Page 88 - 1965-12
P. 88
PAGINA A
1 LRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3418
Republica Dominicană
Asasinate săvîrşite
de elemente teroriste
SANTO DOMINGO (Agerpres). a se asigura respectarea legii, exis
— A u to rită ţile dominicane au anun tă prim ejdia izbucnirii unor grave
ţat că elemente teroriste au asasinat tulburări în ţară. „Situaţia în Repu
opt persoane la Santo Domingo in blica Dominicană — a spus el — a
cursul nopţii de m iercuri spre joi. ajuns la punctul în care trebuie să
încheierea Tezele P. C. din Cehoslovacia Vizita cancelarului Erhard la Washington P o trivit agenţiilor occidentale de se facă dreptate poporului, a ltfel
piesă, în diferite puncte ale capitalei
poporul îşi va face singur dreptate".
au fost descoperite mai multe cada Caamano a subliniat că „poporul cere
tratativelor privind pregătirea celui de-al nu a obţinut rezultatele scontate vre. Agenţia UPf menţionează că po să fie traduşi in faţa tribunalelor c ri
liţia se teme să dezvăluie cifra reală
m inalii şi asasinii" şi a adăugat că
LONCRA 24 (Agerpres). — Vizita
că s-ar fi realizat mai m ult decit s-a
cancelarului Erhard la Washington spus în comunicatul oficial". a victim elor atacurilor teroriste pen m ilita ri, îm brăcaţi in haine civile, te
tru a nu se crea panică.
rorizează populaţia din Santo
Do
Acelaşi lucru îl remarcă şi cores
comerciale „Progresul ş tiin ţific şi tehnic tre nu a obţinut, după părerea comenta pondentul de la Washington al zia U ltim ele fapte se înscriu într-o mingo. cei asasinaţi fiin d cu to ţii din
rezultatele
to rilo r politici britanici,
Xlll-lea Congres buie să devină factor ul principal al scontate. „Pe de o parte, notează in ru lu i francez „Le Monde", care scr ie campanie de acţiuni teroriste şi re rin d u rile constituţionaliştilor. Şeful
creşterii productivităţii m uncii so acest sens ziarul „Tim es", cancela că Statele Unite se pot „retrage la presive întreprinse de cercurile de fostului guvern constituţionalist a
ciale". rul vest-german s-a dovedit mai in extremă dreaptă din Republica Do acuzat pe com andanţii m ilita ri şi
sovieto-române PRAGA 24 (Agerpres). — După Sînt subliniate sarcinile economiei sistent in cereri le sale nucleare de- adăpostul obiecţiilor form ulate de minicană. car e are drept scop răstur politicienii de dreapta că se află in
cum anunţă agenţia CTK, recenta naţionale în domeniul investiţiilor, cit s-ar fi aşteptat adm inistraţia Sta pretutindeni faţă de insistenţele vest- narea guvernului provizoriu şi îm umbra evenim entelor sîngeroase pe
Plenară a C om itetului Central al gei'mane de a reclama o aşa-numită piedicarea revenirii la o situaţie nor trecute dum inică in oraşul Santiago,
MOSCOVA 24 Corespondentul I P artidului Comunist din Cehoslova care trebuie să devină, într-o măsură telor Unite...". In acest sens, ziarul se egalitate atomică şi de a cere aceas mală în ţară In cursul unei confe unde au fost ucise 26 de persoane, si
Agerpres, S. Podină, transmite cia a elaborat tezele pentru pregăti m ult mat mare, un stim ulent al dez referă la propuneri form ulate de gu tă egalitate într-un asemenea mod. rinţe de presă, şeful fostului guvern a subliniat că singura cale de rezol
După terminarea cu succes a rea Congresului al X lll-le a al P.C. vo ltă rii economice. vernul vest-german ca alternative îneît lasă impresia că ea constituie constituţionalism colonelul Francisco vare a crizei este organizarea de ale
tratativelor care s-au desfăşu din Cehoslovacia, care se va deschi Tezele subliniază im portanţa întă faţă de faimosul, proiect al Forţelor punctul de plecare al unui s p irit re Caamano a avertizat că în cazul în geri libere. în condiţiile instaurării
rat intr-o atmosferă de înţele de la 31 mai 1966 Cea mai mare ririi cointeresării materiale în rid i nucleare m ultilaterale — şi anume o vanşard continuu". care nu vor fi luate măsuri pentru unei atmosfere de linişte şi calm.
