Page 9 - 1965-12
P. 9

\
                                                                 A>~  .'3
                                                                                                    Proletari  din  toate  tJ rice,  vniti-vâ )


                                                                                                                                                         A
                 m                                                                                                                                       R
                                                                                                                                                         H
                                                                                                                                                         I
                                                                                                                                                         T
                                                                                                                                                         E
                                                                                                                                                         C
                                                                                                                                                         T
                mm ORGAN  AL  COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL  P.CB. SI  AL  STATULUI  POPULAR REGIONAL                                                II
                   «                                                                                                                                     R
                                                                                                                                                         Â

                ANUL  XVII.  NR.  3399                        VINERI  3  DECEMBRIE  1965                              4  PAGINI  —  25  BANI





                                                                                                                   Laminînd  la  toleranţe
                                            TOATE  BRIGĂZILE                                                       negative



                                             CU PLANUL  ÎNDEPLINIT                                                  din  cadrul  grupului  de   obişnuit
                                                                                                                                           venit  pentru  noi  un  fapt
                                                                                                                     Lam inorul  de  650  mm.
                                                                                                                                             Incepind  din  iunie,  în
                                                                                                                    laminoare  Peştiş  se  în­
                                                                                                                    cadrează  în  rîndul  ma­  fiecare  lună  prin  lam i­
                                                                                                                    rilo r  şi  modernelor  a-   narea  la  toleranţe  nega­
                                                                                                                    gregate  construite  in  u l­  tive  s-au  economisit  pes­
                Chem ării  partidului  de  a  da  patriei  mai  m ult  cărbune,   mai   se  pune  întrebarea  :  cum  a  fost  fo­  tim ul  deceniu  la  H u­  te  400  tone  metal.  La
             m ulte  m inereuri  feroase,  neferoase  şi  nemetalifere,  colectivele  de   losit  efectivul  de  care  E.M.  Lupeni   nedoara.  A ici  la  o  sim ­  economisirea  metalului,
             muncă  din  industria  extractiva  a  regiunii  noastre,  i-au  răspuns   a  dispus ?  Răspunsul  ne-a  fost  dat   plă  apăsare  de  buton,   pe  baza  acestui  proce­
             prin  organizarea  mai  bună  a  m uncii,  prin  creşterea  randamente­  de  inginerul  Mircca  Coroban,  şeful   barele  scoase  din  cup­  deu,  concură  întreg  co­
             lor  în  abataje,  a  producţiei,  şi  intensificarea  efo rtu rilo r  peutru  re­  sectorului  V III.  torul   cu   propulsie  se   lectivul.  Mai  m ult  însă
             ducerea  preţului  dc  cost.  Ca  urm are,  multe  dintre  ele  au  înscris   —  In  .sector  fluctuaţia  de  Ia  o   îndreaptă  în  viteză  că­  decît   toţi  se  preocupă
             pe  graficele  întrecerii  socialiste  realizări  din  rele  mai  frumoase.  brigadă  la  alta  este  mare.  Am  avut   tre  caja   degrosesoarc,   m aiştrii  Gheorghe  Fo­
                Rezultatele  obţinute,  in  co n d iţiile   îm bunătăţirii  continue  a   brigăzi  care  şi-au  schimbat  aproa­  unde  sint  „îm blînzite"  de   doreanu,  A drian  Fulop.
