Page 86 - 1965-12
P. 86
PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI 34IS
ÎNAINTE Şl DUPĂ SESIUNE 25 DECEMBRIE 1985
C I H E M A
Forma principală de lucru a sfa jin la întocmirea corapoartelor co re. cind e cazul. La fiecare sfirşit de
tu rilo r populare este sesiunea. In ca m isiilor permanente. In prezent co trim estru secretarul face o inform a DEVA : De-aş fi Harap Alb —
drul ei deputaţii dezbat cele mai de m isiile permanente întocmesc cora- re scrisă în fata C om itetului execu cinematograful „P atria": Treizeci
seamă şi actuale probleme. De aceea, poarte pe baza unei documentări pe tiv asupra stadiului acelor prevederi de ani de veselie — cinem atograful
organizarea şi pregătirea cît mai te teren, făcute de m em brii acestora şi al căror termen a expirat. înaintea Zilnic, numeroşi „Arta"; PETROŞANI: Camera în
meinică a sesiunilor a stat în centrul activul lărgit, fiind sp rijin ite şi de începerii fiecărei sesiuni deputaţii locuitori din car formă de „L " — cinem atograful
atenţiei Com itetului executiv al Sfa comisia organizatorică. sint inform aţi de modul in care au tierul „Aeroport" „Republica" ; Judex — cinema
tu lu i popular al oraşului regional Pentru pregătirea sesiunilor sfatu fost duse la 'îndeplinire sarcinile din din Petroşani, trec tograful „7 N oiem brie"; LUPEN1:
Deva. lui popular, obişnuim să consultăm hotârîrile anterioare. pragul noii libră Onorabilul Slanislas — agent se
în prealabil şi comitete de cetăţeni M uncind astfel, Sfatul popular al
La alegerea problemelor pentru rii care a fost des cret — cinem atograful „C u l
ordinea de zi s-au avut in vedere pe circum scripţii electorale. Acest oraşului Deva a obţinut o serie de re chisă in cadrul tural" ; SI MERI A : Samba — c i
cele mai im portante sarcini de rezol lucru a dus la sporirea cointeresării zultate prom iţătoare P rintre altele, nematograful „M ureşul"; A L B A
vat din perioada respectivă, la a că deputaţilor, lucru reflectat de parti- am intim că planul economic pe anul complexului co 1ULIA : A trecut o femeie — c i
ror înfăptuire trebuie sâ-şi aducă din în curs a fost realizat pe cele trei mercial nematograful „V icto ria "; Judecă
p lin contribuţia toii deputaţii, iar trim estre expirate la venituri sută la In fotografie : torul de m inori — cinem atograful
prin interm ediul lor masa de cetă sută, iar la partea de cheltuieli in aspect interior din „23 August", SEBEŞ: Unora le
ţeni. Astfel. în cursul anului 1965 procent de 94 la sută. existînd astfel noua librărie. place jazz-ut — cinem atograful
s-au dezbătut în sesiunile sfatului Probleme o corelaţie justă în cadrul execuţiei „Progresul"; încurcătură bleste
popular probleme privind planul e- bugetare. Foto :
eonomic pe 1985 şi aprobarea buge In vederea bunei desfăşurări a N. BodnarcnUo mată — cinematograful „Sebe
tu lu i pe acest an, pregătirea desfăşu ale sfaturilor procesului de invâţăm înt pentru anul şul"; ORAŞTIE: Casa Ricordi —
ră rii campaniei agricole de vară, mă şcolar 1965—19GG s-au aprovizionat cinem atograful „P atria"; Nevasta
surile luate în vederea deschiderii în din tim p cu lemne de foc toate uni nr. 13 — cinem atograful „Flacă
bune eondîţiuni a anului de învâţă- populare tăţile şcolare, au fost date în folo ra"; H AŢE G ; O liver Tw ist — ci
m înt, asigurarea aprovizionării oa sinţă G săli de clasă noi. Au fost îm nematograful „P opular"; B R A D :
m enilor m uncii cu produse alim enta bunătăţite condiţiile de cazare ale e- Cineva acolo sus mă iubeşte —
re şi industriale, asigurarea condi levilor din internate, Şi s-a asigurat cinem atograful „Steaua roşie" ;
ţiilo r necesare pentru buna desfăşu ciparea lor la sesiuni (in medie de m obilier şi m aterial didactic. Toate LONEA: Omul M afiei — cine
rare a a ctivită ţii culturai-educative 85—90 la sută), cît şi la discuţii. aceste măsuri asigură garanţia îm matograful „M in e ru l".
