Page 83 - 1965-12
P. 83
PAGINA A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3417
24 DECEMBRIE 1961) ÎNTREPRINDEREA PREFABRICATE DIN BETON
i
DIN i C I N E 1 Î A C R A I 0 V A
i a n g a j e a z ă :
POSTA i cinematograful „P atria"; Treizeci — un şef serviciu tehnolog — inginer constructor cu 6 ani ve
DEVA : De-aş fi Harap A lb —
chime in funcţii tehnice
dc ani de veselie — cinematograful
„A rta "; PETROŞANI: Camera în — un inginor principal tehnolog — inginer: constructor cu 5 ani
REDUCI i formă de „L " — cinematograful — doi ingineri constructori pentru posturile de şefi secţii pro
vechime in funcţii telmice superioare
„R epublica"; Judex — cinema
i tograful „7 Noiem brie"; LU PEN I: ducţie, care sâ aibă 6 ani vechime in funcţii tehnice.
O norabilul Stanislas — agent se
cret — cinem atograful „C u l Salarizarea conform H.C.M. 880,1964.
i tural" ; S IM E R IA : Samba — ci Se asigura locuinţâ la bloc o datâ cu angajarea.
© Numeroase cooperative meş nematograful „M ureşul"; A LBA Informaţii suplimentare se primesc la telefon nr. 5162 l.P.B.
teşugăreşti din regiunea noastră 3 IU L IA : A trecut o femeie — ci Craiova.
— ne scrie tov. Alexandru loja, nematograful „V icto ria "; Judecă
de la U.R.C.M. Deva — şi-au Uzina de pre torul de m inori — cinematograful
îndeplinit înainte de termen sar parare dc la Cu- I „23 August". SEBEŞ: Unora le
cinile de plan pe 1965. Pină a- rabarza. Linia dc place jazz-ul — cinematograful
cum şi-au realizat planul anual măcinare a mi „Progresul"; încurcătură bleste
cooperativele meşteşugăreşti „J i nereului. l mată — cinem atograful „Sebe
ul" Petroşani, „Meşteşugarul" Te- şu l"; ORAŞTIE: Casa Rieordi —
* iuş, .Retezatul" Haţeg şi „Pro- I cinem atograful „P atria"; Nevasta
* greşul1' Deva. nr. 13 — cinem atograful „Flacă
l ra"; HAŢEG: De doi bani viole
te — cinem atograful „Popular";
@ La căminul cultural din Să ! BRAD: Cineva acolo sus mă iu
laşul de Sus, raionul Haţeg, a a- beşte —- cinematograful „Steaua
vut loc de curind o intîin ire in roşie"; I.ONEA: Omul M afiei —
tre reprezentanţi ai cooperativei I cinematograful „M inerul".
agricole din Toteşti şi ţăranii co
operatori din localitate. Cu p ri l
lejul acestei in tiln iri, ne scrie R A D I O
tov. M arin Bara, au luat cuvîntul ' — .1
preşedintele cooperativei din To
teşti. inginerul agronom şi mai I Programul I : 5,OG Cintă fan
m ulţi brigadieri care au vorbit fara reprezentativă a Arm atei ;
despre experienţa lor in p la n ifi i 6,22 M elodii populare executate
carea şi organizarea muncii, des a la ocarinâ;- 6,45 Cintec de voie
pre metodele folosite in lucra bună; 7,15 C iprian Porumbescu şi
rea păm întului şi despre succe I opereta „Crai nou"; 7,45 Salut vo
sele obţinute în creşterea produc ios de pionier; 8,00 Sumarul pie
ţiei de cereale, legume, in dez sei; 8,30 La microfon, melodia
voltarea zootehniei etc. 0 preferată; 9,30 Sfatul m edicului;
10,05 „Pirîiaş cu apa lină", cin-
L a s e s i z ă r i l e z l a r e i a L tcce şi jocuri populare; 10,30 Ra-
® Numeroşi m uncitori, ingineri ! dioracheta pionierilor (reluarea
şi tehnicieni de la Atelierele em isiunii din 21 decembrie); 13,33
R.M.IL Simeria, s-au în tru n it zi ©rgaitele vizate râspsMii 0 Anotim pul flo rilo r de gheaţă —
lele trecute la clubul din locali muzică uşoară ; 16,20 Din creaţia
tate pentru a-şi lua rămas bun fiecărui salariat, pentru ca pe poar 0 de muzică uşoară a com pozitori