             dotării  tehnice,  iui  reflectă  însă  fidel  posibilităţile  reale  ale  fie­  pe  în  fiecare  lună  întregul  efectiv   valţuri.  In  citeva  se­  Augustin  Birău,   A le­
             cărui  colectiv.  In  exploatările  m iniere  se  află  încă  o  rezervă  im ­  Faptul  e  determ inat  de  mai  multe   cunde,  în  pocnetele  ţun-   xandru  Savu,  laminato-
             portantă  care  n-a  fost  pusa   in  valoare  în  vederea  îm bunătăţirii   cauze:  şeful  de  brigadă  refuză  să   dârului  fierbinte  în  con­  rii  Iftodc  Baidan,  Eu­
             realizărilor.  Este  vorba  de  realizarea  ritm ica  a  planului  dc  către   lucreze  cu  anum iţi  oameni  mai  slab   tact  cu  apa,   ele   se   gen  Oniga'.  Ion  Costi-
             toate  brigăzile  şi  sectoarele.                                pregătiţi,  pe  de  o  parte,  iar  pe  de   transform ă  in  fire  lungi   naş,  echipa  lui  Vasile
                                                                                                                                                     la  arm ături,
                                                                                                                                           Bocoş  de
                C onferinţa  regională  dc  partid  n  trasat  ca  sarcină  colective­  altă  parte,  m inerii  cer  să  fie  m u­  înroşite.  M aistrul  Gheor­  controlorii  de  calitate
                                                                                                                   ghe  Fodoreanu.  sau  la-
             lor  dc  muncă  din  exploatările  m iniere  să  ia  toate  măsurile  în   taţi  din  brigăzile  cu  realizări  mici.   m inatorul  şef  Eugen  O-   In  aceeaşi  măsură  con­
             vederea  lich id ă rii  răm incrii   in  urmă  a  unor  brigăzi  şi  sectoare.   De  ce  am  permis  acest  lucru  ?  Am   niga  le  măsoară,   din   tribuie  şi  tovarăşii  care
             Dezbaterile  unei  recente  plenare  a  C om itetului  regional   Hune­  pornit  de  la  principiul  că  nu  e  bine   cînd  in  cind.  dimensiu­  lucrează  la  calibraj  şi
             doara  al  P.C.R.  au  scos  în  evidenţă  faptul  că  în  exploatările  m i­  să  mâ  amestec  in  treburile  interne,   nile.  Apoi  scăpate  din   la  slrunjirea  cilin d rilo r.
             niere  mai  sini  încă  m ulte  brigăzi  care  nu-şi  realizează  planul  de   de  organizare,  ale  brigăzii.  Se  pare   cajelc  finisoare  ele  se   De  fapt,  de  la  ca li­
             producţie.                                                      că  n-am  procedat  tocmai  bine.  Tre­  opresc  in  faţa  celor  5   brai  şi  strunjirea  c ilin ­
                Pentru  a  cunoaşte  cauzele  râm incrilor  în  urmă.  precum  şi   buia  să  fie  cerut  şefului  de  brigadă   fierăstraie,  d irija te   de   d rilo r,  incepe  m ateriali­
             pentru  găsirea  celor  mai  eficace  măsuri  în  vederea  lich id ă rii  u-   să  insiste  pe  ridicarea   ca lifică rii   Vasilc  Ion  pentru  a   fi   zarea  in iţia tive i  lam ină­  Primirea  de  către  tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu
             nor  neajunsuri,  redacţia  îşi  propune  organizarea  unei  largi  an­  profesionale.
                                                                                                                   fasonate  in  bucăţi    rii  la  toleranţe  negati­
            chete  în  rîn d u rilc  m inerilor,  leii nicicnilor  şi  inginerilor  din  ex­  Pentru  câ  se  vorbeşte  despre  fe­  Se  laminează  la  tole­  ve.  Asigurarea  c ilin d ri­
             ploatările  regiunii.  Pentru  început.  întrebările :  ..Care  sînt  cau­  lul  cum  este  folosită  forţa  de  m un­  ranţe  negative,   metodă   lor  necesari  la  dim en­
            zele  ncrcalizării  sarcinilor  dc  p la n ? "  şi  „Ce  propuneţi  pentru  ea   că  trebuie  să  mai  am intim   că   în   care  aduce  economiei na­  siunile  respective   este   a  ambasadorului  R.  S.  Cehoslovace
             toate  brigăzile  să  aibă  planul  în deplinit  şi  depăşit  ?"  au  fost  a-   nici  o  lună  din  acest  an  coeficientul   ţionale  m ii  de  tone  de   cea  d in ţii  condiţie  a  suc­
            dresate  m inerilor  din  Lupeni.  In  cele  ce  urmează  redăm  cîleva                                metal  economisit  .  N u­  cesului.  iar  a  doua  este
            aspecte  ridicate  dc  m ineri,  tehnicieni  şi  ingineri,  dc  către  tova­  de  prezenţă  n-a  fost  îndeplinit  Faţă   mai  in  primele  10  luni   reglarea  lor  corectă  *în   Joi  2  decembrie  1965,  tovarăşul  Nicolae   publicii  Socialiste  Cehoslovace   la  Bucu­
             răşii  din  conducerea  exploatării,  de  activişti  ai  organizaţiilor  dc   de  media  planificată  dc  87,f>   la   ale  anului,  colectivul  de   cajc  Ceauşescu,  secretar  general   al  C.  C.   al   reşti,  Jaroslav  Sykora,  la  cererea  acestuia.