in perioada de iarnă. Problemele Dar numai buna pregătire şi des b unătăţirii procesului de invâţăm înt
puse în discuţia sesiunilor au susci făşurare a sesiunii ar fi fără rezul în acest an şcolar.
tat un interes deosebit. Prin discu tate practice dacă nu s-ar asigura în Pentru o cît mai bună aprovizio . R A D I O
ţiile purtate şi propunerile făcute, continuare şi organizarea muncii nare a oam enilor m uncii in perioada
deputaţii au contribuit la elaborarea de iarnă, în urma h otă rîrilo r adop PROGRAMUL' I : 5,OG Dim inea
unor hotărîri corespunzătoare, m eni pentru înfăptuirea h otârîrilor adop tate, în noul cartier „G ojdu" s-au SERILE DE ţa cu voie bună — muzică popu
te să contribuie la îm bunătăţirea ac tate. deschis cîteva unităţi comerciale
tiv ită ţii într-un sector sau altul de Problema în fă p tu irii sarcinilor re pentru desfacerea produselor alim en lară ; 5,30 Gimnastica de învio
activitate. ieşite din hotărîrile sesiunilor stau tare. legume-fructe, piine şi alte pro rare ; 5,40 Piese distractive in te r
în continuare în centrul atenţiei co duse. pretate de fanfară ; G.15 Transm i
Comitetul executiv a căutat de fle loan Ştegărescu, m un Alm aşul M ic şi Almaşul
m itetului executiv. După elaborare Ţinînd seamă de rezultatele de tem pentru sate : G,22 Jocuri
care dată să pregătească în mod te ele sint trim ise in scris în termen de citor la secţia cineficare de M ijloc. populare interpretate la ţanbal ;
meinic sesiunile. Aşa de exemplu, pînâ acum, Com itetul executiv al Din scrisorile a raionului Haţeg, ne scrie Concursul a fost cîştî-
5 zile tuturor fa ctorilo r interesaţi in Sfatului popular al oraşului regional, G,30 A nunţuri şi muzică ; G,45 It i
după stabilirea problem elor ce ur îndeplinirea lor. M em brii com itetu câ la căminele culturale gat de echipa de dansuri nerar alpin — muzică uşoară ;
mează să se dezbată în sesiuni, se lui executiv sint repartizaţi apoi să Deva este hotărît sâ acorde şi in con din acest raion, cu prile din Alm aşul Mic, clasin- 7.30 Pe aripile cin tului ; 7,45 Sa
fixează un colectiv form at din spe răspundă concret de realizarea unui tinuare o atenţie deosebită organi corespondenţilor ju l „Festivalului film u lu i du-se pentru faza raiona lu t voios de pionier ; 8,00 Suma
cialişti. şefi de secţie şi a lţi salariaţi num ăr de sarcini stabilite în hotă zării şi desfăşurării sesiunilor pre la sate" au loc numeroase lă cu dansul tradiţional rul presei ; 8,08 „N um ai badea
ai sfatului popular care sub condu rîrile sesiunii, să îndrum e şi să spri cum şi u rm ă ririi ducerii la îndepli acţiuni. La cinematogra „C ăluşarii" şi „In v îrtita
cerea vicepreşedintelui de resort sau jine secţiile, întreprinderile şi in sti nire a sarcinilor reieşite din hotărl- Prim ele zăpezi au a- din comuna Boşorod ne fu l sătesc din Sălaşul Su din Almaş", dans local în mi-e drag mie" — m elodii popu
