Page 87 - 1965-12

PAGINA A
DRUMUL SOCIALISMULUI 3418

DSN M U N C A a SCHIMBURI
I

M EA DE INSTRUCTOR 1 OE EXPERIENŢĂ

I
TERITORIAL 8 din raionul Alba au analizat recent
Lucrătorii cooperaţiei de consum
în ti-o şedinţă de lucru felul cum
se respectă şi aplică in practică pro d u ce ş u /freaza
De circa doi ani am p rim it ca pentru prima dată sistemul acordă­ I normele de tehnica securităţii
0
sarcină din partea biroului Com i­ rii retribuţiei suplimentare. La muncii si cum este păzit avutul ob­ S O C IA L IS T E P E B A Z Ă D E R E P A R T /T /A
tetului raional de partid Orăştie să sfîrşitul anului agricol. 85 la sută I ştesc. In continuarea m ăsurilor pe
răspund de îndrumarea şi controlul din num ărul m em brilor cooperatori linie de protecţie a muncii a fost # F Ă IN U R I G R IF IC E
organizaţiilor de partid din satele din Tărtăria au beneficiat de avan­ organizat un schimb de experienţă
aparţinătoare comunei Săliştea. In tajele retribuţiei suplimentare, re- I la fabrica de încălţăm inte „A rde­
acest sector există două cooperative partizînduli-se, in funcţie de partici­ leana" unde s-a luat cunoştinţă de # FĂINURI SEN/ALBE 7 S /ro o X
agricole de producţie. Atenţia mea parea la lucru, de calitatea muncii felul cum este organizată produc­
a fost îndreptată spre întărirea şi şi de producţia realizată, o cantitate 8 ţia şi condiţiile de muncă.
consolidarea din punct de vedere totală de 42.532 leg. porumb şi a- Cei prezenţi la schimbul de ex­ ♦ F Â lW m IN TE G R A IE 8 5 /7 0 0 %
perienţă s-au întors la locurile lor
economic şi organizatoric a celor proape 10.000 leg. cartofi. I de muncă cu dorinţa de-a pune în
două unităţi agricole socialiste. Despre avantajele evidente ale
De regulă, după in stru irile luna­ aplicării acestui sistem s-a vorbit practică cele văzute. ♦ FĂ/NUR/ R/ETfT/CE
re care au loc la reşedinţa raionu­ cooperatorilor nu numai la înce­ îm binarea teoriei cu practica este una din condiţiile princi­ I C. IO AN
lui. convocăm o şedinţă lărgită a putul anului, ci chiar în perioada pale pentru o profundă asimilare a m ateriei parcurse. Iată pentru corespondent
com itetului de partid, unde sînt recoltărilor. Eficacitatea m uncii des­ cc „lecţiile pc viu" sint urm ărite cu m ult interes. S § 6 R / S C O M E S T IB IL
in v ita ţi toi» m em brii b iro u rilo r or­ făşurată în această direcţie a reie­ IN FO TO G R A FIE : Elevi ai Şcolii profesionale de mecanici +
ganizaţiilor de bază de pe raza co­ şit din dorinţa unanimă ca anul vi­ agricoli din Alba Iulia la o lecţie practică despre urganele moto­ l Din in iţia tiva C onsiliului agricol
munei. Cu acest p rile j inform ez or­ itor să fie extins sistemul re trib u ­ rului. raional Alba, la Cooperativa agri­ §GR/S MED/C/A'ÂL
ganele respective cu sarcinile ime­ ţiei suplimentare şi la alte cu ltu ri .o: ILE A N A TEREN I colă de producţie din Teiuş a avut
diate şi de perspectivă care trebuie si în mod deosebit în sectorul zo­ loc un schimb de experienţă pe te­
să stea în atenţia noastră in peri­ otehnic. me zootehnice. La schimbul de ex­
oada următoare Secretarii organi­ Voi descrie şi un alt exemplu din î perienţă au participat preşedinţii şi