gere reciprocă şi prietenie, la 24 parte a documentului, care a fost dat carea continuă a nivelului de tra i, propunere ca Germania Federală să
decembrie a.e. la Moscova s-a publicităţii la 23 decembrie, este con precum şi rolul comitetelor' naţiona participe la echiparea şi manevra i
semnat noul acord comercial de sacrată problemelor economice. Do le. ca organe ale conducerii populare. rea submarinelor' nucleare „Polaris",
lungă durată pe perioada 29C»6- cumentul subliniază că sarcinile ac In capitolul consacrat problemelor Cum aceste submarine sînt de fa b ri ordinei publice" din M adrid a
1970 şi protocolul privind liv ră tualei etape — „de lungă durată*' — ideologice, tezele subliniază rolul caţie britanică, proiectul Bonnului a condamnat 9 m uncitori la închi
interesat în prim ul rînd Marea B ri-
rile reciproce de m ărfuri pe a- sînt „extr em de complexe", că obiec presei, radioului şi televiziunii, în tanie, şi opoziţia manifestată atît in soare. Astfel. Luis Tamayo şi
nul 1966 între Uniunea Sovietică tivu l pr incipal al acesteia îl consti semnătatea ştiinţei, şcolilor şi artei Anglia, cît şi în alte cercuri faţă şi Gutiercs Garcia au fost condam
şi Republica Socialistă România. tuie de/.voltarea deplină a re la ţiilor socialiste. de această form ulă a participării R.F. naţi la cîte 2 ani şi patru luni
Noul acord de lungă durată de producţie socialiste. In capitolul consacrat a ctivită ţii Germane la strategia nucleară occi închisoare fiecare pentru, apar
constituie un nou aport (a În P artidului Comunist din Cehoslova tenenţă la „o organizaţie ilegală”
„In faţa noastră se deschid posibi dentală a determ inat form ulări pre
tărirea pe mai departe a re la ţi lită ţi pentru folosirea şi aplicarea mai cia, în perioada următoare, se subli caute din partea vest-germană. Co şi la o amendă de 10 000 pesetas
ilo r economice şi comerciale in deplină a legităţilor şi p rin cip iilo r niază sarcinile sporite ale organiza mentatorul de la Bonn al săptămina- pentru „propagandă ilegală”. Cei
tre U R.S.S. şi România şi cre socialismului, alo căror posibilităţi nu ţiilo r de partid in rezolvarea proble lulur britanic „Observor" scria ast la lţi 7 au fost condamnaţi la cite
ează o bază temeinică pentru dez au fost deocamdată epuizate nici pe melor economice actuale. fel că Erhard îşi considera înainte un an închisoare şi la o amendă
voltarea com erţului reciproc a- departe" de vizita sa la Washington propune de 10.000 pesetas pentru „pro
vantajos. Tezele consacră un capitol re la ţii rile respective drept „simple consi pagandă ilegală”.
In legătură eu relaţiile economice
Volum ul liv ră rilo r reciproce de şi sociale din Cehoslovacia, Comite lor internaţionale Sint condamnate deraţii".
