Page 90 - 1965-12

PAGINA A 2-A J DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3419

C A

Primele poduri metalice din ţa­
ra noastră au fost construite in
anul 1865 ? Acestea au fost făcute
la indicaţia dom nitorului Al. I
LA CASA Un preţios tezaur Cuza, pe traseul drum ului ce le­
ga Bucureştii de Iaşi. Cele 19 po­
duri de oţel, necesare şoselei, a-
veau 296 dc deschideri, între 17
şi 23 m Ele erau aşezate pe p i­
Cu p rile ju l unor săpături făcute un aurus datînd din vremea lu i loni m etalici sau pile, formate
MEMORIALÂ DIN coperit un tezaur form at din 986 lalte monede datează din secolele din tuburi metalice um plute cu
Honorius (395-423 e. n.). Cele­
in oraşul Baia Mare a fost des­
zidărie. Tot în această perioadă
■XV, X V I şi X V II, majoritatea
de monede in greutate de peste
se clădesc şi cele d in lîi poduri
fiin d emise de monetăria din
3,500 kg aur.
Referindu-se Ia această im por­ Baia Mare. După cum rezultă din boltite din beton. Un asemenea
pod din beton, cu o deschidere
A N G LIA . In foto : — M icuţa
tantă descoperire, profesorul Oc- studiul tezaurului, monetăria de M aybell Thompson, în vîrstă de de 26 m, construit la noi in ţară,
VĂLENII DE MUNTE zeului din localitate, a făcut une­ le şi monede de 10 ducaţi cin- Din vina maşinii 4 ani, dîn Cavershan, este un co­ era considerat pe acea vreme o
tavian Bandula, directorul mu­
la Baia Mare a emis printre alte­
adevărată perform anţă tehnică.
pil extrem de dotat. Ea a cerut
tărind cite 35 grame de aur.
le precizări : Tezaurul este alcă­
De altfel, ţara noastră sc numără
Varietatea mare a monedelor
în
tu it din monede emise atît
anexînd
din apropierea casei,
Transilvania cit şi la Veneţia, în explică im portanta economică a să fie admisă la cursurile şcolii printre prim ele din lume care au
introdus in reţeaua de dru m u ri
Belgia, Polonia, Olanda, Ungaria oraşului Baia Mare în acea vre­ cererii trei dintre ecuaţiile pe publice podurile din beton-armat.
şi în alte ţări. D intre acestea, me, oraş la ale cărui tîrguri, du­ electronice care obişnuieşte să le rezolve.
Ea studiază algebra, trigonome-
Numeroşi locuitori care înclinase la în­ tru sine şi pentru po­ trei piese atrag in mod deosebit pă cum rezultă din documente, tria şi elementele de fizică, la ★
din îm prejurim i, din ceput, pentru a se porul său. A fost pro­ atenţia prin raritatea lor. Este luau parte negustori veniţi din Fam ilia Madsen, din orăşelul da­ vîrsta de 21 de luni începînd să Cea d in ţii şosea executată la
regiunea Ploieşti şi consacra cercetărilor clamat doctor hono- vorba de doi staterî maeedonieni, Moldova, Ţara Românească, Po­ nez Linge, a p rim it o înştiinţare o fi­ citească, iar să scrie la 20 de noi după cerinţele tehnicii a fost
din alte regiuni ale în domeniul istoriei ris causa de nume­ lonia, Serbia, Bulgaria şi chiar cială că Sofi Madsen trebuie să frec­ luni. Comarnic-Predeal ? Traseul aces­
tării, au venit la Vă­ Activitatea lui ş tiin ­ roase universităţi, bătuţi în vremea lui Lysimach, re­ venteze cursurile preşcolare. In Da­ teia, ca şi podurile de piatră,
leni pentru a cinsti ţifică înmănuncheată printre care cete gele Traciei (3C1-281 î. e. n ) şi din unele ţări din Asia Mică. nemarca, to ţi copiii urmează înainte care se păstrează şi astăzi, au fost
memoria savantului în citeva m ii de lu ­ existente la B ra ti­ de şcoală asemenea cursuri. în ş tiin ­ lucrate in anul 1853, după pla­
