să lucreze numai în
ţiuni organizate în u ltim u l tim p schimbul în tii, le-a pus la dispo­
Un alt exemplu este şi cel din
pentru extinderea in iţia tive lo r valo­ secretarul Comitetului dc partid sectorul V Valea M orii. La propu­ ziţie biblioteca uzinei şi totoda­
roase, recuperarea râm înerii în u r­ dc la I. IM. Barza nerea şefului de sector, tov. Tîtus tă conducerea uzinei exercită un
mă la unii din prin cip a lii indicatori Lucaci, din activul fără partid, s-a eficient control nl pregătirii şi
ai planului de producţie, antrenarea trecut la podirea vetrelor de abataj frecventării la cursuri al acesto­
în întrecerea socialistă a unui nu­ cu tablă metalică, ceea ce a condus ra.
mai- sporit de m ineri, şefi de b ri­ ferinţe însoţite de exemple concrete la reducerea pierderilor de mine­ In afara m uncitorilor care u r­
găzi, maiştri etc. Despre experienţa din cadrul între prin derii miniere reu în vatra abatajelor, metodă ex­ mează cursurile şcolii serale,
dobindită in munca cu tovarăşii din Barza. tinsă în prezent şi la alte sectoare. se mai pregătesc pentru a deveni
activul fără de partid am solicitat Mai pot am inti o altă metodă ca­ m aiştri (la cursuri de zi) tov Ile -
un interviu tovarăşului IM. Botici, re a intrat in practica curentă a La indicaţia com itetului de par­ bedean Ion, Steiner losif. Toacă
secretarul com itetului de partid din organizaţiilor noastre de bază. Este tid, activul nostru a fost antrenat şi Ion, Ştefan Vasile, fruntaşi in în­
cadrul în tre p rin de rii miniere Barza. vorba de invitarea tovarăşilor din la alte acţiuni cum ar fi realizarea trecerea socialistă in secţiile noa­
activul fără de partid la adunările pianului de investiţii, valorificarea stre productive, iar azi fruntaşi
generale lărgite unde se prelucrea­ rezervelor interne, sporirea produc­ în învăţătură.
ÎNTREBARE: Se constată o
ză anumite hotărîri proprii o ii ale ţiei şi productivităţii m uncii etc. Şi in cadrul cursurilor serale
crcşlcre numerică şi ca lita ti­ organelor superioare de partid şi de ale In stitu tu lu i de mine din Pe­
vă a activului fără dc partid ? stat, precum şi măsurile întreprinse ÎNTREBARE: Toate organi­ troşani uzina noastră are m un­
în vederea bunului mers al produc­ zaţiile de bază muncesc cu a- citori care vor deveni ingineri.
ţiei.
R ĂSPUN S: Com itetul nostru de ceeaşi răspundere cu activul Din aceştia am intim pe T u r lve-
partid, ţinînd seama de indicaţiile O rganizaţiile de bază obişnuiesc, fără de partid ? Combinatul de Industrializare a cărnii din Haţog. Aspect exterior.' niţa, Mureşan Ion, Pasternac lo ­
cuprinse în documentele celui de-al de asemenea, să repartizeze un anu­ sif, M arica Gheorghe şi Taşcău
IX -lea Congres al P.C.R. a avut în m it număr de tovarăşi cuprinşi în Constantin. Iată deci că tineretul
centrul preocupărilor sale perma­ activul fără de partid pe lîngă co­ RĂSPUNS: In general se mun­ uzinei noastre ştie să folosească
nente, îndrumarea organizaţiilor de m unişti cu o bogată experienţă po­ ceşte bine. Trebuie să recunoaştem condiţiile puse la dispoziţie de
bază în vederea atragerii în activul litică şi profesională pentru a for­ insă că mai avem organizaţii de Mai multe partid şi guvern pentru a deveni
fără de partid a celor mai buni ma la Qceştia spiritul de răspunde­ bază ca cele de la atelierul mecanic, POPAS LA DOBRÂ m uncitori cu o înaltă calificare şi
m uncitori, tehnicieni, m aiştri şi in ­ re necesar în vederea participării sectoarele I şi III Valea M orii, pu­ cu o vastă cultură generală, oa­
gineri, cu bogate cunoştinţe profe­ active la rezolvarea problemelor e- ţul H irnicu, orizontul 290 m care radiatoare meni de nădejde ai societăţii noa­
sionale, oameni anim aţi de dorinţa conomice curente şi de perspectivă. nu se ocupă cu toata răspunderea stre socialiste.