za ţiilor de bază îsi notează aceste care se poate desprinde concluzia O rezervă internă vicepreşedinţii, inginerii zooţehnisti,
sarcini în caiete şi le aduc la cu­ că in îndrumarea şi controlul de l medicii veterinari, brigadierii zoo­ M de produs©
noştinţa tu turo r com uniştilor în a- partid nu trebuie să-şi facă loc tehnici şi şefii de ferme de la coo­ l u r u i v x
dunările generale de partid. superficialitatea. La cooperativa ■ a- a perativele agricole de producţie din
Fină aîci nu-i nim ic deosebit. gricolă din Săliştea au fost organi­ valorificată insuficient a raion. . ALBA IULIA
Munca concretă abia de acum în­ zate in anii trecuţi 3 cercuri de în- Cu acest p rile j inginerul agronom
colo începe. Nu-î deloc uşor să or­ văţăm înt agrozootehnic. C ursurile i Victoria Hruşcâ a prezentat parti­
ganizezi şi să d irije zi în aşa fel au fost terminate în primăvară. P rin ­ (Urm are din pag. I) m aistrul Tiberiu Doboly, există o cipanţilor* o expunere in legătură
forţele existente încît acele simple practică greşită,, după părerea mea. cu dezvoltarea sectorului zootehnic
tre m em brii consiliului de condu­ i
însemnări pe hîrtie să devină fapte cere şi chiar ai com itetului de toarele se trezesc că nu au fonduri Pentru subteran se angajează orice la Cooperativa agricolă de produc­ PE BAZA DE A E P A A E /E /E {/ZE/EAT/-
îndeplinite. partid exista părerea că n-ar mai şi nici materialele necesare (exemplu om, unii din ei cu un sărac bagaj de i ţie din Teiuş LOQ SO C /At/SEE
La începutul acestui an am vorbit fi şi a lţi oameni de şcolarizat. secţia a Il-a, şef ing. Dan Andrees- cunoştinţe si cu o constituţie fizică După expunere participanţii au
oamenilor despre necesitatea şi a- cu, sectorul III, Pădurea oraş, şef necoi espunzătoare. Asemănător s-au urm ărit felul cum se face în tre ţi­
vantajele acordării retribuţiei su­ împreună cu secretarul com itetu­ m aistru Ioan Luca. secţia I, şef ing. petrecut lucrurile şi la oi izontul 140 8 nerea efectivului de animale, pre­ ©SAHOTA REFRACTARA'
plim entare. Problema a fost viu lui de partid, cu secretarii organi­ Ioan Alexandru). Deci. se impune unde fac revir. Au fost angajaţi u- gătirea furajelor grosiere şi adm i­ 0
dezbătută într-o şedinţă a consiliu­ zaţiilor de bază, cu preşedintele co­ folosirea mai chibzuită a fondului de nii tineri care n-au putut tace faţă î nistrarea lor, cum este introdusă
lui de conducere (la C.A.P. Săliştea) operativei şi inginerul agronom am materiale, urm ărirea şi dirijarea mai ritm u lu i de muncă din subteran şi mica mecanizare, cum sînt asigura­ o m o r ta r r e fr a c ta r
şi apoi într-o adunare generală a verificat pe teren situaţia fiecărui judicioasă a vagonetclor, lemnului au îngreunat organizarea muncii b ri­ te condiţiile de cazare a anim ale­
m em brilor cooperatori. S-a trecut membru cooperator în parte. Au de mină etc., la brigăzi. găzilor unde au lucrat, De aici ne­ 8 lor.
Ia repartizarea terenului pe brigăzi mai fost recrutaţi astfel alţi 15 to­ — Mina Teliuc şi-a depăşit consu­ m u lţum iri şi fluctuaţia de la o b ri­ La bucătăria sectorului porcin,