             partid  şi  sindicale  care  au  răspuns  in  cadrul  anchetei.  sută,  în  10  luni  s-a  realizat  83,8  la                                          P.C.R.,  a  p rim it  în  audienţă  pe  ambasa­  Cu  acest  p rile j  a  avut  loc  o  discuţie
                                                                                                                   aci  a  înscris  in  contul   In  prezent,  la  lam ino­
                                                                             sută  El  este  influenţat  a tit  de  ab­  de  economii  3 474  tone   rul  de  650  mm.  au  fost   dorul  extraordinar  şi  plenipotenţiar  al  Re­  prietenească.
                                                                             senţele  nemotivate  (frecvente   mai   metal,  o  cantitate   din   pregătiţi  c ilin d ri  şi  s-au
                                                                             ales  în  zilele  de  plată),  de  învoiri   care  se  pot  construi  1336   făcut   chiar   încercări
                                                                                                                   camioane  „C arpaţi".  sau   pentru  a  lamina  la  to­
                                                                             (tare  se  dau  cu  destulă  uşurinţă),   se  poate  trage  un  fir  de   leranţe  negative  şi  alte
         Egal  cu  peste  12.000  tone                                       cit  şi  de  num ărul  surprinzător   de   sirmă  cu  secţiunea  dc   sortimente   Acum   se
                                                                             mare  al  zilelor  de  boală.  Din  dis­  1  cm   pătrat  lung  dc   fac  pregătiri  pentru  a   ŞTIRI  0  INFORMAŢII  .   ŞTIRI
                                                                             cu ţiile  purtate  a  reieşit  că  atunci   4.453 860  metri.  se   lamina   astfel  alte
          La  sfîrşitul  prim elor  7  luni  clin   rcsc,  se  pune  întrebarea :  ce   a  dc-                       —  Metoda   lam inării   două  profile,  la  lam ino­
         acest  an,  bilanţul  încheiat  de  m i­  term inat  pierderea  plusului   reali-  cind  în  brigăzi  se  ivesc  unele  gre­  la  toleranţe  negative  o   rul  de  benzi  E  o  in iţia ­
         nerii  din  Lupeni  consemna  un  plus   zat  in  prima  jum ătate  a  anului  ?  utăţi  inerente  producţiei.   creşte   aplicăm  cu  m ultă  con­  tivă  mereu  actuală  a  că­
         la  producţia  de  cărbuni  de  aproape   Se  impune  o  completare  :  in  luna   num ărul  „bolnavilor"  secvenţă  in  u ltim ii  ani   rei  perspectivă  întreză­                  concursul  bibliotecii  regionale
         10.000  de  tone.  Apoi,  lună  de  lună.   august  doar  29  (a  sută  clin  totalul   —  Aşa  s-an  „îm bolnăvit"  pentru   —  ne  mărturiseşte  tova­  reşte  in  viito r  rezultate   Simpozion  a  fost  organizată  o  discuţie  pe   Bilanţ  bogat
         în  loc  să  crească,  plusul  a  scăzut,  a-   brigăzilor  şi-au  în deplinit  planul  de                răşul  Mircea   Delapeta.   tot  mai  frumoase.                              marginea  rom anului   „Lina"
         jungind  ca  la  sfîrşitul  lunii  octom­  producţie,  iar  în  septembrie  34   la   cîte  3  zile  Constantin  Prodea   şi   secretarul  com itetului  de   Din  in iţia tiva   Com itetului  o-   de  Tudor  Arghezi.
         brie  să  se  înregistreze  un  minus  dc   sută.  Echivalînd  în  tone  de  cărbu­  Alexandru  Dan  —  nc  spune  şeful   partid,  aşa  in c it  a  de­  I.  G A R A I ACU  răşenesc  Deva  al  P C.R.,  asea­  La  această  acţiune  au  p a rti­ la  vînătoare
         1697  tone  de  cărbune,  faţă  de  sar-1   ne.  aceste  răm îneri  in  urmă  to ta li­  dc  brigadă  Andrei  Lucaci.  Comite­                             ră.  in  sala   cinem atografului   cipat  circa  200  de  persoane.