m ă rfu ri în perioada 1966-1970 re tul Central consideră că problema agresiunea S.U.A în Vietnam şi po Insă nici aceste consideraţii n-au SOFIA
prezintă cca 3.8 m iliarde ruble litica primejdioasă a Republicii Fe avut, după părerea ziarului „Times", Intre Bulgaria şi Iugoslavia a fost
şi depăşeşte de aproxim ativ 1.3 dezvoltării continue a societăţii so succes. „Există indicaţii, scrie acest semnat un protocol p rivin d liv ră
ori volum ul schim burilor de cialiste poate fi rezolvată just pe ca derale Germane. z»ar, că nu s-a ajuns la nici o hotă- rile reciproce de m ărfuri pe anul
m ărfuri din acordul pe anii 1961- lea „creşterii nivelului ş tiin ţific al C C. al P.C C. subliniază necesita rrie specifică. Una din impresiile ră 1966, care prevede o sporire a
1965. conducerii in toate domeniile". tea unităţii principiale şi întărirea mase după conferinţa de pr esă de la volum ului schim burilor cu 46 la
România va livra in Uniunea capacităţii de acţiune a întregii m iş sută com parativ cu anul 1965
Sovietică instalaţii de forai şi „In planul cincinal de dezvoltare cări comuniste internaţionale in ac Washington a purtătorului de cuvînt
alte instalaţii pentru industria a economiei naţionale pe perioada vest-german von Hase a fost că a- MOSCOVA
petrolieră, u tilaje electrotehnice, 1966—1970. se subliniază in teze, tre tuala situaţie internaţională cesta din urmă încerca să sugereze La 24 decembrie, anunţă agen
vase, remorci, cisterne Şi bascu buie asigurată restabilirea echilibru ţia TASS, Alexei Kosighin, pre
lante. produse petrolifere, lam i lui esenţial intre formarea şi repar şedintele C onsiliului de M in iştri
nate şi ţevi de oţel, cauciuc sin al U.R SS., a p rim it pe Sardar
tetic. mobilă, confecţii, tricotaje tizarea venitului naţional". Documen Franţa va participa la întîinirea R.F. GERMANA. In fo to : — Sovietică, a plecat Ia 23 decem Swaran Singh, m inistrul de ex
şi alte m ărfuri. tul precizează principalele direcţii in Aspect de la o adunare de pro brie spre patrie. terne al Indiei. A avut loc o
Uniunea Sovietică va livra in care va fi înfăptuit acest principiu test a U niunii Germane pentru Delegaţia, care a fost condusă convorbire în cadrul căreia au
Republica Socialistă România în diferite ram uri de producţie de la Luxemburg a „celor sase“ pace, ce a avut loc recent la O- de Gerhard Gruneberg, membru fost abordate probleme de in
maşini-unelte. u tila j de ridicat, berhausen. P articipanţii s-au r i supleant al B iroului Politic al tere* reciproc. La convorbire a
transportat şi pentru construcţii, PARIS 24 (Agerpres) — M inistrul păşit a tribuţiile, erijîndu-se într-un dicat îm potriva po liticii m ilita CC. al P S .U .C , secretar al C.C. participat A ndrei Gromîlco, m i
u tila j electrotehnic, u tila j de te de externe francez, Couve de M ur- organ suprastatal. )n legătură cu ro riste a Bonnului, precum şi a al P.S.U.G., a luat cunoştinţă de nistrul afacerilor externe al
lecom unicaţii. autoturisme, cocs. viIle, a remis joi ambasadorului ita lul v iito r al comisiei Hallstein, agen in sta b ilită ţii sociale existente. problemele organizării produc U.RS.S., şi Trilolci Nath Kaul.
cărbune cocsificabil, minereu de lian la Paris, Giovanni Fornari. răs ţia France Prcs.se lasă să se înţelea ţiei agricole in U.RS.S. in con ambasadorul Indiei in Uniunea
fier, feroaliaje, metale neferoase Declaraţia punsul Franţei (a ultim a invitaţie ce gă că în această problemă va li evi d iţiile actuale. Sovietică.