de educarea tovarăşilor din activul
de a-şi îmbogăţi continuu nivelul Comunişti ca Nicolae lrim ie, Nico- fără de partid, de atragerea lor la ION DERTOTI
politic şi ideologic. In prezent, acti­ lae Benen, loan Faur, Petru Ghilean, (Urmare din pag. l) aflat că aicî, la cămin, in aceste zile tehnolog U.R.U.ÎM. Petroşani
vul fără de partid de pe lingă or­ Constantin Alexandru. Nicolae Mo- rezolvarea diferitelor probleme eco­ Brigăzile de la prelucrarea şi mon­ dc iarnă, ei vin seară de seară.
nomice. Organizaţiile de bază am in­
ganizaţiile de bază din întreprinde­ ga, loan Matei şi a lţii muncesc cu tite nu şi-au făcut obicei să invite tarea radiatoarelor de la Uzina „Cînd a fost seara literară „Te
rea noastră numără 554 de tovarăşi. m ult simţ de răspundere cu tova­ in adunările generale pe tovarăşii „V ictoria" Călan desfăşoară o sus­ — O ajut in muncă, rîde el. Doi slăvim Românie, păm int strămo­ UTILAJE NOI PENTRU
O rganizaţiile de bază din sectoarele răşii din activul fără de partid, ii ţinută întrecere Ele se străduiesc să dintre interpreţi sînt tehnicieni de-ai şesc", pe care a pregâtit-o tov. prof.
din acest activ pentru a-i consulta
00 m, 210 m, 250 m, IV . V şi Valea M o rii ajută permanent să-şi ridice c a lifi­ în diferite probleme de interes ge­ trim ită constructorilor cît mai multe mei. Buni băieţi In sala mare, ti­ Popa apoi n-avem cuvinte să vă ŞANTIERELE
se preocupă cu m ultă răspundere de carea profesională, să cunoască şi neral De această stare de lucruri se radiatoare peste plan pentru noile nerii utecişti dezbat cu interes pro­ spunem ce frumos a fost. La biblio­
reîmprospătarea activului cu cadre să înţeleagă politica partidului nos­ face vinovat şi com itetul de partid apartamente. iectul noului statut al cooperativei tecă. tot mereu e cîte ceva, film în CINCINALULUI
tinere, cu oameni din rin d u l cărora tru. care nu a controlat în mod perma­ In recenta şedinţă a grupei sindi­ agricole de producţie. Sus. în sala toată seara, televizor, iar apoi unii
de repetiţii, s-au în tîln it cci ce în­
Industria noastră constructoare de
pot fi pregătiţi noi tovarăşi pentru nent felul cum se desfăşoară m un­ cale m uncitorii din brigăzile condu­ drăgesc cîntul, acei care nu vor să vin la cor, a lţii la piesă, a lţii Ia b ri­ maşini pregăteşte de pe acum utilaje
se de Hisie Burduşel şi Carol Fren-
a fi p rim iţi in rindul m em brilor de ÎNTREBARE: A ţi putea să ca cu activul fără de partid. ţoni, cei din echipele lu Em ilian Ne­ dezmintă frumoasa tradiţie a form a­ gadă, că brigada pregăteşte ceva tare noi pentru şantierele cincinalului. La
partid. nc descrieţi cîtcva din acţiu­ Noi ne-am convins de nenumărate grea şi Gheorghe Dănescu, tovarăşii ţiei corale din Dobra, care in urmă frumos pentru 30 decembrie..." uzinele „Progresul" din Drăila de e-
orj că activul fără de partid repre­ cu trei ani a aniversat 75 de ani de Nici în seara aceasta nu ştiai unde xcm plu, s-a executat prototipul echi­
nile iniţiate, Ia rezolvarea că­ Ladislau Hampoth, Ana Ţuca şi al­
zintă o forţă puternică, un sp rijin ţii au fost declaraţi evidenţiaţi pen­ existenţă. să zăboveşti mai m ult. De aceea mi pam entului dc buldozere cu acţiona­
ÎNTREBARE: Ce acţiuni au rora a fost antrenat activul de nădejde. De aceea, vom conti­ tru rezultatele obţinute in întrece­ — Noi am concurat mereu cu fo r­ s-a um plut inima de bucurie. Dar re hidraulică, care se montează pe
fost in iţiate in vederea edu­ fără dc parlid ? nua să studiem şi să aplicăm in re. M uncitorii din brigăzile lui I. maţia din Poiana, spune m îndru am avut şi o strîngere de inimă. Şi tractorul S-650. De asemenea, In s ti­
cării activului fără de partid ? viaţă noi metode de muncă cu ac­ Burduşel şi C. Frenţoni au produs d irijo ru l, cel care de 11 ani condu­ asta cînd mi s-^ o prit privirea pe tutul de cercetări tehnologice pentru
tivu l fără de partid, folosind în a- „v itrin a cu noutăţi a bibliotecii".