de la colegii lor Anton C rijanov- „CE SPUN REZULTATELE UNEI ANCHETE lor Ion Vasilescu şi Elly Roman;
schi. maistru şi lăcătuşii Fran- PRIVIND AMESTECUL DE MATERIALE LAMINATE'* ta com binatului să nu iasă produse 0 17.30 In slujba patriei ; 18,03 In
cisc Bula şi losif Mudrcschi, care de calitate necorespunzătoare". ju ru l globului ; 18,30 Dialog cu
Se mai arată apoi că la oţelăria ascultătorii, emisiune de Corne-
au ieşit la pensie. In numele co 0
In articolul cu titlu l de mai sus, sfîrşitul şarjei. S-au sta bilit oameni M artin nr. 1, propunerea ingineru liu Leu ; 19,20 V arietăţi mu
lectivului atelierelor, tov. Iuliu
se criticau unele deficienţe, abateri corespunzători, care duc biletele de lui Dezideriu Olah cu privire la a- zicale ; 20,00 Radiogazeta de sea
Vernîchescu, inginer şef, le-a u- de la disciplina tehnologică la la- la cuptoare la linia de laminare. La taşarea la fiecare lingou a unei fişe ră ; 21,15 Atenţiune p ă rin ţi ! ;
metalice pe care este scris num ărul I
I rat multă sănătate şi viaţă lungă. minoarele blum ing şi 750 mm, lipsa nivelul com binatului s-au stab ilit 21.30 „Turneu muzical" ; 22,55
In numele celor pensionaţi a luat de consecvenţă in aplicarea unor măsuri care să ducă la evitarea a- şarjei, a dat rezultate bune. Cintă Claudio Vi 11a ; 23,15 V er
Se ştie că la lam inorul blum ing 8
măsuri, ceea ce a condus la ames mestecului de materiale, prin pla suri de dragoste pe portativ.
cuvîntul tov. Anton Crijanovschi.
tecarea d iferitelo r mărci de oţeluri nificarea lam inării în concordanţă lingourile sint trim ise de obicei de Programul II: 7.50 Cîntece de
El a exprim at m ulţum iri partidu laminate, la crearea unor greutăţi cu planul de expedieri. A fost luată oţelăria M artin nr. 2. Dacă se va i muncă; 8,00 Mozaicul m elodiilor
lui şi guvernului pentru grija ce în desfăşurarea m uncii la aceste la măsura de introducere in hala blu extinde sau nu şi aci această mă distractive; 9,26 M elodii populare
sură nu se spune nim ic. Era nece
o poartă m uncitorilor care după minoare. In răspunsul trim is redac ming a trenului cu lingouri, înso sar, cum bine ar fi fost ca în cele I româneşti şi ale naţionalităţilor
ţiei, Comitetul de partid din C. S. ţit cu fişa şarjei. Concomitent con conlocuitoare; 10,15 Chitarele cîn-
ani îndelungaţi de muncă ies la
tâ; 11,07 Din creaţia Iui Johan
6 pagini ale răspunsului dat să se
Hunedoara arată printre altele: în trolorul tehnic de la oţelărie anun fî insistat mai m ult, nu atit asupra I Sebastian Bach; 12,06 Solişti de
pensie, asigurindu-le o bătrîneţe
ţă telefonic grupa C.T.C. de la blu
„Pentru îndreptarea situaţiei
I soliştii ceea ce pliveşte amestecul de ma ming cu datele necesare din fişa asupra m ăsurilor şi acţiunilor, con I operă interpretind operetă; 12,30
m ăsurilor luate în cursul anului —
felicită. La sfîrşitul în tru n irii, ne
şarjei.
deoarece deficienţele manifestate in
Din folclorul muzical al popoa
teriale, precum şi pentru preveni
scrie tov. losif Mercea,
O rganizaţiile de bază vor analiza
rea pe viitor, biroul com itetului de
relor; 13,08 „Pe teme preferate";
ultim a vreme sînt cunoscute — ci,
I
vocali şi instrum entişti ai clu
în continuare îm bunătăţirea activi
14.00 Din
partid a luat măsuri ca m aterialul
lui
Oscar
operetele
bului au prezentat în cinstea ce-
publicat să fie prelucrat în cadrul
lupta pentru
răspunderii
mărirea
de întreprins.
