Page 85 - 1965-12

Pr o letar i d in to ate ţ ă r ile. u n iţ i-v ă i

Discuţie despre
coordonarea lucră­
rilo r miniere pe
verticală. P artici­
panţii : inginerul
principal Im an A n ­
drei, inginerul Con­
stantin B laj şi teh­
ANUL XVII. NR. 3418 SIMBATA 25 DECEMBRIE 1965 4 PAGINI — 25 BANI nicianul Gheorghe
îm părat, de la în ­
treprinderea m inie­
ră din Barza. Ei se
străduiesc să gă­
sească formele cele
mai eficiente dc o r­
A N C H E T A SRffifaMI ganizare a produc­
ţiei.
Foto: I. TEREK
NOASTRĂ

ÎNAINTE Şl

DUPĂ SESIUNE
O R EZER V A INTERNA

VALORIFICATĂ PAGINÂ3 Primirea de către tovarăşul

Nicolae Ceauşescu a ambasadorului U.R.8.S.
Din munca mea
IN S U F IC IE N T de instructor răşul Nicolae Ceauşescu, secretar ţie prietenească.
V ineri, 24 decembrie 1965,
tova­
Cu acest p rile j a avut loc o discu­
general al C C. al P.C.R., a p rim it în
★
audienţă pe ambasadorul extra o rd i­ In aceeaşi zi ambasadorul sovietic
teritorial nar şi plenipotenţiar al U.R.S.S. la a fost p rim it în audienţă, cu acelaşi
M inerii din TeJiuc au raportat în sporirea producţiei. Unele din ele, Bucureşti, I. K. Jegalîn, cu p rile ju l prile j, de tovarăşii AJexandru Dră-
ziua de TI noiembrie îndeplinirea însă, după cum reiese şi din cele de plecării sale definitive din Republica ghici, Leontc Râutu, Leontin Sălăjan
planului anual la minereul de fier mai sus, sînt departe de a fi efica­ Socialistă România. şi Ştefan Voitec.
marfă. Acest succes se datoreşte ce, influenţează negativ realizările
strădaniei cu care întregul colectiv, brigăzilor care le aplică. Ee ce ?
dar mai ales m uncitorii din secţia I — Unele metode nu sint suficient
— suprafaţă —. s-au preocupat pen­ de productive, ne-a spus inginerul Al 1V-1 ea Festival bienal de teatru de amatori „I.L. Caraqiale"
tru introducerea şi extinderea meca­ Ioan Zaha, directorul întreprinderii
nizării lucrărilor, îm bunătăţirea or­ m iniere Hunedoara. Metoda de ex­
ganizării muncii şi respectarea pro­ ploatare în fe lii orizontale eu fîşii
ceselor tehnologice. transversale şi direcţionale, pe caic PREMII Şl DISTINCîI T p eT ârT
Realizările m inerilor de aici pu­ o aplicăm, este veche, prezintă mai
teau fi cu m ult mai frumoase dacă puţine avantaje decit altele. De p il­
una din rezervele interne im portan­ dă, Ia mina din Teliuc s-a experi­
te : „îndeplinirea planului de către mentat cu bune rezultate metoda de Joi a avut loc, la sala Teatrului „Ştafeta nevăzută* de Paul Everne; M ai" Ploieşti pentru spectacolul
fiecare brigadă" era valorificată mai exploataie cu felii orizontale ascen­ CCS. din Capitală, festivitatea de Sindicatul învăţâm întului din A le ­ „M icii muşchetari".