român de renume cră ri: monografii, stu­ slava, Geneva, Lyon, ţarea i-a uim it pe toţi. In toată fa­ nurile inginerului francez Leon
mondial, Nicolae lor- dii, lucrări polemice O xford. Paris, Roma, m ilia nu exista decit o singură Sofi, Lucrare despre Lalanne. Lucrările de d ru m u ri se
ga, de la a cărui ilustrează contribuţia Strassbourg. A fost care a depăşit de m ult vîrsta de
moarte s-au îm p lin it adusă în multe do­ membru al Academiei şcoală : ea are peste 104 ani ! făceau pe acea vreme cu m ijlo a ­
de curînd 25 de ani. menii ale istoriogra­ Române, membru a- Procedîndu-se la o verificare, s-a ce rudimentare. T im p de 10 ani
abia s-au putut construi în în­
Păşind in locuinţa fiei şi ideile deschi­ sociat al Institutului constatat că era vorba chiar de a- cruciade treaga tară 775 km de şosea pie­
unde savantul a creat zătoare de drum uri Franţei, membru co­ ceastâ Sofi care, este, de altfel, cel truită. Aceluiaşi inginer, sta bilit
o bună parte din vas­ pentru şcoala istorică respondent al acade­ mai în vîrstă locuitor din Danemar­ ulterior in România, j se datoreşte
ta sa operă, vizitato­ românească. E drept m iilo r de ştiinţe din MIC DICŢIONAR ca. Vinovată de eroare este o maşină Zoe Oldenbouig, scriitoare france­ şi înfiinţarea prim ei şcoli româ­
rii in tră in in tim ita ­ că tim pul necruţător Cehoslovacia, Italia, electronică de calculat, care comple­ ză, s-a făcut remarcată în mod spe­ neşti de drum uri şi poduri.
tea unei mari existen­ a îngălbenit h irlia Iugoslavia, Polonia. cial prin romane a căror acţiune se
te. Fiecare privire în ­ ziarelor din vremea Suedia, al Academiei tează fişele personale ale tuturor lo­ situează în secolul X II. Unul dintre ir
seamnă un pas îna­ sa. copertele prim elor Armene „San Laza- cu ito rilo r oraşului Linge. Cei care au acestea, „P iatra unghiulară", i-a a-
inte în cunoaşterea ediţii, manuscrisele, ro" din Veneţia şi al ETIMOLOGIC elaborat programele pentru maşină dus in 1953 Prem iul Femina. M er- Calea ferată cea mai ve­
zbuciumatei istorii a scrisorile, că cernea­ Academiei Arcadelor gînd pe linia re la tării faptelor din che din România este aceea
secolului nostru, un la. tuşul şi creionul din Roma. Era mem­ I au considerat că datele referitoare la punct de vedere strict istoric, Zoe de pe linia Tim işonra-Jim -
răspuns la întrebările s-au albit, dar istoria bru al Ateneului ve- GRAD. Provine de la cuvintul Roma şi ai altor ţări catolice sînt vîrsta elevilor pot fi cuprinse per­ Oldenbourg a publicat recent rom a­ bolia ? Ea a fost construi­
pe care ni le-am pus cuprinsă în ele trăieş­ neţian. In stitutu lui latin „gradus'*, care însemna denum iţi şi astăzi „legaţi". fect intre cifrele 1 şi 99. Cind ma­ nul „Cruciadele". Romanul se referă tă în anul 1857. In ordinea
în urmă cu un sfert te şi va dăinui peste veneţian, Societăţii treaptă, pas, de la „gradior" — a DEPUTAT. Tot un latinism , şina a dat de cifra 99, a „sărit" peste de fapt numai la primele cruciade, vechimei urmează linia Cernnvo-
de veac, cînd o mînâ veacuri. veneţiene de istorie a merge, a păşi. care înseamnă consac.at, num it ea şi a luat-o de la început. In felul fiindcă, p o trivit autoarei, după că­ dâ-Constanţa, creată la 1860,
de asasini au curmat In tr-o tăcere pioa­ patriei, al Societăţii (de la verbul „deputare"). derea Ierusalim ului şi. mai ales, după Iţcani-G rigore Chica (1867) şi Bu-
viata celui a cărui să trecem prin încă­ de studii bizantine UM AN. In limba latina, „ho- D IV IZ IE . Este curioasă apro­ acesta, vîrsta bâtrînei a fost înregis­ eşecul celei de-a treia expediţii, a- cureşti-G iurgiu (1869). După cele