RĂSPUNS: Pot numeroase e- ceastă direcţie a tit experienţa acu­ cu 2,86 tone şi respectiv cu 2,50 tone ce formaţia. Cind noi eram pe lo­ P rintre „noutăţi" am în tîln it cîteva construcţiile de maşini elaborează
RĂSPUNS: Ca o prim ă metodă aş xemple. Biroul organizaţiei de bază mulată de unele organizaţii de bază mai multe radiatoare peste sarcinile cul I, cind Poiana... volume şi broşuri: „1902, an de noi studii tehnico-economice pentru a-
de la orizontul 180 m a constatat la de plan. Peste puţin, de sus de la etaj, din similarea altor echipamente de lu ­
am inti încadrarea lui în cercurile realizări" (?!), „1933, 30 de ani de ciu montate pe tractoarele S-650
un moment dat că sectorul stătea din întreprinderea noastră cît şi a sala de re petiţii, porni vesel un cin-
şi cursurile învăţâm întului de partid. rău cu planul de metal. S-a hotărit altor organizaţii de partid de pe cu­ IO SIF CRAŞCA tec : In luptele eroice ale ceferiştilor" (?!) şi U-G50, şi anume : cupe de
N-au fost neglijate însă nici confe­ iniţierea unui studiu asupra cauze­ prinsul regiunii Hunedoara. corespondent „Patrie, pămint de aur / Patrie, Şi inim a mi s-a mai strîns o dată. incăicare, graifere etc. In acest
Cînd am pătruns în sala de specta­
rinţele dintre care pot fi am intite lor care determinau greutăţile a- pămint slăvit / Liberă tc-au vrut pă­ cole a căm inului. Aici, ziua se zu­ fel tractoarele noastre vor că­
m intite, precum şi posibilităţile e- păta u tiliză ri m u l t i p l e Se
cele intitu la te : „P artidul Comunist rinţii / Visul lor s-a împlinit.. grăveşte, seara au loc spectacole, şe­
xistente pentru remedierea lor, stu­ pregăteşte .şi elaborarea studiului
Român — organizatorul şi conducă­ diu la care au fost antrenaţi, alături Jos, în sala mare, tin e rii utecişti dinţe. Vina nu cade nici pe um erii privind înlocuirea actualelor exca­
torul tuturor v icto riilo r noastre*, de comunişti, m ulţi tovarăşi din ac­ au lăsat locul libe r spectatorilor pe conducerii căm inului, nici pe ai sfa­ vatoare E-0,5 aflate in producţie la
care operatoarea Cornelia Tomuţa ii tului popular. Din partea lor s-a fă­ uzinele „Progresul", cu excavatoare
„D in realizările statului nostru so­ tivu l fără de partid. In urma stu­ cut m ult. Lucrarea a început în sep­ de 0,4-0,7 m.c. de construcţie moder­
cialist". „În a ltu l titlu de membru al diului respectiv s-au stabilit măsuri îndemna mereu: tembrie. Era executată de coopera­ nă, prevăzute în plus cu diverse e-
— Vă rugăm mai repede, mai re­
partidului", .C alităţile m oral-politi- concrete în vederea redeschiderii u- ţia de consum. Dar, după 2-3 zile, chipamente de schimb. Nu de m ult
pede, dragi tovarăşi că peste 5 m i­ lucratorul căruia i s-a încredinţat
ce ale com uniştilor" şi altele, con- nor zone vechi şi deschiderea alto- s-au avizat şi studiile pentru asim i­
nute începem film ul... lucrarea, n-a mai venit. Şi de a-
larea noului dumper pitic (un căru­
In seara aceea de iarnă am zăbo­ tunci nu s-a mai găsit alt „om po­ cior cu motor) necesar transportu­
v it m u lt la căm inul cultural din Do­ triv it" (?!) rilo r rapide de betoane, mortare şt
bra. Şi inim a mi s-a um plut de bu­ Sînt două aspecte. Doar două. Dar alte materiale pe şantiere. Acestea
vor nvea trei poziţii de basculare şi
curie. Acolo am stat de vorbă cu ele puteau lipsi. N u-i aşa, tovarăşi li se vor putea adapta diferite echi­
Oameni m ulţi localnici şi din vorbele lor am din Dobra ? pamente de luci u.