        cinile  prim elor  10  luni  ale  anului   zează"  o  pierdere  de  peste  12.000  tone   tul'  sindicatului  ar  trebui  să  verifice                      „Arta**  din  localitate  a   avut     MALF.A  DOR EL    De  Ia  jumătatea  lu n ii   oc­
         Întreaga  pierdere  provine  din  u lti­  de  cărbune.  Iată  deci  de  unde  pro­                                                                                                                  corespondent  tom brie  şi  pînă  în  prezent,  pe
         mele  luni.  Faptul  este  unanim  cu­  vine  pierderea  plusului  realizat  în   Ka  d o m iciliu l1  bobutvîlor  autenticita-   M u lţu m ir i  d in   in im a  loc  un  simpozion  cu   tema  :                te rito riu l  regiunii  noastre  au
         noscut  şi  recunoscut.  Cum  e  şi  fi-  prima  jumătate  a  anului.  tea  bolii,  să  ceară  mai  muTtă  exi­                                            „Creşterea-rolul ui   statului,  in   Prieteni         fost  vin a ţi  cea.  50  de .m istreţi.
                                                                                                                                                                    perioada  desăviisirii  construi­
                                                                             genţă  m edicilor  în  acordarea  certi­                                                                                                      Filiala  regională  de  vînătoare
                                                                                                                     Loghin  Demian  işi  a-   De  atunci  Loghin  De­  rii  socialism ului"  la  care   au
                                                                             ficatelor  dc  boală.                 duce  bine  aminte.  Acum   mian  din  Criscior  a  a-   luat  parte  toţi   propagandiştii   ai  cărţii  şi  pescuit  aducind  astfel   o
        Neajunsurile  puteau  fi  evitate                                      Faptele  arată   câ  obiectivitatea   povesteşte  deschis  şi  din   vut  multe  necazuri   A   din  raza   oraşului   Deva   şi            contribuţie  im portantă  la  rea­
                                                                                                                                                                                                                           lizarea  planului  de  carne  din
                                                                             cauzelor  invocate  este  relativă,  că   calc  afară  de  bucuros.  urmat  tratamente.   s-a   cursanţii  de  la  formele  supe­  Setea  pentru  noi   cunoştin­  vînat   Bogată  în  rezultate  a
                                                                             în  realitate  avem  de-a  face  cu  cau-   ...Cu  10  ani  în  urmă   internat  în  spital,  dar   rioare  de  studiu  din   invăţă-   ţe,  dragostea  pentru   autorii  fost  şi  ziua  cînd  s-a  deschis  în
          Surprinde  num ărul  marc  de  b ri­  fost  întreţinute  la  timp...                                     a  inccput  sâ-l   doară   durerile  provenite  dc  la   m întul  de  partid
        găzi  care  nu  şi-au  realizat  sarcinile   —  Se  lucrează  cu  viteză  mică  de   ze  subiective  care  conduc  la  nerea-   stomacul.  Fără  a  mai   stomac  nu  s-au  potolit   Simpozionul  a  fost  urm at  dc   preferaţi  fac  pe  tot  mai  m ulţi  mod  oficial  sezonul  de  vină-
        de  pian.  „A m   trecut  prin  lu cră ri   avansare  —  completează  şeful   de   lizarea  sarcinilor  de  plan.  Răspun­  sta  m ult  pe  ginduri  s-a   In  vara  acestui  an  boala   film e  documentare.  tineri  din  raionul   Sebeş  să  toare  din  această  toamnă  si
         vechi,  cu  v iitu ri  m ari  de  apă.  cu   brigadă  Andrei  Lucaci.   secretarul   zătoare  sint  atît  conducerile  sectoa­  prezentat  la  medic,  unde   s-a  agravat.  El  a  mers   participe  la  concursul  „Iu b iţi  pentru  iepuri.  Astfel,  numai
        presiune  A  trebuit  să  curăţăm  apo-   biroului  organizaţiei  de  bază  V III   relor,  cit  şi  conducerea  exploatării.  a  fost  consultat  cu  a-   din  nou  la  un  control   Discuţie literară  cartea".  Din  cei  2.342  tineri  în­  m em brii  filia le lo r  clin   Petro­