memorie o cinstim în perile spaţioase ale din Atena şi al in sti­ mo“ înseamnă om, „hum anus’* — pierea dintre cuvintele „divizie* trată în loc de 104 ani, de 5 ani, deci devărata istorie a Cruciadelor a luat din Anglia, Franţa, Belgia, Ger-
zilele noastre. Iată o casei memoriale, cu tutelor de studii sla­ omenesc. şi „divident". Ele au un strămoş vîrstă preşcolară. sfîrşit. j mania, Austria şi Rusia, acestea
fotografie făcută la ferestrele m ari, prin ve din Londra si Pra- DECEMBRIE. Toate denum iri­ comun, cuvintul latin „dividere" sînt p rintre cele mai vechi din
Sinaia în anul m orţii care, odinioară, sa­ ga După tragica sa le lunilor au fost preluate din ca­ —a îm părţi. De aici vine divizie, Europa P rim ul tren din lume a
sale, unde Nicolae vantul scruta zarea. moarte. Şcoala liberă lendarul roman din antichitate. în traducere cuvînt cu cuvînt ar fost pus în circulaţie pe linia
lorga redacta opera Tot aici, unele im a­ de înalte studii din Trebuie ţin u t seamă de faptul că însemna subîm părţire, parte ; de Stockton-D ailington (A nglia) la
de sinteză „Istoriolo- New York a creat Se­ Anul Nou începea la romani la aici vine şi „d ivident" („dividen-
gia umană", proiecta­ gini ni-l arată în anii m inarul de istorie u- 1 martie ; de aceea, denum irile dium “ ), care înseamnă „ceea ce Nuvelele lui Henry Lawson 27 septembrie 1825. El era tractat
tă in mai multe vo­ şi casa copilăriei de niversalâ „ N i c o l a e numerice ale lunilor nu coincid trebuie îm părţit". de locomotiva „A ctive " construi­
lume. lată ultim ele la Botoşani, unde vă­ lorga" cu ale noastre. Astfel; decembrie DIRECTOR. In latină, acest tă de părintele căilor ferate, Geor-
foi de corectură, o- duva Zulnia lorga, cu Pe de altă parte, înseamnă luna a 10-a (de la «de­ cuvînt înseamnă exact „care con­ Pină in prezent nu există o culege­ Primele două volume cuprind lu ­ ge Stephenson. O maşină cu a-
cern—zece).
chelarii şi tocul cu pe­ cei doi fii, Nicolae şi înscrierea comemoră­ DECRET. La baza acestui cu- duce", de la „dirigere‘‘« a condu­ re completă a lu cră rilo r Iui Henry crări binecunoscute c itito rilo r din cu­ buri de un tip aproape asemă­
Lawson, poet şi nuvelist clasic al li­
legerile „înainte de a începe să clo­
niţa înm uiată în cer­ Gcorge abia putea a- rii sale in acest an de ce, a cîrm ui. Curios că în france­ teraturii australiene. Recent a apă­ cotească căzănelul", „Pe drum uri şi nător a ciixrulat şi pe linia Jim -
către UNESCO p rin­ vînt stă cuvintul latin „decerno" ză cuvintul „dirigere" s-a trans­
neală, aşa cum au coperi chiria dintr-o care înseamnă a decide, a lua o rut o culegere în trei volume ale nu­ dincolo de suburbii", „Joe W ilson şi bolia-Tim işoara.
tre figurile din do­ form at in „d irig e r" şi, respectiv, velelor acestuia, în g rijită şi comen­
rămas rin d marele pensie lunară de CO hotărîre. P articipiul „decretus,‘ în loc de director a apărut „d iri- tovarăşii săi", „T rib u n a lu l va da ver­
meniul ştiinţei şi cul­ tată de Cecil Mann. d ictul".
istoric a fost ridicat de lei însemna decis, hotârît. Lim bile je u r4' (dirijor). Desigur că şi d i­
de la masa de lucru, In încheierea vizi­ tu rii ce se cuvin să europene au refăcut de aici cu­ rijo ru l conduce, dar conduce o
vintul „decret"«decret, edict, ho-
pentru a fi im brîncit tei, ne atrag atenţia fie celebrate pe plan tărire guvernamentală. orchestră.