com itetelor de partid din secţii şi tă ţii colectivelor respective şi vor crete, care mai sînt încă necesare I Strauss ; 16,30 Ineluş înv'u-te-
cuş — emisiune pentru cei m ici):
lor pensionaţi un scurt program
I bile asemenea amestecuri de mate Fabrica Sebeşul i ritm u l c a s t a g n e t e l o r ; 17,20
pe locuri de muncă, unde sint posi
„A ici Riţa, poştăriţa" ; 16,50 In
artistic.
riale. La nivelul com itetului de par
„Cîntec
17,30
Jocuri populare ;
tid din combinat a fost discutată a-
de dor" de Ion D o r g o v a n ;
17,40 Sfatul m edicului; 18,00 Ca
© Deşi au trecut numai două ceastă problemă cu secretarii comi I leidoscop muzical; 19,03 P otpuri
tetelor de partid din secţii, care la
luni de la înfiinţarea sa, cercul rindul lor, împreună cu conducerile I uri şi fantezii de estradă; 19,30
de Ti latei ie de pe lingă C lu secţiilor, au stabilit măsuri pentru a M o i m a ş in i d e t r i c o t a t Concert de muzică populară; 20,00
evi*-' asemenea situaţii. Pentru eli- O prim ă audiţie radiofonică: o-
bul muncitoresc din Simeria,
ir.. completă a posibilităţilor De curînd Fabrica de ciorapi şi realizeze sarcinile sporite ce le are pera „A lb e rt H errîng" de Benja
desfăşoară o activitate susţinu de , .„'Stec de materiale, a marcă tricotaje din Sebeş a fost dotată cu in anul viito r. m in B ritten; 22,50 Moment poe
tă. De curînd, ne scrie tov. Ilic rilo r greşite, pentru transmiterea încă, 70.. de .m aşini noi, moderne cu Tot aici s-a construit o nouă sec 0 tic: Din "lirica tin e rilo r p o e ţi: ATENŢIA
Cojocarii. în cadrul unei şedinţe rapidă a datelor referitoare la .lam i doi. cilin d ri, pentru tricotat. Cu a- ţie de vopsitorie care a fost dotată I Ana Blandiana şi Ilie Constantin;
nare, debitare, marcare, stivuîre, ceste maşini se utilează noul sec 23,07 V arietăţi muzicale; 23,38 Se
de lucru a cercului s-au stabilit cu 12 tam buri de vopsit, o maşină M l N E G I L O R
conducerea secţiei a luat măsuri de tor pentru fabricarea ciorapilor din renade în miez de noapte.
sarcinile ce revin fiecărui mem punere la punct a sistemului de co bumbac şi relon. M aşinile au fost de vopsit fire şi una de uscat. Pro î
cesul de producţie
în noua secţie
bru în vederea organizării in municare prin telefoane şi prin te- deja instalate şi puse in funcţiune. este aproape complet mecanizat.
cursul lunii ianuarie 1966 a unei levorbitoare. In prezent se fac probe de fabrica Pină la sfîrşitul anului noua sec i T E L E V IZ IU N E
La semifabricate se va confecţio ţie şi se pregătesc m uncitorii care
expoziţii filatelice.
na o clemă de separare a şarjelor, le vor deservi. Aceste maşini vor a- ţie de vopsitorie va fi dată produc
care să indice exact începutul şi juta colectivul fabricii din Sebeş să ţiei. 19,00 Jurnalul televiziunii (1);
II 19,15 Emisiune pentru cei m ici:
Ham, Chiţ, Miau, ciclu de pă
puşi de Alecu Popovici şi A le
I xandru A drian; 20,00 Săptămina;
21.00 Avanpremieră ; 21,15 Tele-
glob, emisiune de călătorii geo
COMISIILE PERMANENTE* 1 grafice; La umbra piram idelor,
reportaj film a t; 21,40 Din toată
I inim a; 22,40 Jurnalul televiziunii
(II); Buletin meteorologic.
AJUTOR PREJSOS SN MUNCĂ I TIMPUL PROBABIL
PEN l-nO 24 ORE
O formă principală de lucru a deputaţilor o constituie şi co- punerea şî-a dovedit eficacitatea I cădea precipitaţii sub formă de
Vreme rece cu cerul noros ; vor
m isiile permanente. In cadrut lor, deputaţii in sfaturile populare îşi
prin ecoul ce l-a avut în rindul cetâ- 9
I îndeplinesc în mod organizat, pc întreaga durată a mandatului, ţenilor care au strîns o cantitate im - ■ ninsoare şi lapoviţă. V in t mode
parte din îndatoririle ce le revin ca reprezentanţi ai maselor în
portantă de săminţă.
rat din nord. Temperatura va os- j.