şi laminate, bumbac şi alte m ăr i-a fost adresată de partenerii săi din tată o înfruntare directă şi se va aş înainte de plecare, delegaţia
furi Piaţa comună pentru a participa la tepta ca toate parlamentele „celor a fost prim ită de Leonicl Brejnev, MOSCOVA
Acordul şi protocolul au fost un Consiliu m inisterial extraordinar şase' sa ratifice acordul vizînd fuzio prim-secretar al C.C. al PC.U.S. La 24 decembrie. Alexei Kosî-
semnate din îm puternicirea gu al R.P.D. Coreene al C.E.E. care să discute ieşirea din narea executivelor celor trei orga ghin, preşedintele C onsiliului de
vernului Republicii Socialiste Ro criză a „celor şase". nisme comunitare, pentru a defini cu TO KIO M in iştri al U.RSS., a p rim it la
mânia de către m inistrul comer In răspuns se arată că Franţa a toate nuanţele dorite rolul v iito ru In Comisia pentru buget a Ca K rem lin pe cei doi m iniştri ai
ţului exterior, Gh. Cioară, şi din PHENIAN 24 (Agerpres). — M in is acceptat să ia parte la în tiln i- lui organ executiv unic. Pe de altă merei Inferioare a Parlam entu R epublicii Zambia — A rth u r
îm puternicirea guvernului U.R S.S terul A facerilor Externe al R.P.D. i ea ce urmează să se ţină la Lu parte, guvernul francez în tru n it joi lui japonez au loc dezbateri in Wina, m inistrul finanţelor, mem
de către m inistrul com erţului ex Coreene a dat publicităţii o decla xemburg, insă cere un decalaj pen în şedinţă a hotărit să accepte noua legătură cu bugetul m ilita r pe bru al Parlam entului, şi M im -
raţie in legătură cu adoptarea la 22 denda E., m inistrul a gricu lturii
terior, N. S Patolicev. tru data ţin e rii acesteia. Faţă de data reducere de 10 la sută a tarifelo r va anul 1966.
La semnare au asistat V ladim ir decembr ie de către Adunarea Gene iniţială. 13— 14 ianuarie, hotărită de male interrom unitare. Această hotâ- Direcţia apărării naţionale a — care au sosit la Moscova in
Novikov, vicepreşedinte al Con rală a O N.U a unei rezoluţii in pm- „cei cinci", Fr anţa ar prefera data de rîre este interpretată ca un gest de Japoniei a hotărît alocarea de tr-o misiune de bunăvoinţă. Po
blema cor eeană. „Guver nul R P.D. triv it agenţiei TASS, a avut loc
siliului de M in iştri al U.R.S.S.. 17— 18 ianuarie, avindu-se în vedere bunăvoinţă al Franţei faţă de Piaţa sume suplimentare, în vederea
M ihail Losakov, membru al co Coreene respinge cu hotărîre rezolu că la 8 ianuarie are loc reinstalarea comună. Problema bugetului comu dotării armatei cu mijloace de un schimb de păreri în legătură
legiului M iniste ru lui comerţului ţia adoptată de Adunarea Generală preşedintelui de Gaulle. Faptul că n ită ţii va fi reluată in discuţie luna luptă moderne. Acest fapt a pro cu dezvoltarea re la ţiilo r de prie
exterior al U.RS.S.. S. T. Asta- a N aţiunilor Unite, considerînd-o întilnirea se va ţine la Luxemburg viitoare intr e Franţa şi partenerii săi. vocat nem ulţum iri adinei in rin - tenie între cele două ţă ri şi si
nulă şi neavenită' întocmai ca şi MOSCOVA tuaţia internaţională. A fost a-
vin, director in M. A. E. al precedentele rezoluţii adoptate în a- şi nu la Bruxelles, ca de obicei, îm Faptul că s-a ajuns la înţelegerea dul opoziţiei.
U.RS.S., şi alte persoane ofici ceaslă problemă, cea actuală urm ă de a se relua discuţiile in „şase", nu Delegaţia C.C. al P.S.U.G. şi cordată o atenţie deosebită pro
ale. A fost prezent, de aseme reşte permanentizarea prezenţei tru piedică participarea comisiei Hal- înseamnă insă că Piaţa comună a şi a C onsiliului pentru agricultură ROMA blemei s p rijin irii pe toate căfle
nea. Nicolae Cuină, ambasadorul pelor amer icane in Coreea de sud, Istein la lucrări, dînd astfel satisfac rezolvat criza în care se află de a- din R.D.G. care a vizitat Uniunea Studentul italian Riecardo Gu- a luptei poporului Zimbabwe pen
Republicii Socialiste România in ţie Franţei, caic, după cum se ştie, pioape şase luni. alino a fost condamnat ieri de tru libertate şi independenţă na
U .R SS fiind astfel diam etral opusă interese acuză comisia respectivă că şi-a de un tribunal franchist din Ma ţională.
lor' şi voinţei poporului coreean.