spre torlvirâ şi moarte. documentele c a r e mondial, cinsteşte ta­ DELEGAT. Este tot un cuvînt JURIU. In franceza veche,
ra căreia Nicolae Ior- „ju ri" era un substantiv, form at
Alte preţioase do­ confirm ă că Nicolae politic şi tot un latinism „Dele-
ga i-a aparţinut şi din verbul „jurer"-= a jura, a se
cumente din tinereţe lorga a ciştigat, prin gatus" însemna în latină „trim is jura, Şi însemna „curte cu ju ri,
şcoala istorică din ca­
ni-l arată cum a pă- ştiinţa şi opera lui. o în calitate de sol“ . „Delegaţie4' în­ sau cu ju ra ţi". M ai^tîrziu au în­
i-âsit — de dragul tă­ întinsă şi înaltă re­ re a făcut parte seamnă ambasadă. C uvintul la­ ceput să fie denum iţi ju rii cole­
rii sale — studiul cunoaştere din partea A D IN A tinesc .legare" însemna a trim i­ giile de a rb itri ale com petiţiilor
lim b ilo r clasice spre lum ii ştiinţifice pen­ CONSTANT1NESCU te ; reprezentanţii Papei de la sportive.
O carte.
V. Mihăilescu
U.R.SS. — A vionul TU-134 are două motoare reactoare. N oului tip de avion i s-au adus
îm bunătăţiri in ceea ce priveşte aerodinamica arip ilo r, c o n d iţiilo r excepţionale de decolare şi
aterizare.
„TU-134" are o capacitate de 64-72 de pasageri. Motoarele puternice îi dau posibilitatea a-
ALBUMUL unică vionului să dezvolte o viteză pînă la 920 kilom etri pe oră.
In salonul pentru pasageri zgomotul motoarelor aproape că nu se aude. Interioarele au fost
decorate cu materiale ultram oderne. Clima condiţionată şi ilu m in a tu l contribuie la confortul
salonului. IN FO TO : A vionul „TU -134".
A ţi văzut vreodată o Cele patru coarde sînt
DE CARICATURI carte-vioară ? Nu este o bine întinse. întocmai ca
născocire.
O asemenea
la o vioară adevărată.
Orchestră cu... tranzistorl carte există cu adevărat. L a r să deschidem co­
Un exem plar de carte- perta superioară. înăun­ diferite principate şi regate ita­
vioară se păstrează la tru se află pagini de hir- DE SCI, DE C O L O liene înainte de unificarea Italiei.
secţia de cărţi rare a B i­ tic, tăiate în formă de La uceasiă licitaţie s a plătii
bliotecii de istorie din vioară. Pe primele pa­
Moscova. gini este un calendar, cu pentru două mărci cel mai mare
Cartea-vioarâ a fost e- inform aţii despre sărbă­ VESTITA închisoare Peguilla, O TlNÂRĂ americană, Jannelte preţ din istoria hlateliei - 21.000
ditată în lim ba germană tori, date ju b ilia re in le­ din oraşul Mcxico (statul Mexic), Altord. a prins în apropiere de de lire sterline. Este vorba de
de Editura berlineză gătură cu <yiaţa şi activi­ a tosl transformată intr-un hotel insulele Haioai, un peşte-spădă mărcile din seria „Crucea Sa-
.H arm onia". Este un ca­ tatea m uzicienilor de dc prim rang, care a păstrat ci­ în greutate de 194,137 kg. ceea ce voici \ emise la Neapolc în anul
lendar muzical pe anul seamă. In partea de sus, 1860. După cum se ştie, la sfîrşi-
1901. Cartea are exact acolo unde paginile câr­ le ceva din regulamentul închi­ constituie un record mondial in tul anului 1860, statul napolitan
forma unei v io ii. Co­ tii sînt tăiate în forma sorii : terestrele sini prevăzute specialitate. Acest iapt este cu a-
perta sa lăcuită are con­ gîtului vio rii şi unde, de cu gratii, uşile - cu tierăstruici. s a unit cu Piemontul, rccunos-
turul şi culoarea instru­ obicei, sint fixate stru­ Călătorii sau turiştii care po­ tit mai remarcabil, cu cit ambar­ cît.d autoritatea dinastiei de Sa-
nele, se află portrete ale caţiunea în care pescuia Jannelte
mentului muzical. Este m a rilor compozitori — posesc aici pot avea, dacă doresc, voia. Acesta a fost un pas hotă-
reprodusă m inunat pla­ Bach, Haendel, Haydn, un adevărat regim de închisoare, Altord avea o capacitate de re­ rîtzr spic unificarea Italiei.