Faptul că pentru fiecare propunere I
organele locale ale puterii de stat, aceea dc a s p rijin i sfaturile
cila ziua între 0 şi 5 grade iar
a com isiilor permanente se manifes- _
populare, prin studiile şi controalele efectuate, la îndeplinirea sar
cinilor economice, gospodăreşti, sociale, culturale etc.
g rijă şl preocupare din partea j
tă
PENTRU URM ĂTOARELE
In sp rijin u l acţiunilor întreprinse, comisiile permanente mo com itetului executiv, stimulează ac- I noaptea între 0 şi — 5 grade.
3 Z ILE
bilizează un larg activ obştesc din rin d u l celor mai harnici şi tivitatea acestora. Vremea se va îm bunătăţi, tem
pricepuţi oameni ai m uncii, specialişti din diferite domenii dc peratura scăzînd treptat Pentru
activitate. VIO REL nACEANU
circulaţia rutieră : vizibilitatea |
Despre activitatea unor com isii permanente, colaborarea d in preşedintele Com itetului exe- I va fi redusă din cauza ninsorii, în H
tre acestea şi comitetele executive ale sfaturilor populare ne-au culiv al Sfatului popular al I regiunea de munte şoselele vor fi II
scris mai m ulţi tovarăşi. oraşului regional Hunedoara 1 acoperite cu polei.
Colaborare strînsă,
profunde. M erită am intit mai ales sp rijin substanţial din partea m ajo .................................. "
sprijin permanent coraportul prezentat la sesiunea a rită ţii com isiilor permanente. Pe ba
IV -a de către comisia permanentă
za planurilo r de muncă, acestea au
invăţăm înt şi cultură. In baza unei întocm it trim estrial 1-2 studii şi PRO FiLE
Experienţa m uncii ne-a dovedit că temeinice analize în teren asupra 1-2 controale la diferite unităţi din
p rin tr-o strînsă colaborare intre Co pregătirii încheierii anului şcolar subordinea sfatului popular. De fie
m itetul executiv al Sfatului popu 1964-1065 şi deschiderea noului an care dată. propunerile făcute s-au ECONOMI
lar al oraşului Alba Iu lia şi com isii de invăţăm înt, în faţa sesiunii au dovedit valoroase, temeinice. Pen
le permanente se asigură o m obili fost ridicate o sene de probleme p ri tru înfăptuirea lor s-au luat cele
zare mai mare a deputaţilor la în vind combaterea m ediocrităţii, rid i mai eficace măsuri. Iată cîteva din LA A C E L E A Ş I C A R A C
deplinirea sarcinilor de fiecare zi. carea nivelului procesului instruc- aceste propuneri. ^ T E R l S f r C I D E PEZ1ST£NTÂ
De aceea încă de la constituirea tiv-educativ cit şi asigurarea condi Comisia permanentă de invăţă U A L E P Q O F U E IO R N O R M A L F
lor, am dat un real sp rijin in alcă ţiilo r materiale în vederea începerii m înt şi cultură (preşedinte tov. Au-
tuirea activului lărgit, prin reco noului an. gustin Ţăndău) a studiat care sînt
mandarea celor mai destoinici şi In unele sesiuni comisiile per posibilităţile pentru extinderea spa
pricepuţi oameni ai m uncii din d i manente au prezentat rapoar ţiu lu i de şcolarizare la şcoala gene
ferite sectoare de activitate — m un te asupra a ctivită ţii lor. Un a- rală de 8 ani nr. 4, el fiind insufi SE REDUCE CONSUM UL DE METAL
citori. ingineri, profesori, ţărani coo semenea raport a prezentat co cient în raport cu numărul de elevi.
peratori etc. Prin cunoştinţele şi misia permanentă sănătate şi pre S-a propus ca sala destinată şcolii de cu ^ ^
s p iritu l lor organizatoric aceştia pot vederi sociale la cea de a V ll-a se muzică să fie eliberată prin mutarea
contribui la buna desfăşurare a m un siune a Sfatului popular orăşenesc acesteia intr-un alt local.