După semnarea documentelor. drid la şase ani închisoare pen PARIS
Nilcolai Patolicev a oferit o re tru faptul că în luna martie a C onsiliul m unicipal al Parisu
cepţie in cinstea oaspeţilor ro NEW YORK TIMES fost surprins distribuind m ani lu i a anunţat în mod oficial că
mâni. incidente grave an A rgentina feste antifranchiste. renunţă să prezinte candidatura
Gualino studia la Univei-sita-
tea din M adrid şi împreună cu capitalei Franţei pentru organi
Olim pice
din
zarea Jocurilor
BUENOS ATRES 24 (Agerpres). — cu patrulele poliţiei, un număr ne- In d ic ii n e lin iş tito a r e a lţi studenţi spanioli a participat 1972.
antiguvernamentale.
la acţiuni
In cinstea zilei Grave incidente s-au petrecut joi in precizat de persoane fiin d rănite. El era membru al Federaţiei de BRUXELLES
In oraşul Tueuman a sosit .Jose
oraşul San Miguel de Tueuman, unde
m uncitorii (Ip la ra fin ă riile de za Alonso, secretar general al Confede NEW YORK 24 (A- acţiuni ale Pentago administr aţiei, în sen mocrate spaniole (FUDE) a stu P o trivit declaraţiei făcute de
denţilor, organizaţie care acţio
raţiei Generale a M uncii din Argen
sul că
hăr şi de pe plantaţiile de trestie de
congresului i
nului. Astfel, deşi la
de 39 Decembrie zahăr au demonstr at pe străzi şi au tina. care a chemat pe m uncitori să gerpres). — Există in Washington se respec se vor prezenta pro nează în ilegalitate, prim ul m inistru al Belgiei, P ie i
dicii
neliniştitoare,
le Harmel, in anul 1966 vor
fi
aruncat cu pietre in clădiri le p u b li continue lupta revendicativă. scrie ziarul „New tă cu stricteţe cenzu puneri p rivin d rein închise alte 6 mine de cărbuni,
ce, ca protest pentru situaţia lor e- In aceeaşi zi. la Buenos Aires, cr- Y ork Times", că ad ra asupra in fo rm a ţii troducerea unor im CAIRO
ATENA 24 — Corespondentul a căror exploatare a fost decla
conomicâ disperată. Aceşti muncitor i teva m ii de persoane, in firm ie ri şi m inistraţia de la Wa lor referitoare la pro pozite reduse sau e li Frontul Naţional de Eliberare
Agerpres, C. Alexandroaie, trans nu si-au pr im it salar iile din luna sep surori de caritate din spitalele ca shington intenţionea blema Vietnam ului, minate complet in u l din te rito riile ocupate ale Yeme rată „nerentabilă", aproxim ativ
mite : tembrie, patronii invocînd m otivul pitalei. au demonstrat în faţa pala ză să introducă o sc s-a renunţat un tim p tim ii ani „R elatări fa nului de sud (Adenul şi celelalte 10000 de m uncitori răm inînd fă
In cinstea zilei de 30 Decem ră lucru.