ca de rezonanţă din lemn Beethovcn, Glinka, Coai- sculare la 5 dimineaţa, dejun să­ zistenţă de numai 22 kg. Au fost vîndute la sume mari
cu cele două deschiză­ kovski, Rubinstein, Dar- răcăcios. muncă la cimp suh su­ TRAMVAIUL poate ii un ba­
Limpede ...numai pc jumătate ...tulbure tu ri în forma literei S. gom îjski, Smetana. pravegherea paznicilor etc. rometru ideal pentru locuitorii o- (6.000 lire sterline) mărcile rega­
tului Sardinia, emise in anul 1851
raşclov. De ce ? Culoarea scin- şi o marcă ştampilată in Toscana,
leii cave sc formează între sirmă din 1859 (3.900 lire sterline).
şi troleu sc schimbă in raport
IN APROPIERE de Tokio sc
bustibil uraniu) 235 (U:3i), îm bo­
REACTOR! NUCLEARI In COSMOS găţit şi cu ajutorul unui sistem, terplanetare de cercetare cosmică. cu umiditatea aerului. Cind aerul construieşte un orăşel nou, o a-
Aceste staţii, adevărate labora­
special construit, se transform ă e-
nergia calorică obţinută in tim pul toare, nu pot fi concepute fără un este uscat, scintcia are culoare al­ devărată patrie a jucăriilor. Se
fisiu n ii uraniului, direct in ener­ num ăr mare de aparate care să băstruie. înainte de ploaie, cînd prevede construirea a 76 de între­
gie electrică. asigure un studiu complet al con­
Una din m ultiplele probleme Suprafaţa lim itată a navei pe Cum să producem această ener­ Fisiunea uraniului este d irija ­ d iţiilo r cosmice. umiditatea acrului creşte, ea ca­ prinderi speciale, unde se vor fa­
complexe pe rare a trebuit să o care se pot plasa aceste baterii gie electrică ? Ce generator să fo­ tă şi controlată de pe pâmînt prin Acum cind posibilitatea unei le­ pătă o nuanţă verzuie. brica tot felul de jucării, pre­
rezolve constructorii navelor solare, limitează puterea pe care losim care să funcţioneze zeci de interm ediul unui c iiru it electro­ gături directe rigide între două o-
cosmice este aceea a energiei e- o putem obţine de la ele. ani. sute de ani şi chiar maj m ult, nic care în prima etapă foloseşte biecte cosmice independente a fost IN 1964 a avut loc la Londra cum şi a unui centru de cercetări
lectrice de alim entare a sisteme­ Jn etapele următoare ale cer­ consumînd o energie produsă de energia electrică p rim ită de la un deja verificată in tim pul zboruri­ o interesantă licitaţie filatelică, la şi pregătire profesională. Orăşe­
lor electronice de comandă, a au­ cetării cosmosului, călătoriile o- un combustibil cu greutate şi vo­ sistem de baterii solare. lor astronauţilor sovietici Beleaov care s-au vîndut mărci emise de
tom atelor etc., cu care erau înzes­ m ului pe Lună, p i alte planete şi lum mic ? şi Leonov, se poate presupune că lul va fi terminat in 1971.