judicios. Cumulat, de la începutul a- dente, cu extragerea m inereului în premiere a fo rm a ţiilo r artistice de xandria pentru spectacolul cu piesa M O NTAJE LITE R A R-M UZ IC A LE:
nului şi pînă în ziua de 1 noiembrie, fîşii radiale şi rambleerea spaţiului am atori, participante la cel de-al IV - „Ecatcrina Teodoroiu" de Nicolae Prem iul I si titlu l dc laureat al Fes­
lea Festival bienal de teatru de ama­
la E.M. Teliuc, 15 brigăzi au rămas excavat cu screperul. Această meto­ tori „I. L. Caragiale". Tăutu; Sindicatul uzinelor „Semănă­ tiv a lu lu i: Form aţia sindicatului dc la
sub plan. Datorită acestui fapt, ex­ dă a sporit productivitatea m uncii toarea" dîn Bucureşti pentru specta­ Schela Moreni. pentru, m ontajul „Pre­
ploatarea a pierdut 6 326 tone mine­ cu 600 kg minereu pe post, a uşu­ In urma propunerilor făcute de colul cu piesa „Colegii" de Axionov. ludiul cosmic"; Formaţia sindicatului
reu de fier. rat efortul fizic, a cointeresat mai ju riu , alcătuit din reprezentanţi dc Acest colectiv a fost distins şi cu D i­ de la S.M.T. Brînceni, regiunea Bu­
ploma de onoare a C.C. al U.T.C.
m ult m uncitorii. Dar ce folos că ea frunte ai artei româneşti. Consiliul Prem ii speciale: Premiul Teatrului cureşti - pentru m ontajul „M eşterii
Central al Sindicatelor şi Comitetul
Să nu ne furăm nu se aplică, este adevărat, tot din de Stat pentru C ultură şi A rtă au a- National „I. L. Caragiale" pentru ccl păm întului". Acest colectiv a p rim it
totodată şi Diploma de onoare a C.C.
cauza noastră. In tim pul experim en­
mai valoros spectacol cu o piesă cla­
tă rii brigăzile nu au respectat pro­ cordat prem ii şi distincţii. • Redăm sică românească form aţiei de teatru al U.T.C.
mai jos lista principalelor premii.
singuri căciula filu l fîşiei. monografia de săpare şi PENTRU ECHIPELE EE TEATRU a sindicatului spitalului nr. 1 Iaşi: REC ITATO RI ŞI C IT IT O R I AR ­
armare. De aceea, metoda nu a fost ALE SIN D IC ATELO R : Prem iul I şi Prentîul revistei „C lubul" pentru cea T IS T IC I: Prem iul ( şi titlu ] dc lau­
; M ajoritatea brigăzilor de Ia mina aprobată a se aplica. Totuşi, avind în titlu l dc laureat al Festivalului: Sin­ mai bună activitate de club form a­ reat al Festivalului „I. L. Caragiale":
Teliuc exploatează raţional zâcâmîn- vedere avantajele metodei de ex­ dicatul uzinelor „Steagul Roşu" din ţiei dc teatru a sindicatului în tre ­ Radu Dorel de Ia Sfatul popular al
tul. respectă planul de sistematizare ploatare cu fe lii orizontale ascenden­ Braşov pentru spectacolul cu piesa prinde rii forestiere Reghin. oraşului Braşov pentru fragm ent din
a abatajelor: Dar, mai sint şi ex­ te cu extragerea m inereului în fîşii TEATRE POPULARE DE A M A ­ poemul „Bâlcescu" de Eugen Jebc-
cepţii; - Unele brigăzi creează prea rpdialc ar ii deosebit de bine ca TO R I: P rem iul I nu s-a acordat. leanu; Ion Vasilescu de Ia U.M.M.
multe goluri în felie şi nu ramble- forurile tutelare să aprobe aplicarea Cîmpulung Muscel pentm schiţa
ează spaţiul excavat, nu exploatea­ ei. Brigăzile nem ulţum ite de efica­ Meseda ..de, minei* este».comple­ Prem iul II: Sindicatul Uzinei me­ „Cele trei elemente" de Brăcscu; Zo-
ză fîşiile la rînd. citatea metodei vechi, liu ar bî.ibii xă, cere 0‘ inaltă calificare. M ai­ talurgice Ptopenî pentru'spectacolul ter Cornel de la U zinoIe^.E lertrcni-
— Obţinem o înaintare bună. un atîta în căutarea unor variante mai strul Gheorghe Gavrilescu de la cu piesa „B ă trîn ul" de M axim Gorki. ca" din Bucureşti pentru „Istorioară
spor de producţie — spune şeful de productive care să le asigure succes, E.M. Lonea, le explică chiar în Prem iul III: Sindicatul Combinatu­ inedită" de M i hai l Sado vea nu.
