Page 89 - 1965-12

£$ibiîotec;i Cenî.. i**J f
V 'tţjio n o lâ
H u v :^ o a ra - D e v a
PROLETARI DW TOATE ŢÂRILE. UNÎŢ1~VA I
Dezbaterea cifrelor de plan ale
P A G I N A 2
6. A. S. şi S. M. T. pe anul 1966

Ieri. la Deva a avut loc şedinţa ţii la discuţii şi-au exprimat hotărî*
pentru dezbaterea cifrelor de plan rea de a depune eforturi susţinute,
pe anul 1966 ale gospodăriilor agrico­ mobilizînd pe toţi lucrătorii din uni­
le de stat şi staţiunilor de maşini şi tăţile respective la traducerea în
tractoare din regiunea noastră. La viaţă a sarcinilor puse în faţa G.A.S.
şedinţă au participat secretarii cu şi S.M.T. de către Congresul al IX-
problemele agrar e ale comitetelor r a­ lea al partidului şi de Plenara CC.
ionale şi orăşeneşti de partid, pre­ al P.C.R. din 11—12 noiembrie 1965,
şedinţii consiliilor* agricole, secretarii angajindu-sc totodată să realizeze în
comitetelor de partid şi ale unor bi­ mod exemplar obiectivele stabilite
rouri ale organizaţiilor de bază din pentru primul an al noului plan cin­
G.A.S. şi S.M.T., directorii, inginer ii cinal.
şefi şi contabilii şefi ai acestor uni­ In cuvîntul lor, vorbitorii s-au re­
tăţi, preşedinţii comitetelor sindicate­ ferit la o serie de aspecte privind
lor, secretarii comitetelor* organiza­ îmbunătăţirea organizării muncii,
ţiilor U.T.C. din unităţile respective, planificării producţiei, introducerea
reprezentanţi ai sucursalelor Băncii şi aplicarea pe scară tot mai larga
Naţionale şi al Băncii de Investiţii, a metodelor agrozootehnice avansate,
delegaţi din partea Trustului Cen­ extinderea mecanizării, chimizării şi
tral Gostat. A participat, de aseme­ a irigaţiilor. S-a insistat, de aseme­
nea, tov. George Homoştean, secretar nea, asupra necesităţii folosirii ra­
ţionale a bazei tehnico-materiale, în
al Comitetului regional Hunedoara
CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT al P.C.R. tov. scopul creşterii producţiei la ha şi
pe cap de animal şi reducerii pre­
După prezentarea, de către
ţului de cost al produselor. Totodată,
Aurel Nistor, preşedintele Consiliu­
lui agricol regional, a unei informări
melor privind folosirea eficientă a
asupra modului cum şi-au realizat s-a acordat atenţie sporită proble­
sarcinile de plan pe anui 1965, lucră­ investiţiilor şi ridicarea calificării pro­
PAGINA 1 torii din cadrul G.A.S. şi S.M.T. şi fesionale a lucrătorilor din gospodă­
riile de stat şi mecanizatorilor, în ve­
a planului de măsuri pentru înfăp­
tuirea obiectivelor stabilite pentru a- derea asigurării utilizării cit mai de­
nul 1966, de către tov. George Râican, pline a bazei tehnico-materiale, pen­
directorul Trustului regional Gostat, tru scurtarea termenelor de executa­
I. R. T. A. Hunedoara - Deva 9 Sînf eficiente au urmat discuţii. re a lucrărilor agricole şi îmbunătă­
ţirea calităţii acestora, ceea cc in fi­
Scoţînd in evidenţă rezultatele ob­
ţinute, metodele folosite în acest nal va duce la ridicarea pe o treap­
Colectivul întreprin­ 428 758 lei economii la scop şi rezervele de care dispun gos­ tă superioară a nivelului activităţii
derii regionale de tran­ preţul de cost. acţiunile podăriile agricole de stat şi staţiuni­ economico-financiare a G. A. S. şi
sporturi auto Hunedoa- Cele mai bune rezul­ le de maşini şi tractoare, participan­ S.M.T. din regiunea noastră.