a secretarului, redactează darea de tu ţiile cărora le revin spre rezolvare rile adoptate. runcat peste sate veştm in- scrie Ionel T h irt. In fie perior, s-a organizat o că aranjam entul lui Creţeanu lare ; 8,30 La m icrofon, melodia
seamă sau raportul ce se prezintă în aceste sarcini. Responsabilităţi con O C TA V IA N IENÂŞESCU tul strălucitor al iernii. In care sâptămînâ se pre lătorie pe hartă avînd ca Gheorghe, î n v ă ţ ă t o r . preferată ; 9,30 Sfatul m edicului :
sesiune. Acest colectiv se constituie crete legate de îndeplinirea unor sar faţa scenei, la radio sau zintă cîte un spectacol a- temă subiectul film u lu i Au fost apreciate vioiciu Virozele respiratorii ; 10,05 Estra
cu cel puţin 15 zile înainte de data cini se fixează şi şefilor de secţiuni preşedintele C om itetului televizor, în sala de cine tit in localitate cît şi în „România socialistă in i- nea m işcărilor şi costuma da m e lo d iilo r; 13,15 Muzică
ţin e rii sesiunii înainte de a trece la şi aparatului sfatului popular. Aceş executiv al Sfatului popular ma sau la invâţâm intul satele învecinate. In tr-u m agini". La această acţiu ţia locală. populară interpretată de sextetul
redactarea m aterialului, colectivul tia informează periodic pe vicepre al oraşului regional Deva agrozootehnic, căminele nui din turnee, în satul ne au luat parte mai bine Din satul Curechi, ra vocal fem inin „P erinita" ; 13,30
respectiv face o documentare practi şedintele de resort asupra stadiului culturale găzduiesc to t Sâcel, oraşul regional H u de o sută de elevi, tine ri ionul Brad, ne-a fost tr i De la o melodie la alta ; 14,08 Me
că pe teren la unităţile a căror acti în d e p lin irii prevederilor h otă rîrilor mai m u lţi cetăţeni. Des nedoara, brigada s-a bu şi ţărani cooperatori, iar misă o scrisoare semnată lodii populare ascultate cu plăce
vitate urmează să se analizeze. A st adoptate. De asemenea, la nivelul co pre aceste a ctivită ţi ne curat de un succes deose la reuşita ei a contribuit de tov. lilngu losif, prin re ; 16,20 Solişti ai teatrului de.
fel, m aterialul are un conţinut bogat, m itetului executiv se organizează pe SPECTACO L scriu numeroşi corespon bit. ca re ni se face cunoscut stat de operetă ; 17,35 „Să
este bine documentat, constituind o riodic colective formate din aparatul denţi voluntari. Pricscu D um itru, d i îndeosebi tov. M aria Ber- câ aici învăţătoarele Ma- cînte tinereţea"; 18,03 In ju ru l
toti, profesoară
de geo
bună bază de discuţii. său care verifică la subunităţi mo Recent, taraful de muzică popu Serile de iarnă au fost rectorul căm inului cultu grafie la Şcoala generală tescik M ariana şi Clej globului ; 18,13 Recunoaşteţi a-
Documentarea am intită, scoate în dul cum au tradus in viaţă sarcinile lară al clubului sindicatelor din inaugurate la B lăjeni — ral din Cinciş — Cerna, din Sălaş. Letiţia se ocupă îndea ria ? ; 18,30 Ş tiinţă, tehnică, fan