brigadă lu liit Tomoaie, care a avut căutare care de m ulte ori se soldea­ abataj m inerilor din schimbul lui siderurgic Hunedoara pentru spec­ Prem iul III: Rusu Mircea de la U-
m ulte goluri in feliile lentilei. ză cu râm îneri în urmă. A r fi bine condus de V ictor Miclea citeva din tacolul cu piesa „Doctor in filozofie" zinele metalurgice C ngir pentru poe­
dc B. Nuşici.
— In septembrie am avut multe ca atit Ia Teliuc. cît şi în celelalte zia La vinătoare" dc AI. A ndriţoiu
goluri, dar planul a fost realizat, ar­ exploatări m iniere din regiunea noa­ tainele acestei frumoase meserii. TEATRU DE PĂPUŞI: Premiul I şi alţii.
gumentează Ioan Onău, şef de b ri­ stră să sc revizuiască metodele dc şi titlu l de laureat al Festivalului :
gadă. exploatare, să se studieze aplicarea Formaţia S indicatului Uzinelor „1 (Continuare In pag. a 2-a)
Au dreptate. In luna cind fîşiile unor metndc mai productive.
au fost astfel exploatate planul s-a După cum ne-a relatat tov. direc­
realizat. In lunile care au urmat tor Ioan Zaha, metoda experim enta­
insă. orîcite eforturi au depus, pla­ L a Com itetul n aţio n a l
nul nu s-a mai realizat. De ce ? Pen­ tă are o serie de avantaje. De ce a- Rînduri către
tru că rambleerea a rămas în urmă, tunci conducerea minei nu a luat
iar pentru recuperare au fost ne­ măsuri pentru experimentarea ei în pentru a p ă r a r e a păcii
cesare circa 7 zile consecutiv, tim p
în care nu s-a extras minereu. toate condiţiile de securitate ? un şofer La Comitetul naţional pentru a- Dario, scriitor născut în Nicaragua ;
Aşadar, brigăzile care au proce­ părarea păcii din Republica Socia­ sărbătorirea a 100 de ani de la naş­
dat astfel şi-au furat singure că­ listă România a avut loc o şedinţă terea scriitorului Romain Rolland ;
ciula. Poveste care se la care au luat parte reprezentanţi 500 de ani de la naşterea um anistu­
— Brigăzile care au aplicat acest Ne adresăm unui şofer de n-a fost o întîm plarc — cum ai unor in stitu ţii dc ştiinţă, cultură lui olandez Erasmus de Rotterdam ;
sistem ne-au creat multe greutăţi — la I.C.O. Petroşani, pe nume poate vei căuta să o justifici. şi artă. Cu acest prilej, s-au stabilit comemorarea a 250 de ani de la
ne-a spus ing. Nicolac Suciu. şeful repetă: D um itru Nndiu. Nu. Ai făcut-o intenţionat. Şi măsuri privind organizarea in ţara moartea lui G. W. Leibnitz, filozof,
după fapta-ţi „eroică" ai rîs,
orizontului HO Linele abataje au Iţi scriem aceste rînduri, to­ satisfăcut de isprava dumnea- noastră a m arilor aniversări cultura­ matematician şi fizician german ;
Este adevărat. în ultim a vreme, len­ aprovizionarea dat p rile ju l să-ţi dezaprobăm talc. Noi, cei şase călători ră­ siliul Mondial al Păcii. Şedinţa a fost Sun la t Sen, om politic chinez, fost
fost oprite pentru o perioadă de timp. varăşe Nndiu, pentru câ ne-ai le pe anul 1966, recomandate de Con­ sărbătorirea centenarului naşterii lui
maşi in staţie, eram de nere­
tilele sc- exploatează mai raţional. comportarea, faţă de acei pe cunoscut. Noroiul (fără exage­ prezidată de acad. Geo Bogza, vice­ preşedinte al Republicii Chineze ; a-
Totuşi, se impune ca şefii orizontu­ care ii deserveşti. Poate ştii la rare) ne-a acoperit faţa, părul, preşedinte al C.N.A.P. niversarea a £01 dc ani de la naşte­