ra-Deva şi-a îndeplinit tate au fost dobîndite de
planul anual la tone ki­ muncitorii de la auto­ iniţiate?
lometrice convenţionale bazele Alba lulia, Sebeş,
in ziua de 24 decembrie. Brad şi Hunedoara. Plecarea la Havana a lui Mircea Rădulescu,
In afară de acest suc­
ces. muncitorii între­ EV A MOISE redactor şef al ziarului „România liberă"
prinderii au . oblinut corespondentă ® Ştafeta a fost
A părăsit Capitala, îndreptîndu-se vator la conferinţa de solidaritate cu
preluată... spre Havana, Mircea Rădulescu, re­ popoarele din Asia, Africa şi Ame­
rica Latină, care va avea loc în ca­
dactor şef al ziarului „România Li­
beră, membru al Ligii române de pitala Cubei între 3 şi 10 ianuarie
prietenie cu popoarele din Asia şi 1966.
Africa, pentru a participa ca obser­ (Agerpres)
E. M. Âninoasa
Minerii din Âninoasa portat îndeplinirea pla­ Grijă sporită învăţămîntului
s-au situat în cursul a- nului pe anul 1965.
cestui an în fruntea în­ Hotărîţi să reediteze
trecerii socialiste ce se acest succes şi in anul
desfăşoară între exploa­ 1966, ei s-au angajat să
tările bazinului carboni­ acoi'de în viitor mai agrozootehnic
fer din Valea Jiului. A- multă atenţie organiză­
proape lună de lună rii muncii, folosirii din
şi-au depăşit planul de plin a utilajelor şi ma­
producţie. Ca urmare, A trecut o bună perioadă de timp dc la deschiderea nătoare ne-a vorbit şi tova­ lor la care este lector me­
!n dimineaţa zilei de 24 şinilor, exploatării mai invâtâmintuiui agrozootehnic de masă. In numeroase răşa ing. Ecaterina Negrea, dicul veterinar Cornel To-
decembrie, colectivul a- raţionale a zăcământu­ Un nou obiectiv industrial sc conturează pc harta regiunii noastre: Fabrica de dolo- cercuri din cadrul unităţilor agricole din raionul Ha­ lector la cercul de creştere ma. Şi aici au fost predate
cestei exploatări a ra­ lui. mită metalurgică dc la Zlaşti la a cărei construcţie sc munceşte entuziast. ţeg, lecţiile au fost expuse în mod corespunzător. Ca a animalelor anul III de la tot trei lecţii. Cai* activita­
Foto: N. BONDARENCO urmare şi cursanţii au avut o bună participare la lec­ cooperativa agricolă de pro­ tea cercului s-a întrerupt
ţii. La aceasta se mai adaugă şi faptul cft expunerilor ducţie din Demsuş. deoarece lectorul este plecat
li sc dă un-caracter practic prin intermediul diverselor — Am pus accent pe par­ in concediu.
materiale intuitive, ceea ce face să crească interesul tea aplicativă a fiecărei lec­ Pentru a urmări mai bine
cursanţilor In urmărirea lor cu mai multă atenţie. In ţii urmărind cu atenţie ca participarea cursanţilor, fe­
Muncitoa­ raionul Haţeg există însă şi cercuri unde activitatea nu
rele Elisabe- se desfăşoară Ia un nivel satisfăcător. Pentru a cunoa­ toţi cursanţii sâ aplice in lul în care ei îşi însuşesc
Atelierele R.M.R. Simeria O seară, ta Radu şi E- şte mai îndeaproape situaţia existentă, de curînd am practică cunoştinţele acu­ cunoştinţele predate, ţin e-
mulate. Drept rezultat în 11
videnţa la zi în
carnetul
lisabeta Ma-
luni am realizat peste pre­
şedinţi de cooperative sâ ne relateze despre felul in
La 24 decembrie, co­ cut, iar in procesul teh­ griciuc de la • vizitat cîteva unităţi solicitind lectorilor şi unor pre­ vederile planului anual, destinat acestui scop.