evidenţă si o serie de posibilităţi şi ce le-au revenit. Vicepreşedintele de Gurabarza a prezentat pentru ne scrie corespondentul ne scrie despre felul cum Tot la Sălaşul Superior, proape dc organizarea u- tezie ; 18,50 Muzică uşoară de Va
resurse interne ale d ife ritelo r subu resort informează apoi în mod pe secretarii sfaturilor populare co M iheţ Cornel — cu o şe au fost p rim iţi elevii din pe marginea film u lu i so nor a ctivităţi culturale. sile Veselovski ; 19,15 Sport. Pa
n ităţi. care sint folosite la întocmirea riodic întreg comitetul executiv asu munale, a fla ţi la un curs de in zătoare culturală. După Teliuc la Cinciş: „Pentru vietic „A p o rt M uhtar" s-a S-a alcătuit o form aţie de gini din istoria sportului nostru ;
proiectului de hotărîre. Comitetul e- pra stadiului în d e p lin irii hotărîrilor, struire in staţiunea Vaţa de Jos, ce au fost prezentate e- ca oaspeţii să plece cu o organizat un simpozion la dansuri, o brigadă artis 19.30 O melodie pe adresa dum
xecutiv acordă un substanţial spri propunînd şi măsuri de im pulsiona un program artistic. Soliştii vocali venimentele internaţiona impresie cît mai plăcută care au participat peste tică de agitaţie, au fost neavoastră ; 20,00 Radiogazeta de
şi instrum entişti au fost p rim iţi le, a avut loc o expunere din satul nostru, am pre 140 de ţărani cooperatori. pregătiţi mai m u lţi so seară ; 20,30 Solişti la m icrofon ;
cu vii aplauze de către specta p rivin d viaţa şi opera lui zentat pentru ei un bogat A cţiuni asemănătoare lişti vocali şi instrum en 11inea Cerbacev şi F lorin D orian;
tori. Pentru calităţile lor in te r Vasile Alecsandri iar în program artistic. A tît con au mai fost organizate tişti. D intre a rtiştii ama 20.45 Noapte bună, copii : poves
pretative au fost rechemaţi la încheiere, medicul a vor ferinţa cît şi programul tori au fost m enţionaţi tea „Iepurele alb" ; 20,55 „IU
O P I N I I rampă instrum entiştii Bulz Pera, b it despre igiena locuin artistic (cor, recitări, dan zilele acestea şi la cine pentru activitatea lor bu mai aduci aminte, doamnă" —
matografele săteşti din sa
Staicu D um itru şi Vlad Petru iar ţelor. In continuare, un suri populare, solişti vo tele Păueîneşti, Cîrneşti, nă Barb Petru, Guga Pe program de romanţe ; 21,15 C lu
dintre soliştii vocali, Mariana bogat program artistic i-a cali şl instrum entişti) au tru, Vlad Petru, Ghilean bul dan sa to rilo r; 21,45 Johnny
muzeelor, (ie in cadrul societăţi Tamatieş, Nicu Ceanu şi Maria delectat pe cei prezenţi. cucerit aplauzele entuzias Unirea şi Bretea Română. Nicolae, Barb Octavian, H allyday vă prezintă melodii din
La reuşita lor au contri
repertoriul său ; 22,20 C arnavalul
CERCETAREA lor de istoric şi filologie. Proba Tudor, N IC O LAE NICULESCU Asemenea şezători au te ale elevilor din Teliuc culturale, operatorii pro- Tudoran şi Aurica, Todor ritm u rilo r.
buit directorii căminelor
bil că acest fapt este datorat şi
mai fost organizate.
localnicilor,
şi
cît
ale
Viorica
Berb M aria.