        fizele"  —  ne  declară  inginerul  Vic­  A.  Din  această  cauză  presiunea  în                           tenţie.                 medical  unde  i  s-a  spus                         scrişi  la  concurs  pînă   acum,  şani,  Orăştie,  Deva  şi  Sebaş
         tor  Stoicoiu,  şeful  sectorului  IX   ;  abataje  creşte,  arm ăturile  necesită                                                că  au  intervenit   alte                            1980  au  şi  devenit  purtători  ai  au  vinat  300  iepuri.  In  conti­
          —  Luna  septembrie  a  fost  o  lună   întreţinere  suplimentară,  deci  tim p          S.  POP           —  D urerile  provin  din   com plicaţii  fapt  pentru   La  sediul  în treprinderii  re­ insignei  „Prieten  al  că rţii".  nuare  se  va  pune  un  mare  ac­
        grea  —  spune  inginerul  Iulian  Cos-   pierd111.  Ca  să  scăpăm  de  presiune                          cauza  unui  început  de           V.  A L flU   gionale  de  electricitate  Hune­  Cei  mai  m u lţi  tineri  p artici­  cent  pe  vînătoarea  de  m istreţi,
        lescu.  şeful  sectorului  IV   Nu  ne-am   Irebuic  să  acţionăm  în  prim ul  rînd   (Continuare  in  vag.  a  3-a)  ulcer  duodenal  —  i-a              doara— Deva  din  iniţia tiva  co­ panţi  la  acest  concurs  sint  din   iepuri  şi  fazani.
        realizat  planul  din  cauza  presiuni­  asupra  vitezei  dc  înaintare.  A r  creş­                       spus  medicul.           (Continuare in pag  UI)  m itetului  U.T.C .  in  colaborare  Săsciori.  Daia,  Pianul  de  Sus   C R IS TIA N   POPA
        lo r  m ari,  care  au  necesitat  o  între­  te  şi  randam entul  în  abataje  şi  pro­                                                                   cu  com itetul  sindicatului,  şi  cu si  Ohaba.                   corespondent
        ţinere  suplim entară  Cazul  brigăzii   ducţia  dc  cărbuni.
        lui  J u rj  Gheorghe  este  concludent  lată  dc  unde  provin  „cauzele  o-
          Inginerul  şef  de  schimb  Traian   biective".  Din  întreţinerea  necores-
        Mustaţă  din  sectorul  V II   a firm ă :   puniătoaie  a  lucrărilor  miniere  A-
         „A m   avut  brigăzile  descompletate   < easta.  insă  generează  şi  alte  nea­
        din  lipsă  de  efectiv.  Problema  n-a   junsuri.  P iin  intrarea  în  presiune                                                                                                    magazinele  săteşti
        fost  rezolvată  nici  pînă  în  prezent*'.  se  reduce  pro filu l  galeriilor,  aera-
          Toate  aceste  cauze,  la  prima  ve­  jul  nu  mai  c  corespunzător  şi   se
        dere.  par  obiective.  Dacă  se  intră   fac  clin  ce  în  r r   mai  m ult  sim ţite                                                    CARTEA  -
        însă  în  amănunte,  obiectivitatea  lor.   em anaţiile  de  metan,  care  impun
        de  altfel  pretinsă   de  conducerile   întreruperea  lucrului  Cîte  greutăţi                                                                                             „Generoşii1*
        sectoarelor,  este  pusă  la  îndoială.  provoacă  o  galerie,  pentru  evacuarea                                                          LA  LOCUL  PE
          —  Brigada  pe  care  o  conduc  —   apelor  ce  provin  din  lucrările  vechi,
         ne  spune  Alexandru G.vorgy  —  a  fost   neîntreţinută,  intrată  în  presiune,
        oprită  de  mai  multe  ori  din  îna­  c  lesne  de  înţeles                                                                                                               de  la  aprovizionare
        intare  datorită  presiunii  din  galeria   Vina  pentru  neexecularea  lucră­                                                             CARE  iL  MERITĂ
        direcţională  Tn  galeria  de  cap  am   rilo r  de  întreţinere  este  aruncată  în
        ajuns  în  situaţia  că  n-am  putut  in ­  seama  lipsei  de  efectiv.  A firm aţia                                                                                          Fără  îndoială,  prim ul  cuvînt  tre­  şi  perseverenţă  de  către  gestionari
         tra  decit  tiriş,  iar  lemnul  l-am  tras   şefului  exploatării.  ing.  Nicolac  N i-                                                                                   buie  spus  despre  aprovizionare.  Oa­  şi  vinzători.