Fiind vorba despre acea­
lectivul A t e l i e r e l o r nologic au fost aduse I. R. I. C. care so desfăşoară cursurile invăţâmintului agrozoo­ aproape 150 litri lapte pe stă problemă l-am rugat pe
R.M.R. Simeria a exe­ îmbunătăţiri prin reor­ în tovărăşia tinerilor Deva îşi de­ tehnic. cap dc vacă furajată. Aş tov. Mihailovici sâ argu­
cutat ultimele lucrări ganizarea şi formarea păşesc lu­ Iată cîteva consemnări: ţine să mai precizez câ după menteze afirmaţia făcută.
prevăzute pentru anul grupelor complexe în nar sarcini­ fiecare şedinţă de cerc efec­ Răsfoind carnetul, filă cu
1965. Pe lîngâ îndepli­ sectoarele a r m ă t u r ă , le’'- de plan — La cercul nostru, pen­ folosesc planşe, mulaje, tuăm lucrări practice Ia filă, am constatat superfi­
nirea planului, înainte pompe şi frîne de loco­ Umbrele înserării s-au aşternut drul concursului gen „cine ştie, cîş- cu circa 15 tru cultura plantelor anul mostre, etc. De fapt, cele re­ fermele de animale. Pînâ cialitatea cu care lectorul
de termen cu 7 zile, co­ motive. A fost de ase­ peste oraş. Pe străzi, animaţia conti­ tigă\ pe tema „Viaţa şi opera lui la sută. Se­ III, ne declara tov. ing. latate de mine sc oglindesc acum am antrenat pe toţi priveşte ţinerea evidenţe­
lectivul nostru a înscris menea perfecţionat flu­ nuă frică, multă vreme.. Aşezate .la .George Coşbuc*. cretul, succe- Eufrosina Bufnea, de la coo- şi in aceea ca puia acum am cooperatorii din cadrul cer­ lor. Ne referim la faptul câ
pe 11 luni economii la xul tehnologic la repa­ locuri vizibile, cîteva afişe îndeamnă In faţa juriului s-au prezentat cott&' ■siiLui' constă. UUr^Mf • Tr* rr-‘ ~ cului la acţiuni de îngrijire datele mnt înscrise cu cre­
preţul de cost în valoa­ raţia vagoanelor. In la recreere: „Tineri, petreceţi o sca­ fezelc Maria Oltean, Eugenia Dumi- în buna or­ dueţie din Peşteana, activi- ţa cursanţilor a fost între şi hrânire a animalelor, la ionul, se fa9 ştersături şi
re de peste 300000 lei producţie au fost intro­ ră plăcută în cadrul. „Joii de tine­ treasâ, Elvira Schoppalt, instalatorul ganizare a tatea sc desfăşoară în bune 90-95 la sută. Dar aceasta stabilirea celui mai potrivit multe rubrici care trebui-
realizînd totodată bene­ duse maşini şi utilaje ret* organizată de către Comitetul Traian Benea şi mecanicul auto- muncii, în coridiţiuni. Aceasta se dato-. nu înseamnă totul. Fiecare program de lucru la ferme, ie completate sint negli­
ficii de 1.850.000 lei. cu productivitate înaltă, orăşenesc al U.T.C. Sebeş la casa ra­ moto Ioan Sântei. Primele întrebări, preocuparea reşte în cea mai mare parte jate.
îndeplinirea înainte a căror valoare de do­ ională de cultură*. In continuare este primele răspunsuri bune, apreciate pentru con­ faptului că organizaţia de “
Unele neajunsuri sint sem­
de vreme a sarcinilor a- tare este de peste redat programul desfăşurării acţiunii. nu numai de juriul concursului ei şi tinua ridica­ p a r t i d mobilizează pc nalate şi la cooperativa a-
nuale de producţie se împreună cu cîteva sute de tineri de întreaga asistenţă. re a califi­ cursanţi la lecţii şi urmă­ raionul Haţeg gricolâ din Clopotiva.