PROGRAMUL' I I : 7,50 Scher-
Despre pregătirile b ri
directorul clubului
prezenţi în num ăr mare
lipsei dc încurajare şi îndruma
re din partea factorilor compe din Gurabarza găzii artistice de agitaţie la spectacole”. iecţionişti şi lucrătorii Corespondentul ne sesi zino, cîntec şi dans de Nicolae
zează insă că între aceşti
secţiei raionale de cine
C h ilf ; 8,00 Fragmente din opera
a rtişti
amatori,
harnici
ISTORICA tenţi. ficare. tînărul Moţ loan face o „E lix iru l dragostei" de D onizetti ;
Prof. R. Nojâ din co
Pentru remedierea acestei si
partid"
„Iu b it
pro
—
10,00
tuaţii socotim că ar fi necesar : procedeu as conservare a unor In fotografie c muna Balşa, raionul O- notă discordantă prin lip gram de dntece pioniereşti ;
sa sa de respect faţă de a-
râştie, ne relatează des
- o colaborare mai strinsă în Vedere parţială a pre faza intercom unalâ a cest colectiv. 10,10 Piese instrum entale şi
LOCALA tre muzeele din regiune în ceea seruri şl vaccinuri autobazei I.R.T.A. concursului coregrafic ca ziarului nostru, tov. Puiu v o c a l e de mare populari
Un a lt corespondent al
tate ; 10,30 Folclor muzical din
Brad.
cît
ce priveşte publicaţiile
şi
re a avut loc la Balşa. Pe
cercetarea pe teren : Foto; I. Terek scena căm inului, scrie co Socacîu, ne scrie că în M untenia ; 11,07 Selectiunl din o-
pereta „C alul bălan" de Benatzki;
satul Strei cu p rile ju l ru
Privind cercetarea istorică lo - o colaborare strinsă între Industria noastră de medicamen tente la căldură. Conservarea prin respondentul, au fost pre lă rii film u lu i „Neamul Şoi- 11.30 Colegi de liceu : „In vacanţa
cală şi-au mai spus părerea şi muzee, bibliotecile documentare, te aplică un nou procedeu de con atomizare are şi alte numeroase a- zentate dansuri de către m ăreştilor" au fost prezen de iarnă" ; 12,00 îm i place să cînt
vantaje, p rintre care, acelea că nu
alţi tovarăşi, Intr-adevăr. artico arhive, filialele dc istoric şi filo servare a unor seruri şi vaccinuri : cadre tehnice numeroase. Preţul de o cele patru echipe care au tate o recenzie şi un fru — muzică uşoară ; 12,30 De la
reprezentat căminele cul
necesită o aparatură
atomizarea. Nu este vorba de iradie
complicată şi
lul semnat de dr. Octavian Floca logie in scopul antrenării în rea acestor produse biologice, ci de turale din Balşa, Voia, mos program artistic. flu ie r, la m arile a n sa m b lu ri; 14,30
a ridicat o problemă de un inte munca dc cercetare a tinerilor uscarea lor la tem peraturi ridicate cost redus al produselor, productivi Inte rp re ţi preferaţi ; 15,30 „C în-
tec m indru-n ţară-auzi" — em i
res deosebit, mai ales că. după profesori de istoric. într-un aparat special. Cercetările e- tatea ridicată, rezistenţa puternică la siune de m elodii populare ; 1G.30
cum se ştie. regiunea noastră Socotim că filialele societăţii fectuate de către in stitu tu l bueu- acţiunea m ediului extern şi păstra De ce ? De unde ? De cind ? (e-
este una dm cele mai bogate in de istorie şi filologie au desfăşu reştean de seruri şi vaccinuri „Pas- rea unei calităţi superioare a produ misiune pentru copii) ; 16,50 Trei
selor tim p îndelungat, situează aceas
urme istorice. rat in ultimul timp o activitate teur", în colaborare cu unele colecti tă metodă înaintea celor clasice. Este clntece interpretate de Sergio En-
ve de medici şi specialişti din indus
Luind in considerare ‘îndeosebi mai susţinută pe tărîmul cerce trie au arătat că procedeul respectiv ilustrativ, de pildă, faptul că, pentru d rig o ; 17,20 Uvertura la opere