Sa datorie CUM IE INFORMAM Ş! NE DOCUMENTAM
Bibliotecile tehnice primesc peri­ tehnic. In ra ftu ri, stau în simbioză titlu ri de periodice şi publicaţii cu
Păşind din traversă în traver­ cum este prevăzută acoperirea ob­ odic m ii de pagini cu noutăţi teh­ cărţi de literatură minieră, alături
să revizorul de cale losif Fillm on stacolelor în linie curentă. nice din industrie, cărţi tehnice de de literatură beletristică. Praful ce ultim ele noutăţi tehnice din ţară şi
de peste hotare.
rerceta cu atenţie firele şinelor După luarea prim elor măsuri, specialitate. Ne punem întrebarea le acoperă dovedeşte că nici unele,
de oţel, mai stringind un tirfon, revizorul de cale, se puse din nou însă dacă cei care asigură asistenţa nici altele, nu au fost deranjate de Este adevărat, că aşa cum se pre­
zintă cabinetul tehnic nu oferă celor
ciocănind un bulon, o eclisă, ve- pe fugă spre district, cu toată tehnică solicită, fac apel, consultă multă vreme Pentru un moment care-i calcă pragul condiţiile şi am ­
rificin d sudurile de la fostele virsta sa de 57 de ani. Ajuns la acest nepreţuit tezaur de inform a­ am fost tentaţi să credem că sîntem bianţa necesară unui loc plăcut de
joantei. In ziua aceea începuse districtul L 5 Turdaş raportă pi­ re şi documentare ? întrebarea este dezinform aţi. încăperea aducea mal studiu. A r fi de do rit ca o dată cu
să ningă de dimineaţă şi zăpada cherului Ion Costea cele consta­ cu atit mai necesară dacă cunoaştem m ult cu un depozit decît cu o b i­ îm bunătăţirile organizatorice făcute
acoperise suprastructura căii. La tate. Acesta la rindul său luă mă­ faptul că după ultim ele statistici in ­ bliotecă tehnică. Cerem cîteva ex­ să se acorde atenţia cuvenită şi ca­
ieşirea din curbă se retrase din surile cuvenite pentru înlăturarea ternaţionale rezultă că 45-50 la sută plicaţii. binetului tehnic. A lăsa toată m un­
cale şi se opri în dreptul lem defecţiunii. In prim ul rînd anun­ din literatura tehnică i.şi menţine — Cîte volume aveţi în biblio­ ca de inform are şi documentare in
466 + 200. Se apropia trenul m ăr­ ţă pe impiegaţii de mişcare din actualitatea aproxim ativ 5 ani şi nu­ tecă ? seama unei singure persoane, în ­
far 3568 în plină viteză. După staţiile Orâştie şi Turdaş, pe o- mai 12-15 la sută rămîne actuală du­ — Aproape 2.000 de exemplare. seamnă a nesocoti o pîrghie p rin c i­
trecerea tenului îşi reluă lucrul peratorul de la firu l R.C 1 Si- pă 20 de ani. — Şi citito ri ? pală de promovare a noului.