şi echipe A fost organizată întrece­ varăşi care au şi început deja m ul specific de lemn, arată ing. Ni- gada la alta. Cred că ar fi foarte 8 oaspeţii au urmărit modul practic C Ă R Ă M IZ I REFPĂC7ARF
rea socialistă, avînd obiective foarte cursurile. Dacă mă mulţumeam cu colae Zăvoianu, activist al Comite­ bine să exisfc o mai mare exigenţă cum se face fierberea hranei în
precise. părerile exprim ate şi nu controlam tu lu i orăşenesc de partid Hunedoa­ la angajări şi mai ales atunci cînd \ cazane ce funcţionează pe baza u- S i l i C O - ^ l u m i n o a s e j
nor injectoare cu motorină şi pro­
După începerea lu cră rilo r de în­ îndeaproape situaţia reală desigur ra. Aceasta, pentru că forurile * tute­ se repartizează m uncitorii in subte­ bleme privind întocmirea huruieli-
treţinere a c u ltu rilo r mi-am dat că celor 15 cooperatori nu li se crea lare nu au stabilit cu chibzuinţă. în ran. I lor şi fainei de lucerna cu ajutorul
seama Că treburile nu mergeau chiar posibilitatea de a-şi îmbogăţi nive­ funcţie de condiţiile de zâcămînt. unei mori cu ciocane.
aşa de bine. Am recomandat biro­ lul cunoştinţelor profesionale. consumul specific. O perioadă de
u rilo r organizaţiilor de bază, co­ Tn activitatea mea de instructor tim p s-a lucrat în rocă tare, in unele 1 A D R IA N OŢOIU
m itetului de partid să discute din teritorial, există încă unele proble­ Ceva despre corespondent
nou cu oamenii despre avantajele me spre care trebuie să-mi îndrept locuri nu era nevoie de susţinere. 8 L
acordării retribuţiei suplimentare, mai m ult atenţia în viitor. Destul de Dar cu cit s-a mers în sus cu ex­
despre necesitatea organizării între­ greoi se desfăşoară munca1 de în­ ploatatul feliei, din cauza m ultelor
cerii socialiste. Comuniştii au fost tărire a n o d u rilo r partidului, de puşcâri din subteran şi suprafaţă, transportul In comun i
îndrum aţi să desfăşoare o susţinută formare a conştiinţei noi. socialis­ roca s-a fisurat, creînd presiuni în
muncă de la om la om pentru lă­ te La cooperativa agricolă de pro­ frontul de lucru (exemplu orizontul
murirea acestor probleme Perso­ ducţie din Săliştea, de pildă, s-a 140). Aceste locuri ar trebui de a- Ancheta noastră a scos în eviden­ Corespondenţii
nal. orî de cîte ori am avut p rile ­ creat anul trecut un comitet de cuma armate, unele au fost armate ţă că uneori activitatea brigăzilor de
ju l să discut cu m em brii coopera­ partid care are în raza sa de acti­ în desiş, fapt rare n dus la depăşirea \
tori. individual sau în cadru orga­ vitate 5 organizaţii de bază. întoc­ consumului de lemn. De aceea, aş m ineri este îngreunată şi de trans­ ne sesizează
nizat. am căutat să aduc vorba des­ mirea planurilor de muncă, orienta­ sublinia ca forurile tutelare să stabi­ portul în comun efectuat cu autobu­ î
pre retribuţie şi despre întrecerea rea pentru alegerea temelor ce u r­ lească un consum de materiale mai zele I.R.T.A. Cursele de dimineaţă
socialistă In mod deosebit, seara, mează a fi dezbătute în adunările chibzuit, deoarece şi din această întîrzie zilnic cîte 15—20 de minute I P rintre multele veşti comunica­
la şedinţele operative ne-am sfă­ generale, atragerea tuturor m em bri­ cauză brigăzile intim pină greutăţi. te de către corespondenţii noştri