că din cauza actualei crize economice tului guvernamental, cerîncl sporirea rie de impozite noi la acest secret pentru vorabile acestei pers protectorate) a cerut statelor a-
brie. Liga de prietenie greco-ro-
nu mar pot continua producţia Gu salariilor şi plata salariilor restante. sau să renunţe la a- a se dezvălui că, drept pective, se spune in rabe să-i acorde ajutor m ilita r
mânâ a organizat in sala „V cni- vernul federal argentinian a pus la Lideri sindicali au declarat că per numite aspecte favo articol, au început să pentru a continua lupta armată ROMA
zelos“ din Atena o seară cultu dispoziţie 300 milioane pesos pentru sonalul clin spitale nu şi-a p rim it sa rabile politicii sale apară şi în presă sub îm potriva colonialism ului b rita A utorităţile poliţieneşti din o-
rală. plata salariilor restante, dai- această la riile de citeva luni Demonstranţii interne spre a putea semnătura unor co nic, relatează agenţia Reuter, re- raşul Foggia (Italia de sud) au
Preşedintele Ligii, generalul sumă este departe de suma necesară finanţa operaţiile m i Din presa străină mentatori de largă ferindu-se la recenta în tîln ire trim is în fata judecăţii pe con
Spais, deschizind această m ani M anifestanţii au răsturnat automo au fost atacaţi de poliţie, şase per litare din Vietnam. ciixrulaţie şi care sint dintre secretarul general al fron- ducătorii organizaţiei sindicale a
festare a transmis poporului ro bile şi au spart vitrinele magazine soane fiind rănite grav şi altele mai „ Ş t i r e a neplăcută, cunoscuţi pentru spri • tutui, K'ahtnn el Shaaby. eu se m uncitorilor din transporturile
mân calde şî prieteneşti fe licită ri lor. Ei au schimbat focuri de armă uşor. scrie ziarul sub sem jin u l acordat intensi cretarul general al Ligii Arabe, acestui oraş. Ei sjnl acuz.aţi de
cu ocazia îm p lin irii a 10 ani de nătura unui comenta ur mare a escaladării fică rii operaţiilor m i Abdel Hassouna. După întreve organizarea grevei m uncitorilor
la instaurarea republicii. A luat tor cunoscut, A rthur războiului din V iet litare in Vietnam ". Jn dere. Kahtan el Shaaby a decla din transporturi, ridicaţi la luptă
cuvîntul apoi secretarul general lCr ick, este că războ nam. bugetul m ilita r articolul din „New rat reprezentanţilor presei că a- în apărarea drep turilo r lor
al L ig ii de prietenie greco-ro- Se va întoarce Peron în Argentina ? iul din Vietnam nu pentru anul fiscal v ii York Times" se ci vioanele britanice au făcut m ii Lupta m uncitorilor din transpor
mânâ, T. Katrivanos. mai poate fi finanţat tor se va ridica la su tează ca exemplu de de victim e in rindul populaţiei turi a luat amploare în mai m ul
B aritonul român Dan Iordă- BUENOS AIRES 24 (Agerpres). — devreme deeît cred multe persoane". in acelaşi tim p cu ma de 60 m iliarde de claraţia lui H a l e paşnice rurale. te oraşe rlin Italia intre care
chescu a susţinut un program După cum relatează agenţia Associa In prezent, se află în Argentina şi programele necesitate dolari, in loc de su Roggs, membru al Ca Bologna. Milano, Veneţia, unde
muzical răsplătit cu puternice a- ted Press, a tit la Buenos Aires, cît Isabela Peron, soţia fostului dictator, pentru construirea mele m ult mai mici merei Reprezentanţi M A D R ID recent au avut loc greve de
plauze d e cei prezenţi. Condu şi în di feri le oraşe din provincie, sur care desfăşoară o intensă campanie „M a rii Societăţi" şi prevăzute in iţia l şi a- lor şi unul dintre „T ribunalul pentru păstrarea mare amploare
cerea L ig ii de prietenie greoo- sele peroniste au indicat posibilita propagandistică in cercurile pero că, fie una fie alta, va nunţate cu consec purtătorii de cuvînt
române a oferit participanţilor tea unei noi încercări din partea fos niste. trebui să sufere res venţă de către surse neoficiali ai adm inis
un cocteil care s-a desfăşurat in tului dictator argentinian .Juan Peron Associated Press menţionează că tric ţii de credite sau le oficiale in u ltim ul traţiei. „P rincipalul
tr-o atmosferă de caldă priete de a se înapoia în ţară. Ziarul „C ro ştiri p rivind o apropiată înapoiere a că. pe de altă parte, an". Comentatorul a- accent la viitoarea sc^ L O T O
nie nica' a anunţat că Enrique Guei’ol, lui Peron in Argentina, au ciixrulat reducerile de impozite irage atenţia mai de siunc a Congresului, a
Au participat ambasadorul Re membru peronist al Congresului ar şi in trecut, dar nu s-au confirm at anunţate recent vor parte că această cam spus acesta, se va La tragerea din 24 decembrie 1965, au fost extrase din urnă urmă-
publicii Socialiste România la gentinian, „s-a înapoiat dintr-o că Peron a făcut o încercare de a se în trebui anulate". panie de pregătire a pune pe războiul din toarolc numere : 40 74 78 53 22 70 85 24 59 5.