lin iştit, cu gîndul cA în această merin pentru închiderea liniei Ce am constatat noi la mina Te- — Mai pu ţini de o sută. In discuţiile avute cu mai m u lţi
perioadă de iarnă revizuirea li­ curente duble nr. I, apoi mobi- liuc in această privinţă ? Facem pe ioc un calcul sumar. A - salariaţi, ei şi-au exprim at nem ul­
niei ferate trebuie făcută cu a- )iză echipa condusă de Anton dică din totalul de salariaţi, abia ţum irea de modul greoi şi ineficace
lenţia cuvenită. Vincze echipînd-o cu cele nece­ unul din 20 figurează în evidenţa în care se pot inform a. U nul din in­
sare şi plecă împreună cu ea la
. .Deodată se opri în loc. Ce să Depozit bibliotecii. Ţinînd seama că din a- terlocutori sublinia că „dacă nu treci
fie asta ? se întrebă el. Din de­ locul cu pricina. ceştia foarte m ulţi sint numai ono­ zilnic pe la cabinetul tehnic, rişti să
părtare, în vuietul trenului care Lucrările de înlăturare a defec­ rific i, rezultă că numărul de citito ri nu fi la curent cu ce apare nou".
trecea, se distingeau pocnituri. Se tului s-au executat într-un tim p ^ £ j ă | \ dL j m bibliotecă? este extrem de mic. Subscriem acestei păreri şi sugerăm
întoarse repede înapoi să vadă record — 30 minute. In acest in­ La întrebarea de ce nu se citeşte, conducerii minei, cabinetului tehnic,
dacă nu cumva linia a suferit terval nu s-a produs nici o întîr- nl s-a răspuns că o bună parte din ideea de a folosi si alte forme de
vreo stricăciune. Ajuns la km. ziere de trenuri, toate au circu­ Dacă tehniciană S ilvia Domşa nu ingineri, tehnicieni şi m aiştri au b i­ inform are. Afişarea în sălile de a-
163 + 200 descoperi că şina era lat după graficul stabilit. W » \ ne inform a că: „acesta este cabine­ blioteci personale. Cu alte cuvinte pel si la locurile mai frecventate, a
ruptă in două. Nu se pierdu la Fapta revizorului de cale a fost tul şi biblioteca tehnică", puteam se informează şi documentează pe unor liste bibliografice cu ultim ele
gîndul ce s-ar putea întîm pla da­ repede cunoscută. Chiar a doua să-l luăm orice numai ce era în l ea­ „cont propriu". Ne vine greu să cre­ cărţi tehnice intrate în bibliotecă,
că s-ar apropia un tren. îşi des­ zi, in adunarea grupei sindicale, litate nu. O încăpere necorespunză­ dem asa ceva. O ricîtă bunăvoinţă ar amenajarea unor vitrine , cit şi le­
făcu cutia cu capsele pocnitoare el a fost felicitat de tovarăşii săi toare acestui scop, adăposteşte lao­ avea omul, nu poate dispune de un gătura directă între bibliotecari şi
şi o luă la fugă in urma trenu­ de muncă. A fost felicitat apoi laltă toată zestrea (de altfel destul asemenea izvor de inform are opera­
lui pînă la km. urm ător, unde a- cu căldură in cadrul şedinţei or­ de săracă) a cabinetului tehnic. Pro­ tivă şi m ultilaterală ca cel pe care c itito ri sint numai cîteva din m u lti­
coperi linia cu 3 capse pocnitoa­ ganizaţiei de partid. Fapta lui totipurile unor inovaţii depăşite, îl oferă cabinetul tehnic. Pe lîngă plele posibilităţi de inform are.