datoreşte faptului că 1.600.000 lei. din oraş, intrăm şi noi in incinta ca­ Treptat, Eugenia Dumitreasă în­ cării profe­ reşte îndeaproape felul în
indicele de productivi­ Ing. GH. ZUDOR sei de cultură. O atmosferă antre­ cepe să ciştige avans. Ca membră a sionale. care ei îşi însuşesc eunoştin- . — La noi învâţâmîntul a-
tate a muncii a cres­ director nantă, tinerească creată de organi­ echipei de teatru şi a brigăzii artisti­ In fotogra­ ţele predate. In calitate de grozoolehnic se desfăşoară
zatori ne dă certitudinea că vom pe­ ce de agitaţie din cadrul cooperati­ fie : c el e lector mă pregătesc temei­ cooperator s-a străduit sâ-şî Ia respectarea profilaxiei destul de bine ne relata tov.
trece cîteva ore de destindere. vei, Eugenia s-a pregătit cu sîrguinţâ două mun­ nic, din timp, pentru a pre­ îmbogăţească cunoştinţele zooveterinare etc. Dumitru Bădâu, preşedin­
Programul „Joii de tineret" începe şi conştiinciozitate şi pentru această citoare la lo­ zenta la un nivel corespun­ predate studiind literatură — La cooperativa agrico­ tele cooperativei agricole.
cu o expunere prezentată de tovară­ confruntare. Sala aplaudă prelung cul de pro­ zător fiecare lecţie. Întoc­ de specialitate din diverse lă de producţie din Unirea, Râu este însă câ In ce pri­
şul Constantin Bâcilă, secretarul Co­ răspunsurile ei bune, la fel ca şi re­ ducţie. mesc planuri în care schi­ broşuri pe care le recomand. ne spunea tov. ing. Petru veşte frecvenţa, lucrurile se
mitetului executiv al Sfatului popu­ plicile Irinei, rol pe care îl interpre­ ţez ideile mai principale. Printre cei mai activi Mihailovici, lector la cercul schimbă. Spre exemplu, la
lar al oraşului Sebeş. El. vorbeşte ce­ tează în piesa „Mintea cea de pe ur­ Reuşesc pe această cale sâ cursanţi amintesc pe Traian de cultura plantelor de ultima lecţie, din 23 de
lor prezenţi despre Constituţia Re­ mă*. După epuizarea întrebărilor de trezesc interesul cursanţilor Obrejan, Polco Francisc şi cîmp anul III, lecţiile sint cursanţi au lipsit 8. La a-
Concursul nu se poate termina încă O
publicii Socialiste România. Expu­ bază. Eugenia acumulează 160 de în ce priveşte urmărirea ex­ alţii. ţinute la zi. Pînâ în prezent ceasta contribuie şi faptul
Fabrica de hîrtie „1 Mai“ nerea este însoţită şi de cîteva as­ puncte, clasîndu-se pe locul I. punerilor. La fiecare lecţie Despre probleme asemâ- am predat 3 lecţii. Partici­ câ uneori lecţiile sint amî-
pecte privind drepturile şi îndatori­ parea cursanţilor este bu­ nate nejustificat, ceea ce
Petreşti rile tinerilor care păşesc pragul ma­ deoarece pentru locurile al 11-lea şi nă, iar pentru a face sâ îngreunează mobilizarea in­
joratului.