cii com isiilor permanente, la înfăp Alba Iulia. Cu acest p rile j s-a scos Comisia am intită a repartizat
tuirea sarcinilor şi obiectivelor cu în evidenţă faptul că au fost formate m em brii săi pe comune pentru a
prinse in planurile lor de muncă. brigăzi din deputaţi şi m em brii ac controla felul cum se pregătesc în
O im portanţă deosebită în orien tiv u lu i lărgit care au vizitat sub as aceste zile unităţile culturale în m
tarea activită ţii com isiilor permanen pect igienico-sanitar unităţile de a li scopul desfăşurării unei activităţi cît
te au şedinţele comune ale comite mentaţie publică, au controlat mo mai instructive şi educative. In p ri | VA INVITA S A P E TRECET/ „ . .. *i •
v « r -
tului executiv cu preşedinţii, secre dul cum se înfăptuiesc unele acţiuni ma sa şedinţă, pe baza constatări
tarii şi vicepreşedinţii acestora O r cu caracter sanitar. împreună cu co lor din teren, se vor face propuneri : o - • . j “ J r • • *
^ ^ o J J *
ganizate trim estrial, aceste şedinţe misia permanentă de învăţăm int şi privind munca cultural-educativu PROFIRELE E C O N O M IC E AU ACEEAŞI - v . 1 •* J
de colaborare constituie un bun p ri cultură s-au controlat unităţile şco in perioada de iarnă. FORMA CA CEA A PQOFl LE LO P NOR -
lej de inform are reciprocă asupra lare sub aspectul igienîco-sanitar. Pro Un studiu valoros a Întocm it şi M A L E . A V I N D i n s a U N E L E D I M E N S i
sarcinilor la ordineB zilei cit şi de punerile făcute au constituit obiec comisia permanentă de arhitectură UNI REDUSE Şl O P E P A R T I Z A R F MAI
perspectivă. Ele au totodată carac tive în planurile de muncă ale lu şi sistematizare in legătură cu exe
terul unui larg schimb de experien crătorilor sfatului popular. cutarea unor lucrări pentru acope r a ţ i o n a l ă a m e t a l u l u i Î n sec ■
ţă. In cadrul şedinţelor am intite sint Acestea sînt doar cîteva aspecte rirea meselor din piaţa de alimente. ŢIUNE.CEEA CE DUCE LA OBŢINEREA
prelucrate şi prevederile actelor nor ale preocupării pentru întărirea co Studiul şi-a dovedit din plin ope UNOR CARACTERISTICI DE REE’ lSTTN
mative. lecate de activitatea sfaturi laborării cu comisiile permanente. rativitatea, ia r com itetul executiv a IA OPTIM E
lor populare. în scopul de a orien In atenţia noastră stă continua ei dispus executarea acestei lucrări w p c s t a u p a h t e l e : r-«
ta mai bine munca deputaţilor. Ast îm bunătăţire. Este demnă de evidenţiat preocu C O OVINUL- ş/ CAR PAJ!
fel. în planurile de muncă ale com i E M IL COMŞA parea comisiei permanente de gos SE umUEAZA IN CONSTRUCŢII META
s iilo r permanente sint cuprinse cele preşedintele Com itetului exe podărire comunală pentru ridicarea v i i # ? ?
mai im portante probleme, rare de cutiv al Sfatului popular al continuă a aspectului ed ilita r al o- LICE (HâtE industriale,poduri jpre Şj DIN HUNLDOAPJ PRECUM S I N
fapt sini şi în atenţia com itetului exe oraşului Alba Iulia raşului. In cadrul acţiunilor între cum si IN CONSTRUCŢII Df MAŞINI
cutiv. prinse ea a venit cu multe propu RE5TAURANTEU OR/
Desigur că asemenea acţiuni au neri în vederea executării unor lu
stim ulat activitatea com isiilor per crări. De curînd, pornind de Ia fap £9 o
manente. Ca urmare, a tit in cadrul Activitate rodnică tul că în prim ăvara şi vara acestui CHEL AP p i CĂL A N
F2*
sesiunilor unde au prezentat cora- an s-a sim tit lipsa răsadurilor de v s f O fftM u h s o a r/M E u r s o & 4 ' r a l I ţ
poaite cit şi in şedinţele de rom itet flo ri, s-a făcut propunerea ca depu O l PO£ P A P A Tl f/ă Â u ru a i
e x e c u tiv , ele au venit cu valoroase In activitatea sa dc fiecare zi, co ta ţii să mobilizeze cetăţenii la strîn-
propuneri. Iri m ajoritatea cazurilor m itetul executiv al Sfatului popular gerea seminţelor de la florile exis * * N uZ /C /t, O ANS A *H )E N .
acestea fiind rezultatul unor studii al oraşului Hunedoara a p rim it un tente în actualele spaţii verzi. Pro