ce ne referim , dar noi ţinem
rilo r şi m aiştrii de revir \â controle­ O cauză pentru care brigăzile să-ţi ream intim : hainele. Şi totuşi trebuia să P otrivit recom andărilor C onsiliului rea poetului georgian, Şota Rustaveli;
ze brigăzile mai des. să Ic arate m un­ nu-şi realizează planul este aprovi­ plecăm-; spre oraşele unde a- Mondial al Păcii de a sărbători oa­ 101 de ani de la naşterea poetului
citorilor cum trebuie exploatat zâ- zionarea nccorespun/ătoare cu mate­ Era după-amiază. Mai pre­ veam obligaţia să mergem. In meni de ştiinţă şi cultură ale căror bulgar Pancio Slaveilcov ; sărbători­
eâmînful pentru u nu crea goluri în rialele necesare. Se încarcă materia­ cis, 22 decembrie, ora 16. Te autobuzul de Uricani, în care opere au contribuit la promovarea rea bicentenarului naşterii lui John
felii. aflai la volanul autobuzului şi am urcat, călătorii au rămas progresului, înţelegerii şi prieteniei Dalton, fizician, chim ist şi naturalist
le pentru un orizont şi ajung la alt treceai, in plină viteză, pe şo­ între popoare, s-a stabilit ca in anul englez,.
Cu p rile jul anchetei am fost in fo r­ orizont. De aici concluzia că ele nu seaua din oraşul Petroşani. In stupefiaţi, văzîndu-ne. Şi n i­ 1966 să se organizeze comemorarea a C onsiliul M ondial al Păcii a reco­
maţi şî despre alte aspecte. „Sint staţia de la stadion — oprire meni n-a rîs, nici copiii pentru 350 de ani dc la moartea scriitorului mandat totodată sărbătorirea cente­
brigăzi care nu-şi organizează bine sînt urm ările şi dirija te judicios. pentru autobuzele ce fac curse care puteam să părem cara­ Miguel dc Cervantes ; aniversarea a narului naşterii poetului George
munca" — ni s-;i relatat. In schimbu­ Vinovaţi de acest fapt se fac maiş­ spre Vulcan, Lupeni, Uricani ghioşi, in halul in care ne a- 50 de ani de la naşterea lui Iluben Coşbuc.
rile din brigada condusă de Ioan trii de la transport, Chiliban A le­ — aşteptam noi: şase călători. 1 lam. Toţi te-au condamnat, to­
Onău. Nirolae C avriluţ. Vasile Chî- xandru şî Vlad V irgil. Ai avut gri jă să ţii „dreapta", varăşe Nadiu.
i a. A lcxandin t'horecheş. m uncitorii şi cu viteză nereglementară, în — Dai- asta e lipsă de bună-
nu sînl repartizaţi întotdeauna bine — Fiecare sector are lunar un plan plin oraş, ai trecut prin staţie, cuviinţă. De la Universitatea serală
pe operaţii de lucru. După puşenre, de cheltuieli pentru materiale, ne-a aruneînd pe îmbrăcămintea — Lipsă de respect.
tnţj m uncitorii încarcă producţia. în ­ spus tov. Ioan Pozinărca, inginer şef noastră şi chiar pe feţele noa­ — Lipsă de omenie. de marxism-leninism-Deva
cărcarea sterilului şi rambleerea adjunct la I.M. Hunedoara. Acest stre tot noroiul şi apa de pe
fiin d neglijate Eficace ar fi ca doi marginea şoselei. Avem toţi o Cuvintele lor — care sînt şi
muncitor» s/i încarce sterilul, doi să fond este consumat la începutul lu ­ ţinută vestimentară care ne o- ale noastre — trebuie să-ţi a- In sălile de curs ale şcolii ge­ activ in lupta pentru triumful
ram bl er/e, iar alţi doi să încarce nii de către sectoare pe diferite ma­ bligă să nc-o păstrăm. Muncim jungă Ia urechi. Şi ele se a- nerale ,,Dr. Petru Groza" va a- cauzei păcii şi socialismului".