tu it ce să facem pentru ca munca lor b iro urilor organizaţiilor de bază (excepţiile sînt foarte rare). Acest I voluntari pe tema realizărilor ob­
melor ce se ivesc zilnic sînt alte cî- Io syteaiwuimai
să meargă bine După terminarea la rezolvarea în colectiv a proble­ luciu duce la dezorganizarea muncii ţinute de colectivele în m ijlo ru l
lucră rilo r de întreţinere, brigada a unor brigăzi, la nefolosirea in în tre ­ I
Il-a s-a clasat pe prim ul Ioc, cu teva direcţii spre care va trebui să gime a tim pulu i efectiv de lucru, cărora lucrează, la redacţie sosesc
cele mai bune rezultate. Realizări acţionăm cu mai m ullâ hoturîre. oameni şi note critice prin care sint com­
de spamâ a obţinut şi Ia p liv itu l pă- care înseamnă pierdere de produc­ I bătute anumite atitud ini şi prac­
ionselor. la recoltarea acestora şi a NICO LAE TIRĂNESCU ţie. Prin urmare, conducerea I.R.T.A. tici necorespurr/ătoai e. Despre a-
cu ltu rilo r prăsitoare. corespunzători va trebui să manifeste mai m ultă e- I semenea aspecte ne scriu cores­
Cu acepaşi eficientă s-a muncit instructor teritorial al pondenţii noştri B. C Mu din
şi cu m em brii cooperatori din Târ- Comitetului raional de partid — La Teliuc şi poate şi la alte ex­ xigenţâ faţă de lucrătorii de pe a- 1 Cugir şi M. Bota din , » lulia.
târia, unde anul acesta s-a folosit Orâştie ploatări din regiune, ne-a relatat cest traseu. Referindu-se la activi Rea co­
l mercială din Cugir, coresponden­
tul B. C. N eluţiu se declară ne­
m ulţum it faţă de practica ges­
Bilanţ în preajma încheierii anului tionarului Gheorghe Ioan de lo
I
magazinul „M odern1', care obiş­
anumite
3 nuieşte să nu expună
m ărfuri, pe care apoi le vinde
I după preferinţe la cunoscuţi şi
Gospodăria agricolă de stat din O- porcilor nu a fost folosit la întreaga Pentru că Ia data de 31 iulie situaţia aceasta deoarece din sectorul produc­ prieteni.
răstie a încheiat activitatea econo- lui capacitate. De ce acest lucru ? in tră rii grăsunilor se prezenta astfel: ţiei industriale s-au obţinut 82 la Se mai critică faptul că in o-
m icn-financiară cu beneficii, Aceasta sută din veniturile prevăzute. Acea­ raşul C ugir nu există un maga­
se datoreşte în prim ul rînd p ro filă rii Nr. Unitatea Planul de li­ Realizat stă stare de lucruri se datoreşte în zin foto-muzică-sport şi faptul că
u n ită ţii pe sectorul zootehnic şi spe­ CI t. vrare capete capete cea mai mare parte faptului că nu a în m ulte unităţi locul personalu­
cializării în îngrăşarea porcilor. La existat o corelaţie justă între plan şi lui salariat este ţinut de către ru ­
cele am intite mai consemnăm şi fap­ 1. G.A.S. Câlan 1 480 1.657 graficul de livrare întocm it de către dele si mem brii fa m iliilo r acesto­
tul că s-a îm bunătăţit sim ţitor şi 2. „ Calda 1.527 720 Trustul central gostat. Tn această ra, in tim p ce ei lipsesc din u-
procesul de producţie, respectiv, în­ 3. „ Gelmar 10 089 7.209 p rivin ţă am intim faptul că in trim es­ nitâţi.
grăşarea în flu x tehnologic. Datorită 4. „ Orlea 1 927 1.729 trul I nu au fost asiguraţi beneficiari Referindu-se la activitatea sec­
a plicării cu consecvenţă a m ăsurilor 5. Trustul Mureş 8 000 5.442 pentru întreaga cantitate de furaje ţiei de croitorie din Cugir, apar­