tr-o altă zi. a cursanţilor. Pe
al lll-lea nu se pot stabili cîştigă-
crească interesul lor în ur­
După terminarea expunerii. în- torii. Abia în urma întrebărilor de mărirea expunerilor folo­ viitor înlăturarea acestor
tr-un colţ al sălii animaţia capătă baraj, cînd Maria Olteanu recită cu sesc ca material didactic neajunsuri va sta mai mult
Corespondentul nos­ marfă in ziua de 23 de­ amploare. Sint grupaţi aici tineri ute- în atenţia noastră, astfel ca
tru voluntar, Dumitru cembrie. cişti din organizaţia de bază a coo­ mult suflet poeziile „Iarna pe uliţă* diverse planşe, diafilme etc. invâţâmintul In cadrul cer­
Tătaru, şeful serviciului Acest succes se dato­ perativei meşteşugăreşti „Unirea". A- şi „El Zorab* sc stabilesc următorii In cadrul unităţii noastre cului de creştere a animale­
plan de la Fabrica de reşte preocupării mun­ nimaţia pare a fi justificată: cinci ciştigătorîi: Maria Olteanu pe locul mai funcţionează încă un lor sâ decurgă în condiţiuni
hîrtie din Petreşti, ne-a citorilor, inginerilor Şi dintre reprezentanţii acestei organi­ locul al Il-lea, iar Elvira Schoppalt cerc de creştere a animale­ satisfăcătoare.
pe locul al lll-lea,
comunicat o veste îm­ tehnicienilor de aici zaţii de bază se vor întrece in ca­
bucurătoare. Colectivul pentru aplicarea mai A. DAVID Din relatările interlocutorilor noştri reies© câ pe
fabricii, antrenat In în­ corespunzătoare a unor lîngâ rezultatele bune obţinute sint semnalate şl o se­
r
trecerea socialistă a în­ procese tehnologice, .. i- rie de lipsuri. La unele cercuri s-au predat abia cite
dicarea calificării profe De la Universitatea serală
deplinit planul anual al trei lecţii. Astfel se prezintă situaţia la cercurile de la
sionale, folosirea judici Unirea, Ostrov şi altele. Aici se impune ca organiza­
producţiei globale şi oasă a maşinilor ş.a. de marxism-leninism-Deva ţiile dc partid sâ se preocupe mai mult de buna des­
făşurare a Invăţâmintului agrozootehnic. Este necesar
apoi ca expunerile să fie ţinute In zilele stabilite. Mai
In sălile de curs ale şcolii ge­ activ în lupta pentru triumful multă atenţie trebuie acordată legării lecţiilor de prac­
nerale ,,Dr. Petru Groza" va a- cauzei păcii şi socialismului". tica din fiecare unitate. Lectorii au datoria să ţină la
vea loc seminar la tema : — luni 27 decembrie a. c, ore­ zi toate evidenţele necesare legate de activitatea cercu­
întreprinderile „Sistemul mondial socialist. le 18. cu studenţii din anul II şi rilor, sâ facă lecţiile atractive, interesante. In raionul
Dl, secţia economie. Haţeg există posibilităţi pentru înlăturarea neajunsu­
Principiile relaţiilor dintre state­ rilor semnalate. In această privinţă consiliul agricol
de industrie locală le socialiste. Contribuţia Româ­ — marţi 28 decembrie a. c. raional trebuie sâ exercite un control mai sistematic
Datorită muncii depu­ producţie obţinută, iar niei fa întărirea sistemului mon­ orele 18, cu studenţii din anul 1, Şt sâ ia cele mai potrivite măsuri pentru îmbunătăţirea
activităţii viitoare a cercurilor.