                                                                                                                                                                                    menii  aceştia  au  pasiunea  rela tivis­
                                                                                                                                                                                                                        In  prim ul  rînd  expunerea  că rţi­
                                                                                                                                                      Continuăm  drum ul  nostru  pe
        după  noi  legat  cu  sirmă.  Şi  asta   corici  cu  p rivire   la  lipsa  de  efectiv                                                      urmele  că rţii’  în  magazinele  să­  m ului  —  generoşi  peste  măsură  cu   lor  Am  în tiln it  şi  lucruri  bune  în
         pentru  că  lucrările  am intite  n-nu  corespunde  întrutotnl  realităţii.  Dar                                                           teşti.  In  raidul  anterior,  efectuat   unele  magazine,  uită  cu  totul  de  a l­  această  direcţie  la  Vâlişoara,  Vaţa
                                                                                                                                                                                    tele.  Dacă  la  Sâlişteoara,  Vâlişoara   de  Jos,  Ormindea  şt  in  cele  două
                                                                                                                                                    in  raionul  lila ,  au  îost  scoase  în
                                                                                                                                                    evidenţă  o  scrie  de  deficienţe  în   Baia  de  Criş,  Băiţa  etc.  ex'istâ   în   lib ră rii  din  Baia  de  Criş  şi  Băiţa.
                                                                                                                                                                                                                      Expunerea  este  frumoasă,  atractivă.
                                              A telierul  mecanic  nr.  1  de  la                                                                   desfacerea  că rţii  prin  magazinele   magazine  sau  lib ră rii  un  volum  co­  In  celelalte  magazine  săteşti,  a  în­
                                                                                                                                                                                                           la  Ribiţa,
                                                                                                                                                                                                 dc  cărţi,
                                                                                                                                                                                    respunzător
                                            C.S H  prelucrează  cele  mai  m ulte                                                                   cooperaţiei  dc  consum.  Am  cons­  Lu iicoiiil  de  Jos,  Ormindea,  H ărţă-   cerca  sâ  stabileşti  o  echivalenţă  în ­
            La  staţiunile  de  maşini  şi  trac­  piese  pentrii  agregatele  combina-                                                             tatat  câ  în  raionul  Brad,  p rin ci­  gani  şa.m.d.  se  găsesc  exact  atîtea   tre  modul  de  expunere  a  m ă rfu ri­
          toare  au  început  lucrările  de  re­  lului.                                                                                            pala  deficienţă  semnalată  in  ra i­  cărţi  cit  să  sc  poată  spune  că  există   lo r  şi  cel  al  cărţilor,  e  un  lucru  de-a
          paraţii.                            In  fotografie:  strungarul  Tibe-                                                                    dul  anterior,  prezenţa  in  ra ftu ri   şi  acest  „sortim ent".  Se  semnalează
                                            riu  Munteanu,  care  execută  piese                                                                    a  unor  cărţi  şi  broşuri  extrem  dc                                               T.  ISTRATE
            In  foto :  Tov.  Lazăr  Pop,  de  la   de  calitate  bună,  verîficind  d i­                                                           vechi  nu  a  mai  fost  in liln itâ .  S-au   şi  excese  de  „generozitate"  —   in