am intite, planul producţiei m arfă a combinate ce a fost produsă, iar în ţinătoare cooperativei meşteşugă­
fost realizat în proporţie de 105,8 la 6. TO TA L 23 023 16.817 trim estrul II au lipsit unele nutre­ reşti, se ia poziţie critică faţă de
sută. In acelaşi tim p, preţul de cost ţu ri cum sînt concentratele pentru practica responsabilului acestei In magazinele com erţului de stat şi
stab ilit a fost îndeplinit intr-un pro­ O p rivire sumară asupra situaţiei mai într-o lună s-au obţinut peste păsări. De asemenea, unele cantităţi unităţi, care amină mereu clien­ cooperatist din regiune găsiţi în perm a­
cent de 99,9 la sută. Ca urmare, a arătate denotă că o bună parte din prevederi mxri bine de 2 tone carne. destul de im portante au fost prim ite ţii, nu respectă termenele co­ nenţă o gamă variata de sortim ente de :
existat posibilitatea obţinerii unor porcii destinaţi pentru îngrăşat e nu au Car, să vedem rum se stă cu consu­ cu um iditate mare, ceea ce a îngreu­ menzilor.
beneficii care au depăşit două m ili­ fost liv ra ţi la timp. Aceasta se oglin­ mul de unităţi r*'triţiv e la leg de nat procesul de prelucrare. — conserve de legume
oane lei. Din cele arătate reiese că deşte si în faptul că la începutul a- spor. La tineret, favtî ;-<e 4,5 IJN pla­ Am am intit doar cîteva probleme Din Alba Iulia, corespondentul — conserve de fructe
în anul precedent la G.A.S. Orăştie nujui în complex existau doar 12.000 nificate pentru re a liz a re Mriui leg de mai im portante care vor trebui să N. Bota îşi exprim ă nem ulţum i­ — conserve de peşte
s-au obţinut rezultate bune. Să ve­ stea în viito r în atenţia lucrătorilor rea faţă de sistemul de lucru al — conserve de carne
dem însă cum au m uncit lucrătorii de la G.A.S. Orăştie. .Pentru rezol­ salariaţilor I.G.O., care nici du­ — produse zaharoase
de aici în acest an. $i în trucît ne a- varea lo r este im portant să fie solu­ pă un an de la solicitarea unei — paste făinoase
flăm la sfîrşitul lunii decembrie, se La Cp» Âo 8 . ® a ° ă ş £ ie ţionată In cadrul Trustului nostru
poate evalua destul de bine activita­ regional livrarea de grăsimi. Acea­ mici lucrări electrice, nu a găsit — preparate din carne,
tea desfăşurată pină acum. In peri­ porci puşi la îngrăşat, deşi capacita­ spor în greutate, s-au consumat 4.3 sta contribuie la reducerea sim ţitoa­ de cuviinţă că e tim pul să o exe­ precum şi alte produse.
oada 1 ianuarie — 30 noiembrie a.c. tea lui este de 16.000. Tată deci cauza U.N., iar la categoria porci graşi, faţă re a cheltuielilor ce se fac cu tran­ cute. De asemenea vi se oferă peşte conge­
veniturile planificate să se obţină în pentru care nu s-a îndeplinit întoc­ de aceleaşi unităţi planificate s-au sportul m aterialului pentru îngrâsa- N. R. Considerăm eă este ne­
sectorul zootehnic au fost realizate mai planul producţiei marfă. La a- înregistrat 4,7 U.N. Rezultă că au re. Se impune în acelaşi tim p mai lat precum şi heringi sărate.
în proporţie de 72 la sută. De aseme­ eeastn se mai poate adăuga şi faptul fost depăşite cantităţile de furaje m ultă g rijii şi din pat tea unită ţilor cesar ca tovarăşii din conducerea Consumaţi cu încredere produsele a li­