re, apoi se înapoie, tot în fugă, este demnă de toată lauda. P ÎV ' „mobilează" spaţiul şi aşa destul de volumele de specialitate, biblioteca
încă doi km., pentru a acoperi şi CRETU E M IL neîncăpător. pune Ia îndemîna celor interesaţi 45 SEBASTIAN TRUT.Y
aici linia cu alte 3 capse pocni­ impiegat dc mişcare L‘ - V izîtind biblioteca, am rămas sur­
toare, regulamentar, aşa după staţia C. F. R. Simcria prinşi de modul in care conducerea
Uzina „30 Decembrie" Cugir. Un nou Iot dc maşini dc spălat rufe întreprinderii se preocupă de acea­
sint pregătite pentru a lua drum ul unită ţilor dc desfacere. stă verigă im portantă a progresului
i f n n ~

Inexactitatea, nesiguranţa şi sără­ S F A T U L M E D I C U L U I In general bacilul Koch bovin
cia de conţinut a răspunsurilor p ri­ pătnm zînd in organism pe cale d i­
mite în cursul unei anchete sumare gestivă afectează la început gangli­
oni abdominali după care pe calea
convingerea că domeniul cunoştinţe­ Originea şi modul de producere torentului sanguin se localizează în
efectuate pe un lot de pacienţi in te r­
naţi in spitalul nostru ne-a form at
produ-
alte organe decît plăm înul
lor privind modul de producere a cind tuberculoze cxtrapulm onare.
îm bolnăvirii de T.B.C. şi natura a- Calea digestivă de pătrundere a
Hacilul tuberculozei face parte din a îmbolnăvirii de tuberculoză Ia om
gentului patogen nu sint cunoscute bacilului Koch în organism se in-
suficient. zuri, doza de bacii infectantă trebu­
tilneşte numai in 2-5 la sută din ca­
genul m icrobacterium care cuprinde ind să fie de 3 500 ori mai mare
b a rili subţiri, aado-alcoolo rezistenţi, lor contaminate sau a produselor a- tuberculozei. Proporţia cea mai ma­ lipsite de nocivitate. Ele pot depăşi decît doza infectantă pentru calea
greu colorabili, cu creştere lentă pe limentare contaminate. Bacilul tu ­ re de îm bolnăviri se produce nu bariera de mai sus in tim pul som­ respiratorie. Cercetările anatomo-pa-
medii speciale de cultură patogeni berculozei poate supravieţui în me­ prin interm ediul obiectelor contam i­ nului la copil Pe de altă parte ele tologice au evidenţiat poarta de in ­
sau saprofiţi Din acest gen fac parte diul extern la adăpost de lum ină si nate ci pe calea aerului din vecină­ se evaporă, redudndu-şî dim ensiu­ trare a bacilului tuberculozei în
numeroase specii. înglobat în produse albuminoase tatea bolnavului care este intens nile de peste 10 ori şi sub această organism în aproxim ativ 95 la sută Cateristul Ni-
Pentru om au im portanţă bacilii tim p de cîteva luni Lum ina solară contaminat. Bolnavii needucaţi e li­ formă dc nuclee de condensare trec dîn cazuri In nivelul aparatului res­ colac Pctrea de la
patogeni şi anume varietăţile produ­ îl distruge însă în 10 minute pe o mină in ju ru l lor o adevărată ploaie bariera de mai sus. Sputa depusă pirator. Şi mucoasa oculară, naza­ U.l.L. Scbcs ma­
cătoare de tuberculoză umană, de tu ­ lamă cu spută întinsă sau în două de particule dc spută in tim pul vor­ pe obiectele din jur şi pe duşumea la, gingivală, amigdalianâ, a urechii nevrează cu multă
berculoză la bovine şi la păsări. Ba- ore în culturi. Căldura uscată îl dis­ b irii, tusei sau strănutului (picătu­ se usucă pulverizindu-se. Prin mă­ medii şi chiar pielea lezată pot con­ pricepere paterul
cilul tuberculozei murine nu produ­ truge în 45 minute la 100 de grade, rile lui Flugge) formate din p arti­ turat sau circulaţia oamenilor par­ stitui căi de pătrundere, intr-o pro­ de marc producti­
ce îm bolnăviri decît la şoarece, iar in tim p ee căldura umedă îl distru­ cule de dimensiuni variabile între* ticulele de praf rezultate sînt rid i­ porţie infim ă de cazuri, a bacilului vitate.