          S.M.T.  Orâştie,  în  tim pul  lucrului.                                                                                                  m enţinut  insa  alic  lipsuri,  sau  au   frumosul  magazin  din  Vata  de  Jos.   (Continuare  in  pag.  a  2-a)
                                            mensiunile  bandajelor  de  la  ro­
                                            ţile   unei  macarale.                                                                                  apărut  uncie  noi,  pc  care  vi  Ic   pe  lîngâ  numeroase  volume,   sint
                                                                                                                                                    prezentăm  acum.                stocate  nici  mai  m ult  nici  mai  pu­
                                                                                                                                                                                    ţin  de  aproxim ativ  350  broşuri  ne-
                                                                                                                                                                                    vindute.  Cînd  se  trim ite,  măcar  să
                                                                                                                                                                                    se  simtă  că  s-a  făcut  „p lin u l"  !   Nu
                                                                                                                                                                                    s-au  întrebat  tovarăşii  de  la  aprovi­
                                                              La  această  întrebare  se  pot   în  situaţii  foarte   diferite.  E   bucură  de  ascultarea  şi  stima   într-una  dîn  seri,   in  restau­  zionare  cum  va  fi  vîndut  noianul
                                                             da  foarte  multe   răspunsuri.   omeneşte,  şi  frumos,  şi   u til   ortacilor  săi,  pentru  câ  la  el   rantul  „C arpaţi"   din   Petro­  de  broşuri  de  la  Vaţa  ?  Nici  dacă
                                                             Omeneşte  este  să  visezi  cuce­  ceea  ce  Iac  oţelarii  Hunedoa­  cuvintul  înseamnă  faptă,  pen­  şani,  un  ospătar  a  refuzat  să   m ultele  exemplare  din  acelaşi  titlu
                                                            rirea  Cosmosului,  dar  şi  să  o-   rei.  l-am  surprins  in   tim pul   tru  că  este  exigent,  pentru  că   mai  servească  nişte   cetăţeni   au  şanse  de  a  ajunge  toate  în  mina   Şoferul  Mârculescu  Constantin
                                                             feri  locul  tău  din  autobuz  ce­  eforturilor,  plămădind  otelul.                 care  întreceau  măsura  la  bău­  c itito ru lu i  ?                 de  la  I.R-T.A.  Haţeg  obişnuieşte
                                                             lui  mai  în   vîrstă.   Omenesc   Este  un  act  um anitar  să  fa­  dovedeşte  prin  muncă  toate  a-   tură           Să  luăm  alt  exemplu  La  Ribiţa,   să  folosească  în  tim p  ce  conduce,
                                                             este  să  construieşti  fabrici  şi   brici  oţelul  din  care  apoi  se   tributelc  unui  om   adevărat.   ...Viaţa  oferă  un  număr  co­  mal  pot  fi  găsite  încă  30  exem pla­  cuvinte  nedemne
                                                             uzine,  să  semeni  şi  să  culegi   vor  construi  tractoare  şi  auto­  L-am  cunoscut  mai  de   m ult   pleşitor  dc  exemple  La  orica­  re  din  „M ărul  care  rîde"  şi  14  din
                                                             roadele  păm întului,  să  creezi   camioane,  strunguri  şi  freze.  pe  preşedintele   cooperativei  re  loc  de  muncă,  pc   stradă   „P ărin ţi  şi  profesori".  Şcpala  a  cum ­
                                                            opere  nemuritoare,  dar  şi  să                                                       sau  în  autobuz,  in   magazin   părat..  o  sută  de  exemplare   din
                                                             fii  cuviincios  in  relaţiile  cu                                                    sau  în  parc,  in  sălile  de  spec­  ultim a  broşură*  dar  mai  m ult  nu  a
                                                             ceilalţi  oameni,  să  nu  intreci                                                    tacole,  în  fam ilie  sau  în  rela­  putut.