producţia. teriale, unele care nu sînt strict ne­ şi ne respectăm munca, ne res­ drcscază şi altor şoferi care, vea loc seminar la tema : — luni 27 decembrie a. c. ore­
pectăm pe noi înşine. îm bră­ din păcate, mai procedează la
cesare ca. diferite piese de schimb, „Sistemul mondial socialist. le 18, cu studenţii din onul II şi
Metodă superioară lâsînd pe un plan secundar sapele, căm o haină care să ne facă fel. Principiile relaţiilor dintre state­ III, secţia economie.
trocurile şa. Spre sfirşitul lunii sec- plăcere să o purtăm, să ne sim ­ Dar de la dumneata, tovară­ le socialiste. Contribuţia Româ­ — marţi 28 decembrie a. c.
abandonată l a z A r d e m e t e r ţim bine. Nu permitem nim ă­ şe Nadiu, aşteptăm să ne răs­ niei la întărirea sistemului mon­ orele 18, cu studenţii din anul I,
secţiile de economie, filozofie şi
punzi: e omeneşte cc-ai făcut?
nui să-si rîdă de munca noa­
Realitatea o că m inerii din subte- stră. Dc aceea îţi scriem, tova­ Şase călători dinlr-o dial socialist. România — factor construcţia de partid.
ari caută diferite variante pentru (Continuare în pag. a 3-a} răşe Nadiu. Ceea ce ai făcut, staţie din Petroşani

Henrich G ertrud de la
nilor. C hirurg fiind, V la ­
tea cu care îndrum ă si
Pornind de la respecta­
MEDICUL CEFERIŞTILOR d im ir Chioroglu este m ult rea igienei personale, a ajută pe cei mai tinzri, este o muncitoare con­
întreprinderea „Sebeşul"
preocupat de buna orga­
de
lu ­
curăţeniei
la locul
Chioroglu
medicul
care stăpi- ■
ştiincioasă,
nizare şi desfăşurare
a
rurgie a spitalului u n ifi­
continuă a co n diţiilor de
acţiunilor profilactice. In muncă, îm bunătăţirea crează în secţia de chi­ neşte bine tainele mese-1 |
nei.
J V ik in d cu grijă, sora diagnosticul este stabilit: f f î isturiul şi pensetele sâ i se aplice în conti­ calitate de şef al p o licli­ lucru, medicul ceferişti­ cat. fiin d unul dintre
" de gardă se îndrepta plagă gravă la nivelul nichelate erau mî- nuare un tratam ent de nicii M.C.F. dîn Simeria, lor simerieni poate fi prom otorii noului in ch i­
spre salon. Mersul neau­ cotului drept. Nu era nuite cu repeziciune. Pe fizioterapie. a organizat cu ajutorul văzut deseori prin atelie­ rurgie.