secţiile de economie, filozofie şi
se de către colectivele numărul de sortimente V. TETILEANU
de muncitori, ingineri şi este de pesle 120. din dial socialist. România — factor construcţia de partid. Ic la Consiliul agricol regional
tehnicieni, sub îndruma­ care sortimente noi 67. A.POTOPEA
rea organizaţiilor de în acelaşi timp, valoarea
partid, la data de 24 de­ beneficiilor realizate pe Aspect din
cembrie sectorul de in­ 11 luni trece de 20 m ili­ munca în cen­
dustrie locală din regiu­ oane lei. iar valoarea e- trala termoe­ de la grija pentru efectuarea corectă ţiată în întrecerea socialistă*. E pri­
nea Hunedoara a roaii- conomiilor la preţul de lectrică a C. S. Dimineaţa, cu cîteva minute îna­ bucăţi de tipul „Albalux 2, 3, 4 şi 5*. tre muncitorii protagonişti: Emanoil a fiecărei operaţiuni şi pînâ la apli­ ma dată cînd realizăm o astfel de
zat integral planul de cost însumează peste 2,8 intea orei 7, dacă te afli cumva în Al doilea punct de vedere îmbrăţi­ Podaru, de la montaj general, Tamaş performanţă. O a doua satisfacţie, la
producţie pe anul 1965. milioane lei H u n e d o a r a . faţa intrării principale a Uzinei „30 şează aspectul calitativ a cărui evo­ Zoltan, de la vopsitoric, Petru Iva- carea unor inovaţii şi raţionalizări. fel de mare, izvorăşte din scrisorile
Bunurile de consum Ing. PRODAN PETRU Maistrul Aurel Decembrie* din Cugir ai impresia că luţie spre bine ne-a adus mari satis­ nov, reglor la uzinare, Partonie Su- Ca să fiu sugestiv, am să indic cî­ de mulţumire primite de la benefi­
realizate în anul 1965 o- şeful secţiunii de indus­ Partica şi Ghe- timp de cîteva minute se naşte spon­ facţii pe piaţa internă şi la export, ciu şi Ioan Heinricli, strungari. Ni s-a teva din propunerile care s-au apli­ ciarii noştri din ţară şi de peste ho­
cupă o pondere de peste trie locală a Sfatului za Ciobot în fa­ tan un adevărat flux şi reflux. E ora îmi amintesc câ fabricaţia am în­ spus despre dînşii că poartă la mîini cat cu bune rezultate. La propunerea tare : Iugoslavia, Grecia şi R.P. Mon­
37 la sută din întreaga popular regional ţa tabloului de schimbului şi pe poarta principală se ceput-o cu lipul .Albalux 1", maşină brăţara de aur a meseriei, câ am­ sudorului Alexandru Ciochia, sudura
comandă. perindă, intr-o ordine surprinzătoa­ cu caracteristici funcţionale bune : prentele mîinilor lor harnice se în­ bazinului spălător la colţuri se face golă.
re, un adevărat şuvoi de energie u- încălzea apa, spăla şi storcea rufe­ tipăresc adine pe faţa calitativă a cu sîrmă de crom-nichel, în loc de Am părăsit secţia de fabricaţie şi
manâ. A i ciudata impresie câ a- le, recuperînd leşia, clătea şi din nou produsului realizat. In mijlocul aces­ alamă. S-a realizat in primul rînd un înainte dc a pleca din uzină ne-am
ceşti oameni sint şcolari conştiincioşi, storcea. Dar greutăţile inerente ori­ aspect mult mai plăcut. Cu cîtva timp abătut pe la tovarăşul D. Cătanâ. in­
cu temperamente diferite, care aş­ cărui inceput s-au făcut simţite abia în urmă coşul centrifugal de stoar­ ginerul şef adjunct cu problemele de
teaptă sunetul clopoţelului pentru a cînd produsul a intrat in posesia cere a rufelor se vopsea în trei stra­ concepţie. L-am rugat să ne vorbeas­
se aşeza în bănci. In felul lor, fie­ cumpărătorilor. Necazuri se năşteau turi. De cele mai multe ori se oxida că cite ceva şi despre perspectiva
care din cei pe care i-am întîlnit de la cele două pompe de evacuare a la îmbinări şi păta cu rugină rufele. maşinilor de spălat rufe.
dimineaţă la poartă, sint şcolari care, apei din bazinul spălător şi centrifu­ Acum coşul se execută zincat. Arc şi „La tipurile actuale — ne spunea
conştienţi de menirea lor, activează gal ; motorul monofazat cu colector o rezistenţă mai mare la coroziune. dinsul — se vor aduce îmbunătăţiri
în diferite forme de învâţămînt de care antrena centrifuga şi motorul Eficientă este şi propunerea mun­ constructive şi tehnologice. In pri­
stat sau tehnic. Pe unii dintre ei a- monofazat cu fază auxiliară şi releu citorului Ioan Vlaicu. El a creat un mul rînd se va îmbunătăţi sistemul
veam sâ-i reintilnim aşezaţi grav şi de pornire şi protecţie, care punea in dispozitiv de centrare cu ajutorul de rulare. In 1966 se va însuşi un
preocupaţi în primele „bănci* ale mişcare paieta de spălare in bazin a- căruia se montează in poziţie ideală nou tip de maşini cu tambur orizon­
producţiei din secţia notată simbo­ veau şi ele destule imperfecţiuni de pompa de evacuare a apei. Lista pro­ tal. Va avea avantaje evidente:
lic cu cîteva iniţiale majuscule : execuţie. Toate acestea le-am aflat punerilor nu se încheie «nici. Sînt ci eşte capacitatea de spălare, se mic­
% M.S.R. — maşina de spălat rufe. din scrisorile beneficiarilor noştri. mult mai multe şi tot atît de valo­ şorează consumul de apă încălzită şi
roase.