                                                             măsura  la  băutură,  să  nu  faci                                                    ţiile   cu  prietenii,   omenescul   Numeroase  broşuri  se  găsesc  şi
                                                             gălăgie  în  sala  de  spectacole.                                                    este  prezent,  este  promovat  şi   (a  librăria  din  Baia  de  Criş.  —  Cum
                                                             Omenesc  este  să-ţi  creşti  co­                                                     respectat.   In  societatea  noa­  le  vindeţi  ?  —  întrebăm.  Ni  se  face
                                                             p iii,  să-i  educi,  să-i  a ju ţi  să                                               stră  socialistă,  in  care  tot  ce   cunoscut  procedeul  —  sint  „plasate",
                                                             devină  oameni.  Omenesc  este                                                        se  creează  este  destinat  fe ri­  la  forestieri.  Tot  aici.  „generoşii"  de
                                                            să  cercetezi  U niversul,  să  pă­  maşini  miniere...  E  omeneşte,   agricole  de  producţie  clin  sa­  c irii  om ului,  omenescul  capă­  la  aprovizionare  s-au  gîndit  că  pen­
                                                             trunzi  în  tainele  atom ului,  să   şi  frumos,  şi  u til  să  scoţi  din   tul  Boz,  raionul  Sebeş,  tova­  tă  dim ensiuni  şi  sensuri  noi,   tru  m ineri  sînt  interesante  lecturile
                                                             inventezi  maşini.  Omenesc  în­  adincuri  cărbunele  care  apoi   răşul  loan Cotirlea.  Un om plin   mai  profunde  şi  mai  înălţă­  tratatelor  „Probleme  de  practică  şi
                                                             seamnă  să-ţi  iubeşti   părinţii,   va  pune  în  mişcare  termocen­  de  energie,  bun   organizator,   toare.  Socialismul   dă  om ului   tehnică  obstetricală",  „Studiul  tere­
                                                             să  te  emoţionezi   pînă  la  la­  trale  electrice,   trenuri,  va  fi   cu  m ult  prestigiu  in  rîndurile   demnitate  şi  personalitate,  dâ   nului  în  chirurgie"  etc.  La  Băiţa  s-a
                                                             crim i  de  bucurie,  să  plîngi  de   materia  prim ă  pentru  fabrica­  cooperatorilor  şi  totodată  mo­  încredere  în  viată,  ridică  m un­  ronlat  pc  vinderea  a  nu  mai  puţin
                                                             necaz.  Să  te  îm braci,  să  mă-   rea  cocsului...    dest,  politicos,  atent  la  nevoi­  ca  la  rang  de  onoare.  dprît  18  exemplare  din  Gheorghe
                                                             nînci,  să  cînţi,  să  joci,  să  le   Omenesc  este  ceea  ce  face   le  şi  bucuriile  celor  cu  care   E  omeneşte  aşa ?  Viaţa  o-   Brăescu  (colcrtia  „S criito ri  români").
                                                             plim bi  este  de  asemenea  ome­  m aistrul  şef  Nicolae   Dogarii   lucrează       feră  şî  fapte  pe  care  societa­  ..Generoşii"  trim it  cărţi  M ulte,  pu­
                                                                                          de  la  oţelăria  M artin  nr.  2  din   Iată  şi  un  alt  caz  In tri   în   tea  noastră  nouă  le  dezaprobă   ţine.  potrivite  localităţii  sau  nepo­
                                                             nesc.   Dar,  cel  mai  omenesc                                                                                        trivite .  mai  m ulte  exemplare  din
                                                                                          Hunedoara.  El  conduce  proce­  magazinul  „M odern"  clin  Deva.   şi  le  condamnă  N um itul  Vă­
                                                             este  sâ  munceşti,  cu  tragere  de   sul  dc  pregătire  a  oalelor  în   Sim ţi  imediat  că  eşti  în  aten­  duva  Nicolae.  din  Brad,   s-a   acelaşi  titlu   etc.  —  n-are  im por­
                                                             inimă,  cu  tot  efortul,  cu  toată   care  se  descaixră   oţelul   El   ţia  personalului  de  deservire.   făcut  vinovat  de  fu rt  din  avu­  tanţă.  Sâ  fie  !
                                                            priceperea.  în  locul  pe  care  ţi   creşte  totodată  oameni  noi,  îi   Ţi  se  oferă  tot  ce  doreşti  şi,   tul  obştesc.  F.  vorba  de  o  va-
                                                                                          învaţă  cit  mai  bine   meseria.   chiar  dacă  nu  cumperi  nimic,
                                                             l-ai  ales  !                                                                                      G ll.  PAVEL
                                                                                          M inerul  şef  de  brigadă  Sabin   vînzătorul  nu   se  supără,   te                                                              Copiii  în lre   ci  :
                                                              ..  E  omeneşte  aşa?  întreba­  Ghioancă  de  la  Lupeni,  cunos­  mai  pofteşte  să  treci  prin  ma­               Echivalenfe                            —  Ce  are  de  vorbeşte  aşa  u rii?
                                                             rea  mi-nm  pns-o  de  multe  ori.  cut  in  intreaga   regiune,   se  gazin.  E  omenesc  şi  faptul  că  (Continuare  iu  pag.  a  3-aj                     —  Nu  ştiu,  dar  ceva  parcă-1
                                                                                                                                                                                      Deficienţelor  de  aprovizionare  li   lipseşte...
                                                                                                                                                                                    se  adaugă  altele,  cultivate  cu  g rijă        V.  M IH A ILE S C U
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14