activitatea celor două mari mu tării istoriei locale. Mă refer in este superior celor practicate pînâ a- a se usca prin metodele obişnuite ta „Poet şi ţăran" de Franz
Suppe ; 17,30 Din comoara folclo
zee din rcoiunea noastră. Deva şi special la activitatea desfăşurată cum. S-a constatat, în urma unor ex pînâ acum 50 1 de ser, sint necesari ru lu i nostru. Cîntece şi jocuri din
Alba lulia, precum şi activitatea de filialele din Alba lulia şi De perienţe repetate, că — deşi pare pa 10 oameni, în 24 de ore, in tim p ce C îm pul P iin ii — regiunea Hune
filialelor de istorie şi filologie va. Şi in acest domeniu mai a- radoxal — microorganismele care, in aceeaşi cantitate poate fî conservată doara ; 18,00 V arietăţi m uzicale;
mod normal, pier la tem peraturi prin atomizare in numai 8 ore, de că
din unele centre raionale, am pu vcm încă mult de făcut. Astfel, 19,03 C ălătorim pe arip ile melo
tea spune că pe linia cercetării în cadrul acestor filiale nu sint mari, o dată uscate devin mai rezis- tre o singură persoană. d iilo r ; 19,30 Emisiune lite ra ră ;
ştiinţifice s-au făcut unele pro mobilizaţi toţi profesorii de isto Versuri de George Coşbuc în lec
grese in ultimii ani. Ele au fost rie din raioanele respective pen tura lui George Calboreanu ;
21.45 M îc dicţionar de muzică u-
consemnate in articolele prece tru ca să-şi aducă o contribuţie in depunerile la C.E.C. şoară (litera R) — program la ce
dente. Totuşi, dată fiind bogăţia in cunoaşterea amănunţită a isto rerea a s c u ltă to rilo r; 22,45 In tîl-
unică a izvoarelor documentare riei locale. La aproxim ativ trei locuitori ai ţâ mer şi Lunca C linicului — şi-au con nire cu Nicolae Niţescu; 24,00
şi posibilităţile unei serioase ac Pentru îmbunătăţirea activită rii revine astăzi, în medie, cîte un struit in acest an 52 de case, au cum „Tinereţe, dragoste, muzică" ; 0,55
tivităţi. trebuie să recunoaştem ţii filialelor dc istorie şi filolo depunător la C.E.C. I părat 18 autoturisme, 88 g a rn ituri Toiicm at de sîmbâtă seara.
de mobilă, 17 motociclete, sute de a-
b i
Tnformindu-ne asupra acestui
că mai este incâ mult de făcut gic propunem o selecţionare a lanţ, Casa de Economii şi Consemna- parate de radio, televizoare, frig id e
pentru a ridica la un nivel mai cadrelor care tac parte dm aceste tiuni ne-a furnizat şi alte amănunte re, maşini de spălat rufe etc.
inalt munca de cercetare ştiinţi societăţi, un schimb mai larg in interesante A flăm , astfel, că, rapor (Agerpres) T E L E V IZ IU N E
fică a acestor instituţii. Pinâ in tre diferitele filiale din regiune. tat la situaţia de anul trecut, soldul
prezent fiecare instituţie şi fie S-a vorbit in alte articole şi depunerilor populaţiei pe librete de 19,00 Jurnalul televiziunii (1) ;
care filială a lucrat izolat, ceea ce despre pasiunea pentru cercetare. economii este acum mai mare cu 19,15 Emisiune pentru copii şi t i
două treim i, că aproape 2.150.000 de neretul şcolar : Cireşarii, de Cons
a împiedicat şi împiedică încă Eu socotesc că aceasta constituie depunători — adică mai m ult de o Bogată activitate tantin C hiriţâ : Roata norocului
iniţierea unor acţiuni mai largi un element esenţial absolut ne treime din totalul existent in ţară — „C îştigâtorul" ; 20,00 Tele-enci-
in ce priveşte o cercetare ştiin cesar unui tinâr cercetător. Dar — locuiesc in mediul sătesc. turistică clopedie ; 21,00 Cu mască... şi fă
ţifică la nivelul sarcinilor ac pentru a putea ii transformată in- Despre destinaţia sumelor econo ră mască ; 22,00 Film : S fîntul ;
tuale. tr-o realitate, această pasiune tre misite la C.E.C. vorbesc cifrele me Şi în actualul sezon rece, numeroşi 22,50 Jurnalul te leviziunii (îl).