Atena, M. Bălăncscu, şi a lţi mem lătorie urgentă Şi .secretă făcută (a toarce in ţara sa rn decembrie anul „Procesul pregătirii opiniei publice a con Vietnam şi pe subrr- Premii suplimentare : 61 77 78.
bri ai ambasadei, a rtiştii români M adrid", unde se află în prezent Pe trecut, dar a fost o prit de autorită opiniei publice, scrie tinuat si prin afirm a donarea program ului Fond de premii : 805.235 Ici.
S ilvia Popovici şi Ştefan Ciubo- ţile braziliene la Rîo de Janeiro şi mai departe ziarul, a ţii voalate ale unor de politică internă a- Tragerea specială LOTO a Revelionului va h 'c j I j f simbâtâ, 1 ia
tăraşu, oameni de artă şi cultură ron Guerol ar fi declarat eă fostul trim is inapoi la M adrid, la cererea şî fost început prin purtători de cuvînt ai cestui obiectiv". nuarie 1966, la Bucureşti.
greci, ziarişti greci şi străini. preşedinte „se va înapoia în ţar ă mai guvernului argentinian.
lala U niunii Sovietice. S-a slabilil alte 40 de persoane sini date dis alcătuieşte scheletul acoperişului,
că el are greutatea de 48 000 tone. părute Potrivii unor şt iii neoficia poate li uşor acoperit cu mase
Determinarea greutăţii unor con- le. peslc 100 de locuinţe ale mine plastice suu metale uşoare. X
rilor au losl distinse. Echipe dc a-
sl tuci ii atit dc mari se poale rea
PRETUTINDENI liza pe baza dilcrenfei in intensi juior. precum şi medicamente şi o- + DISPECER ROBOT
hmenle au lost trimise in regiunea
tate a razelor cosmice In interio
Gora PinlandsUa. dc la marginea
rul clădirii 51 alară. Această dife
renţă se măsoară cu un dispozitiv sinistrată. otaşului Leningrad, a renunţai la
special — telescopul qcocosmic. + STAD IO N-FLU TU R E serviciile dispecerului dc serviciu,
Razele cosmice sint utile şi geo îndatoririle acestuia sini indeplini-
+ UN TREN OPRIT DE LEI + O ADEVĂRATĂ ŞOSEA logilor. Ele ajută la determinarea Prol. arhitect M ihail Tupolcv le de un robot.