cel al anim alelor cu singe rece, pro­ ge mai rapid şi anume in 10 minute 0,5—200 de microni conţinînd bacili cate în atmosferă Dimensiunile lor Koc:h in organism. Fără a impieta
duce îm bolnăviri în exclusivitate la )a 70 dc grade, în 5 minute la 80 de ai tuberculozei. M ajoritatea particu­ şi persistenţa în atmosferă sint fa­ asupra altor capitole putem deduce
acestea. grade, şi într-un m inut la 100 de lelor fiind în ju r de 200 de m icroni vorabile producerii îm bolnăvirii prin din cele de mai sus im portanţa res­
Bar ilul tuberculozei umane singu­ grade. Această rezistentă explică po­ persistă în atmosferă aproxim ativ 5 pătrunderea în căile respiratorii in­ pectării unor norme elementare de
rul denumit şi bacilul Koch are o sibilitatea îm bolnăvirii de tuberculo­ minute. Particulele de 3-5 m icroni terioare. igienă în prevenirea îm bolnăvirilor
lungime de 2-4 m icroni, o grosime ză în casele în care au existat pa­ pînă la 20 m icroni sint mai pericu­ Mecanismul de producere a îm bol­ de tuberculoză prin educarea bolna­
de 0.3— 1,5 m icroni, şi are o formă de cienţi, care au decedat de tuberculo- loase datorită persistenţei lor mai n ă virilo r prin celelalte produse cum vului ca acesta să-şi depună expec­
bastonas. si In care nu s-au luat măsuri de îndelungate în atmosferă şi a po­ sînt m ateriile fecale, urina etc. sînt to ra ta înlr-o scuipătoare eontinind
dezinfecţie curentă, periodică sau Identice, în toate aceste îm prejurări, cloram ină 3-5 la sută, prin folosirea : w / i
Dacilul tuberculozei umane se gă­ term inală. O gamă variată de sub­ s ib ilită ţii pe care o au de a depăşi
seşte in produsele de excreţie ale stanţe dezinfectante judicios utilizată filtru l oferit de căile aeriene supe­ calea de pătrundere a bacilului în batistei in tim pul tuşitului sau stră­ 4 : . •
bolnavului de tuberculoză ca sputa, împiedică difuzarea şi persistenţa rioare (fosele nazale, mucoasa na­ organism fiin d calea respiratorie iar nutului. prin dezinfectarea ploştei
urina, m ateriile fecale, sîngele men­ bacilului Koch in mediul extern, du- zală, firele de pâr, secreţia de mu- agentul producător al îm bolnăvirii şi a urinarului, prin controlul vete­ V
strual, puroiul din adenopatiile TBG cind la lichidarea totală a posibili­ cus) care reţin particulele mari. fiind bacilul Koch uman. rinar al anim alelor producătoare de
lU tu li/a te sau din tuberculoză osoa­ tăţii de transmitere a tuberculozei Particulele mici ajungînd la nivelul Produsele alimentare de origine a- lapte şi de derivate, prin evitarea
să. dc unde este difuzat in mediul alveolelor produc îmbolnăvirea a- nimală ca laptele, brînza, smlntîna, consumului de lapte crud în special
extern, in special in cazul nerespec- pe această cale. tunci cînd intilnesc anumite condi­ sau untul, purtătoare de bacii Korh de către copii si prin lichidarea
tă rii unor norme elementare de Rezervorul de microbaeterii TBC ţii locale sau generale (rezistenţa bovin, produc îmbolnăvirea în ge­ ciin ilo r si a pisicilor bolnave de tu­
igienă. în natură este omul bolnav, anim a­ scăzută a organismului, virsta copi­ neral pe calea digestivă. O excepţie berculoză.
Rezistenţa ba rilu lui tuberculozei Jn lul sau pasărea bolnavă care elim i­ lăriei, leziuni preexistente nespeci­ o oferă îm bolnăvirea m ulgătorilor
mediul extern este remarcabilă şi stă nă in mediul extern produse ca : şi a zootehnicienilor care pot inha­ Dr ALBU A N A TO L
la baza producerii de îm bolnăviri spută, urină, m aterii fecale, puroi fice etc.). la particule de lapt» sau m aterii fe­ Medic specialist, Spitalul TI1C
prin interm ediul locuinţelor, obiecte- sau lapte, foarte bogate In bacili ai Totuşi particulele m ari nu sînt cale. Deva