detergenţi. Intr-un viitor nu prea în­
Ne-au dat de gîndit. Compartimen­
Am părăsit rîndurile compacte ale
celor ce intrau în schimbul de dimi­ tul de concepţie a muncit mult, a — De cînd lucraţi în secţie şi ce depărtat maşina cu tambur va crea
neaţă, abâtîndu-ne pe la conducerea adus îmbunătăţiri şi aşa, s-a născut satisfacţii v-a adus munca aici ? şi posibilităţi de automatizare a ope­
uzinei. Primul interlocutor ne-a fost tipul cel mai perfecţionat pe care-1 — Lucrez de la începutul produc­ raţiunilor de spălare. Aş mai putea
tovarăşul Petru Dânilă, inginerul şef fabricăm azi, maşina „Albalux 2”. ţiei de serie. Imî amintesc foarte bine adăuga câ se află în fază de studiu
adjunct al uzinei cu problemele de Mărturisesc că ne aduce mari satis­ greutăţile prin care am trecut. N-a­ şi execuţie prototipul pentru o cen­
producţie. facţii... veam oameni specializaţi nici condi­ trifugă cu o capacitate de 2 kg ru*e
— Cel mai bine despre principalul Curiozitatea ne-a îndemnat sâ vi­ ţii şi, mai cu seamă ne lipsea expe­ uscate, cc se va livra independent de
nostru produs — maşina de spălat zităm şi secţia unde se realizează a- tei mulţimi, cu mişcări determinate rienţa. Am muncit mult şi ne putem maşinile de spălat*.
rufe — se poate vorbi din două punc­ cest produs. Am avut surpriza sâ precis, l-am întîlnit pe tînârul ingi­ declara învingători. Oamenii, ca să ...Trecut, prezent şi viitor. Sînt tim­
te de vedere, şi-a început dînsul re­ constatăm câ ea poartă încă ampren­ ner Ioan Suciu, şeful secţiei. I-am a- spun aşa, s-au maturizat profesional puri care se succed firesc, ducînd la
latarea. Primul ar putea fi cel al e- ta unui mic şantier. Se lucrează pen­ dresat citeva întrebări : o dată cu trecerea anilor şi perfec­ maturizarea oamenilor, a produsu­
voluţiei cantitative a fabricaţiei. $i tru reamenajarea judicioasă a între­ — Vreţi sâ ne spuneţi ce caracte­ ţionarea maşinii de spălat rufe. lui, sint timpuri care vor consolida
ca sâ vă dovedesc uzez de citeva ci­ gului spaţiu aferent. In mijlocul a- rizează munca colectivului pe care-1 Dacă am avut sau am satisfacţii? prestigiul de care se bucură colecti­
fre ilustrative. In 1961 am fabricat conduceţi ? Evident că da. Cete mai multe le-am vul Uzinei „30 Decembrie* din Cu­
Îl — :'*SI 2.800 de maşini de tipul „Albalux 1 \ cestei activităţi efervescente de mun­ — Eominantâ este lupta pentru trăit anul acesta. De trei trimestre gir.
iar in 1965, numai în 11 luni, 64.700 că am făcut cunoştinţă cu cîţiva din­ calitate. Se concretizează începînd păstrăm „Drapelul de secţie eviden­ A. OARGA