AERIANĂ zonei limită a zăcămintelor. In tim (U RS,S.), a propus un proiect o ri întregul ciclu de primire şi ex
„ Neimprcsionali" dc tehnica O adevuralu şosea aeriană u r pul prospecţiunilor, micşorarea in- ginal de stadion acoperit, al că pediere a garniturilor dc cale le
modernă, un qrup dc lei au linut mează sâ lie construită in Japo tcnsilutii radiafiei cosmice, care rui acoperiş solz.os impeslritat cu tală a losl automatizat Robotul
pe loc timp dc şase ore un tren nia. Este vorba dc un pod gigan se constată ta o anumită adincimc. cabluri, seamănă cu un llulure in retine numărul liccăruia dintre su-
in Tanqanica Potrivit unui comu tic. a cărui lungime atinge 1.068 constituie semnalul transmis dc la zbor. Proiectul prezentai se şi nu lele de vagoane electrice care trec
nicat al administraţiei căilor leta metri, iar lăţimea va permite ca •zacă mint de razele cosmice meşte .,Pluturc” . ,.Fluturele" repre prin gara la intervale scurte. El
le din Dar cs Solaam, mecanicul circulaţia să se efectueze pe şase După părerea specialiştilor, înre zintă o consttuclic din hei „şei" ştie ora exactă a sosirii şi plecă
locomotivei unui tren dc noapte, benzi. El va uni insulele Honshu gistrarea radiaţiilor cosmice con Construcţia ,,şa“ este cunoscută rii trenurilor, stabileşte ora trim i
care călătorea spre localilalea Mo- şi Kyushu. legale in prezent dc un stituie o metodă dcsiul dc elicien- In arhitectură. Ea se compune din terii trenurilor la depou, ora ieşi
rogoro. a observat pe sine. in lu tunel submarin, construit in 1968. lă care măreşte considerabil preci două arcuri parabolice, legale prin- rii lor de acolo.
mina larutilor. un qrup de Ici. Pen Prin dimensiunile sale, acest pod zia prospecţiunilor geologice tr-un sistem de şarturi. După grai icul circulaţiei, auto-
tru a evita o baie de sinqc, el a va ti cel mai mare din întreaga Se parc, Insă. că noul proiect al malul elaborează ilinerariile tutu
Irinat trenul, şî un vagon a dera Asie. Construcţia sa se va term i + PAGUBE SERIOASE lui Tupolcv este ceva cu totul ror trenurilor electrice care sosesc
sau care pleacă : la comanda lui.
iat ... Cu toate acestea, un leu a ni na in anul 1972 şi se apreciază că DE PE URMA PLOILOR nou. A utorul consideră că ideea i-a In citeva secunde se dă cale liberă
va costa 24 miliarde de yeni. sugeral-o terenul pe care va li
merit sub locomotivă şi a lost u- TORENŢIALE IN BOLIVIA construit noul sladion din Kiev. şi se aprind semafoare.
cis■ In momentul in care persona Stadionul va fi amplasai pe un Robotul creai dc specialiştii le-
+ STABILIREA GREUTĂŢII BRAZILIA In foto: — Omul şî animalul trăiesc alături în
lul trenului a încercai să repună CU AJUTORUL RAZELOR Ploile torenţiale care au căzui deal al cărui v irl reprezintă o plol- ninqrudcni poale aduce modificări
In mersul trenurilor,
precis
mai
Inrmă triunghiulară cu latura
dc
pe şine vagonul deraiat, leii au de COSMICE f/mp de cflcva zile asupra reqiunii poale să pună in circulaţie un nu sărăcăcioasele „favcle" ale unui cartier mărginaş din Rio dc
miniere Tipuani din Bolivia au pro 140 m. El va cuprinde un teren dc
venit agresivi Ci s-au retras abia Cu ajutorul razelor cosmice s-a vocat moartea unui număr de 31 lotbal obişnuit, sectoare pentru a- măr suplimentar de trenuri sau să Janeiro.
după şase ore, etnd trenul a pu putut clnluri hotelul „ Moscova", u- de persoane şi mari pagube mate llelism şi dileritc încăperi anexă. le scoală din grai ic pe cele de
lul li pus din nou in mişcare. nul dintre cele inai mari din capt- riale. Autor Hol ile au anunţ at că Sistemul ajurat dc cabluri, care prisos.
Redacţia şl administraţia ziarului str. Dr. Petru Gioza nr, 25, lelefon 1588, 1275, 1585, 12 11. Taxa platllfl Io numerar conform aprobării Direcţie» Generale P.T.T-R. - nr. 263 328 dlo 8 noiembrie 1949 - Tiparul lotreprioderea Poligrafica Hunedoma Deva