De asemenea, sîntem obligaţi buie cultivată şi încurajată cu răb reu crescînde reprezentînd produse turişti veniţi dc peste hotare îşi vor Spoit. B uletin meteorologic.
şi lucrări de valoare ridicată, care
să constatăm că tinerii profesori dare. îmbogăţesc necontenit „zestrea” lo petrece vacanţa, sau vor practica
de istorie, cu mici excepţii, nu se Prof. TR U ŢA IO AN cuitorilo r de la oraşe şi sate. Edifica spoituri de iarnă in staţiunile de TIMPUL PROBABIL
angajează încă in munca de cer Liceul „Ilo ria . Cloşca şi Crişan" tor în acest sens este exemplul care munte din ţara noastră. Sînt aştep
cetare propiiu-zisă, tic in cadrul Alba lu lia arată câ numai depunătorii din două tate sâ sosească în aceste zile grupuri
localităţi ale regiunii Braşov — Prej- de tu rişti din Anglia, Bulgaria, Ceho PENTRU 21 ORE
slovacia, Franţa, R. D, Germană şi Vreme în curs de uşoară încăl
R.F. Germană, Polonia, Suedia, U niu zire, cu cerul mai m ult noros. Vor
nea Sovietică şi din ţările nordice. cădea p recipitaţii sub form ă de
Oaspeţii vor fi găzduiţi in staţiunile ploaie şi lapoviţă. V întul va sufla
Poiana Braşov, Sinaia şi Predeal. moderat din nord-vest. Tempera
Pentru a veni in sp rijin u l tu riş ti tura staţionară ; ziua va fi cuprin
lor din ţările nordice, care vor sâ v i să între plus 4 şi plus 9 grade,
ziteze ţara noastră, în această perioa iar noaptea între minus 1 şi plus
dă avioane ale TAR O M vor efectua 4 grade Ceaţă locală.
curse sâptâminale pe ruta Bucureşti PENTRU U RM ĂTO AR ELE
— H elsinki — Stockholm — Bucu 3 Z IL E
reşti, precum şi Bucureşti — Malmo Vreme schimbătoare, cu cert.
— Bucureşti. noros, favorabilă ploilor slabe.
(Agerpres) Temperatura in creştere treptată.
(Urmare din pag. 1) a raionului 1G Februarie din Capitală titlu l de laureaţi ai Festivalului. Pre Festivalului a fost decernat şi in
pentru spectacolul cu piesa „Fam ilia m iul special al Teatrului „Ţ ă n d ă ri structorului V icto r Cioată.
PENTRU F O R M A Ţ IILE H am ilton" de Nona Brand. că": Căminul cultural Unirea, regiu
AŞEZĂM IN TELO R C U LTU R ALE nea C luj pentru spectacolul în lim M O NTAJE LITERAR E A LE C A
TEATRE POPULARE: Premiul I SEI.OR DE C U LTU R A : Premiul I
F O R M A ŢII DE TEATRU ALE C Ă şi titlu l dc laureat al Festivalului ba maghiară „Povestiri de ici, de şi titlu l de laureat al Festivalului şi
M IN ELO R C U LTU R A LE: Prem iul I, Teatrul Popular din Rîmnicu Vîlcea colo". diploma de onoare a C.C. at U.T.C.;
şi titlu l de laureat al Festivalului şi pentru spectacolul cu piesa „Dincolo ECHIPE DE TEATRU DE PĂPUŞI Casa de cultură Tirgoviste pentru
Diploma dc onoare a C.C. al U.T.C.: m ontajul din versurile lui M. R. Pa-
Căminul cultural din Lodeni-Bicaz, rasthivescu „Patetica". T itlu l de lau
regiunea Bacău pentru spectacolul reat al Festivalului a fost acordat şi
Ion PREMII
y »«
n i
„C atiheţil- de la H um uleşti", dram a iii s i/ l stm\\ p? tara regizorului form aţiei, Dinu Negreanu.