zit al siluetei în alb. mă­ tîmp ele pierdut. Trebuia fru n ţi au apărut boabe Cazul relatat este doar specialiştilor din spital re sau depou, la tria j ori H^espre m ultiplele pre-
rea parcă liniştea adincâ operat urgent. Soluţia de transpiraţie. Tic-tacul unul din numeroasele brigăzi complexe caic staţie, dind sfaturi, in ­ ■ i ocupări pe care le
t e se aşternuse in spital, cea mai sigură — ampu- ceasului marca cu stric­ intervenţii la care unul deplasîndu-se la locurile tervenind pe lingă con­ are medicul Chioroglu
înainte de a deschide u- teţe scurgerea tim pului. dintre cei doi medici, co­ dc muncă au făcut v iz i­ ducerile tehnîco-adm ini- vorbesc m u lţi simerieni. In ziua de 30 noiembrie a. c. un rite m ărim i, valorînd peste 1.000
sa salonului, un zgomot laţin braţului dc deasu­ Geamurile au început m unistul V la d im ir Chio­ te active, au depistat strative pentru îm bună­ Am aflat că alături dc autocamion încărcat cu diferite lei. V inovaţi de această faptă se
o opri locului. Ascultă cu pra cotului,.. Pacientul a să se lumineze. Tovară­ roglu, le-a rezolvat cu cauzele îm bolnăvirilor şi tăţirea co n d iţiilo r de ceilalţi chirurgi ai spi­ m ărfuri aparţm ind l.C.H.M. Deva.
atenţie. Jos, la intrare, înţeles. şii electricianului I.M . se succes în cei peste 12 bolnavii în prim ă fază, muncă. Despre această talului a contribuit şi la trecînd prin comuna Pui, raionul fac atit şoferul, cît şi însoţitorul,
se auziră paşi grăbiţi. Se — C*e fac, tovarăşe doc­ pregăteau pentru o nouă ani de cînd profesează în contribuind la micşora­ activitate îţi poate vorbi întocmirea com unicării Haţeg a pierdut 6 valize de dife­ care au dovedit lipsă de răspun­
întoarse şi cobori în fu ­ zi dc lucru. Aici. in sala m ijlocul ceferiştilor si- rea incapacităţii tempo­ oricare simgrian. pe tema „Experienţa dere faţă de sarcinile ce le au.
gă scările. Un pacient tor? Sint electrician! de operaţii a Spitalului merieni. El însuşi fiu de rare de muncă. Preocupat de îndeplini­ noastră în chirurgia gas­
ceru îngrijire. C hirurgii s-au p riv it unificat din Simeria, doi ceferist, a copilărit ală­ îndrăgostit de oameni, rea sarcinilor ce-i revin trică", caic a fost pre­
Sosi si medic ul de gar­ în tăcere, şi fără să răs- medici luptau pentru ca tu ri de m ulţi din cei ca­ pentru a căror sănătate in cadrul po liclinicii me­ zentată în cadrul simpo­
dă. Cîteva explicaţii pundă au ieşit din sa­ şi ortacul lor să poată re acum conduc cu p ri­ face totul, medicul Chio­ dicul Chioroglu nu-şi ne­ zionului de chirurgie de
fi în continuare alături la Timişoara şi s-a bu­
sumare şi omul a fost lon... cepere locomotivele sau roglu priveşte viaţa se­ glijează nici propria-j curat de m ultă aprecie­
de ci. Şi au reuşit. A p li­ lucrează la repararea
condus intr-un salon.. O In tim p ce îşi luau ha­ ci n d o metodă modernă m aterialului rulant. Ple­ m enilor in perspectivă, pregătire profesională. re din partea specialişti­
scurtă convorbire telefo­ latele, medicii discutau de chir urgie plastică (re­ cat la C luj, la facultate, căutînd cu asiduitate A ju ta t de către medicul lor
nică si peste cîteva m i­ între ei. Confruntîndu-şî paratorie), a fost evitată s-a reîntors aici in 1953. cauzele care generează prim ar Vaier Neagoe, Pentru tot ceea ce face
nute îşi făcură prezenţa părerile s-au hotăiît să pierderea braţului. După dăruîndu-se cu pasiune îm bolnăvirile, găsind so­ bine cunoscut a tit pen­ pentru ei. oamenii îl iu ­
besc şi-l respectă.
şi medic ii c hirurgi. Lupă nu recurgă la amputa­ cîtva tim p pacientul a nobilei sarcini de a ve­ lu ţii pentru înlăturarea tru măiestria profesiona­
o examinare amănunţită ta •• părăsit spitalul, urm înd ghea la sănătatea oame­ lor. lă cît şi pentru dragos­ M IIIA I RLGINESCU i
Desen de V. M IHĂILESCU