nea. producţia industrială a fost în- că M U C. Deva nu a ridicat toată prevăzute pentru consum. Este firesc furnizoare pentru livrarea la tim p O. C.L. Alim entara şi O.C L. In ­
-’ plînită în proporţie de 82 la sută. a porcilor pentr u îngrăşate. Am mai m entare care sînt de cea mal b u ia c a li­
cantitatea stabilită prin graficul de deci să fie depăşit şi preţul de cost. dustrial — Deva să acorde mai
n acelaşi tim p, cheltuielile prevăzu- livrare, la termenele cuvenite. Deşi La această situaţie s-a ajuns — aşa adăuga apoi că indicatorii de plan, tate şî prezentate in am balaje corespun­
ce au fost realizate în întregime, iar nu s-a realizat planul producţiei m ar­ după cum ne spuneau tov ing. Ilie mai ales în ce pl iveşte consumul de multă atenţie îndrum ării în mod zătoare.
în afara producţiei animale, chiar fă (din motivele mai sus am intite) Borza, directorul gospodăriei, şi Nî- u nităţi n u tritive pentru obţinerea u- concret a a ctivită ţii comerciale
depăşite. Nerealizarea indicatorilor trebuie subliniat că aici au fost totuşi colae Ilinca. inginerul şef, şi din nui leg de spor in greutate să fie e- din ornşul Cugir.
de bază la îngrăşarea porcilor se da­ obţinute rezultate bune pe linia in- cauza s ta b ilirii în plan a unor consu­ laboraţi pe baze mai realiste Acelaşi lucru trebuie sâ-1 facă
toreşte faptului ră în procurarea ma­ grăşării porcilor. Astfel, sporul zil­ m uri prea m ici faţă de cele din anul Ţinînd seama de faptul că şi fa­
terialului s-au semnalat unele nea­ nic realizat la ingrăşare a fost peste precedent care au fost cu aproape o brica de furaje are o pondere destul şi Comitetul executiv al Sfatului
junsuri Astfel, deşi unităţile fu rn i­ cel prevăzut. Spre exemplu, la tine­ unitate n utritivă mai mare. de mare în activitatea economică a popular al oraşului Alha Iulia, ţi-
zoare trebuiau să livreze grăsunii pî- ret s-au înregistrat 290 grame spor Trebuie să mai am intim apoi că u nităţii, să se stabilească raporturi nînd seama că in activitatea în­
nă la data de 31 iulie, au fost înre­ zilnic faţă de 286 planificat, iar ia activitatea economică financiară a corespunzătoare intre unitatea fu rn i­ treprinderii de gospodărire oră­ a /f-f V V' ! J
zoare si beneficiari în sensul ca toate
gistrate în lîr/ie ri însemnate. Ca u r­ categoria porci graşi s-a obţinut cu G AS. Orâştie este determinată în furajele produse să fie livrate lă ter­ şenească se manifestă incă multe v. ţ i ii
mare, in prim ul trim estru si chiar in 5 grame peste prevederile planului. mare măsură şi de felul în care îsi menele stabilite in grafice. neajunsuri, care ncmul(umcsc, pc k d t \ a • Hm »tu Iii t LJ*
n V
ivf VJn*
desfăşoară procesul de producţie fa ­
al doilea, spaţiul aferent îngrăşării Făeînd un mic calcul rezultă că nu- brica de furaje combinate. Spunem A. POTOPEA bună dreptate, cetăţenii. .12 mâg a - ţ c vI % N'j
Ă3M /J - js | \ \\
.is1 ■M&wSr •- ' FRUMOASE
Q IS T B A C IIV E

GĂSIŢI LA LlBKARil
A N U N J

ÎNTREPRINDEREA

DE GOSPODĂRIE

ORĂŞENEASCA

HUNEDOARA

A n g a je a z ă u r g e n t :

N G C T A H
— şoferi pentru ciutobuze
cu 5 uni vechime şi experienţă
in meserie.
Se asigură cazcie.