tizare de I Mironeseu după Premiul special al Asociaţiei oame
Creangă. T itlu l de laureat al Festi nilor de artă clin in s titu ţiile teatrale
valului i-a fost acordat şi regizoru şi muzicale; Palatul c u ltu rii din Pi
lui acestui spectacol C. Motreanu. de zare" de E. OLNeill. T itlu l de lau ALE CASELOR DE C U LTU R A : Pre teşti pentru m ontajul „Sandburg-Sa-/
reat al Festivalului a fost acordat şi m iul I şl titlu l dc laureat :il Festiva
FO R M A ŢII DE TEATRU A LE C A regizorului spectacolului de mai sus, lulu i: Casa de c u ltu rii din Sighetul royan".
SELOR DE C U LTU R A : Prem iul I şi D. D. Neleanu; Teatrul popular din M arm aţiei pentru spectacolul „Băia RECITATO Rr ŞT C IT IT O R I AP
titlu l de laureat: Casa de cultură a Mediaş pentru spectacolul cu piesa tul si vîn tu l". T itlu l de laureat al T lS T IC I ; Prem iul I şl titlu l de la /
raionului G riviţa Roşie din Capitală „H angiţa" de Carlo Goldoni. (Colec Festivalului a fost acordat si instruc rcat al Festivalului: Liviu Nicola, C
pentru spectacolul cu piesa „E vino tivu l a fost distins şi cu Premiul spe torului Dezideriu Bnedelc. Premiul sa de cultură (Orăştie), Premiul y
vată Corina?“ de Laurenţiu Fulga. cial al R adiotcleviziunii pentru cel special al Teatrului „Ţăndărică" şi ti cial şi titlu l de Laureat al Festiv/
I
T itlu l de laureat al Festivalului a mai bun spectacol de comedie). tlu l de laureat al Festivalului: Casa Iui Tabără D um itru (căminul c ui Tabără D um itru (căminul ci
fost acordat şi regizorului form aţiei, de cultură din B istriţa pentru spec ral Grum^zoaia, regiunea Iaşi) iv
Stelian Mihăilescu. ECHIPE DE TEATR U DE PĂPUŞI M enţiuni: Sinea Dorina (C^
ALE C ĂM IN ELO R C U LTU R A LE: tacolul „Comoara din ladă". cultură Brad, reg. Hunedoa
M enţiuni: Casa de cultură Alba lu Premiul I şi titlu l dc laureat al Fcs- M O NTAJE LITERAR E ALE C Ă a lţii
lia pentru spectacolul cu piesa „U li- valulul: Căminul cultural din Po M INELO R C U LTU R A !.E : Premiul f In încheierea festivităţii, T
se şi coincidenţele" de Mircea Şepti- dari, regiunea Oltenia, pentru spec şi titlu l de laureat al Festivalului: rarii, vicepreşedinte al Co/
lici. (M enţiuni au fost acordate şi tacolul „P rim a lecţie". Instructorii a- Căminul cultural Mălin, regiunea de Stat pentru C ultură şi A
Fluicraşii din Şugag, participanţi la al II-lca Festival al cin tecului, dansului şi portului popu altor case de cultură din ţară) cestui colectiv, Didina Lavidescu şi C luj, pentru m ontajul „Te slăvim, licita t pe a rtiştii amatori 1
lar care a avut loc în vara acestui an pc lito ra lu l M ării Negre şi Valea Prahovei. Diploma de m erit: Casa de cultură Ariadna Vrabie au fost distinşi cu păm int al ţă rii". T itlu l de laureat al (A