trate aceste nave. mai tirziu în aiara sistemului nos- Acestea sînt probleme care frâ- După obţinerea unui regim sta­ un astfel de reactor nuclear sa­
Pentru zborurile actuale, ace­ ti j solar, \o r deveni lungi şi o mîntă mai m ult ca oricind pe cer­ ţionar de funcţionare a reactoru­ te lit poate să existe mai departe
lea în care omul şi nava se de­ dală cu aceasta consumul de e- cetătorii constructori de nave, azi lui, un automat păstrează acest in rpaţiu ca un obiect indepen­
plasează în ju ru l pâm întului, deci nergie electrică va creşte, atin- cînd se fac planuri să fie trim is regim staţionar eliberîndu-1 de dent şi să alimenteze cu energie
nu părăseşte zona de atracţie a gînd sute de m ii de w aţi şi chiar un om pe Lună. controlul terestru. electrică, prin conductori, mai FRANŢA. — In
acestuia, consumul de energie e- mai m ult. Ca măsură de protecţie se pre­ m ulte staţii planetare nu prea foto: — Cele 4 fe­
Icctrîcă nu depăşeşte cîteva sute Creşterea consumului de ener­ Com bustibilul care deocamdată vede punerea in funcţiune a mo­ depărtate între ele. Rămîne de mei curajoase, par­
ticipante la expe­
este cel mni adecvat acestui scop,
de w aţi. gie electrică va fi condiţionată şi este com bustibilul nuclear. torului numai după 24 ore de la văzut dacă această soluţie va li diţia „Ţara de Foc
Primele surse de energie elec­ de complicatele sisteme de pro­ lansare, după ce traiectoriei i s-au mai economică şi facilă faţă de a- — Alaslca" pe do­
făcut eventuale corecţii necesare
trică folosite în acest sens, au fost pulsie a rachetei. Folosirea lui necesită însă une­ pentru a se apropia cit mai m ult ccea prin care se prevede înzes­ uă maşini Renault,
bateriile chimice obişnuite, la care C om bustibilul chim ic conven­ le condiţii speciale de protecţie, de cea calculată. trarea fiecărei staţii cu reactor la sosirea lor la
pe măsură ce puterea lor creşte, ţional folosit azi, fie el oxigenul ceea ce a făcut necesară experi­ nuclear propriu. Paris Ele au par­
se măreşte şi greutatea ceea ce lichid sau altul, are o putere e- mentarea unui astfel de genera­ Posibilitatea controlării şi re­ P rim ii reactori nucleari in spa­ curs 40 000 km. tra-
influenţează negativ asupra greu­ nergetică mare dai- de scurtă du­ tor luat independent. Asemenea g lării fisiu n ii nucleare permite a- ţiu l cosmic, producători de ener­ versînd Argentina,
tă ţii rachetei — nu atît prin greu­ rată, iar volum ul pe care îl ocupă reactori an fost experim entaţi, d apta rea aceluiaşi reactor nuclear gie electrică, extind posibilităţile Paraguay, Brazilia,
tatea lor, cît prin calitatea supli­ în raport cu încărcătura utilă este probabil, in sateliţii lansaţi in la consumatori d ife riţi. aplicării paşnice a energiei nu­ Bolivia, Peru, E-
mentară de com bustibil necesar. uneori de cîteva zeci de ori mai U.ILS.S. — seria „Cosmos". Folosirea lor ca însoţitori în cleare, verificarea funcţionării a- cuador, Columbia,
De aceea, Uniunea Sovietică a mare. Tot in acest scop, S U .A . a a- zborurile cosmice ale om ului, nu decvate a lor, marcînd un pas Panama, Costa Rî-
înzestrat pentru prim a dată nave­ nunţat lansarea in cosmos a unui este posibilă decit dacă se asigu­ dintre ce» mai im portanţi spre ca, N i c a r a g u a ,
le cosmice „Vostok* cu baterii so­ De aceea, rachetele viito ru lu i reactor nuclear compact. ră o ecranare suficient de bună Honduras, Salva­
lare. care nu sînt altceva decit sînt rachetele care vor folosi e- Perigeul traiectoriei reactorului îm potriva ra d ia ţiilo r cosmice pen­ realizarea visu rilo r îndrăzneţe ale dor, Guatemala,
un număr mare de celule foto- nergia pe care o „culei:" din spa­ contem poranilor, zborul in Lună Mexic, Statele U-
electrice care transform ă energia ţiu l cosmic, aşa-ziselc racilele fo- nuclear va fi in ju ru l a 100 km, tru cosmonauţi şi o amerizare a doi sau trei astronaut» Şi reve­ nite şi Canada. De
ra d ia ţiilo r luminoase, prim ite de tonice sau ionice. prevâzîndu-se posibilitatea pă­ fără riscuri de explodare, care ar nirea lor pe pămînt. la stingă la dreap­
la Soare, in energie electrică. Aceste rachete vor fi însă în­ trunderii lui în straturile atmos­ duce la împrăştierea substanţelor ta: M artine L i-
Funrţionarca lo r este favoriza­ zestrate cu o aparatură electroni­ ferei, cînd com bustibilul nuclear radioactive. G1IEORGIIE LUPU bersart, Eliane Lu-
tă de lipsa unei atmosfere dense că de control cu sarcini m ultiple, va fi epuizat. U tilitatea acestor reactori nu­ Asistent universitar cette, Betty Gerard
(la înălţim e de peste 100 km), care care va necesita, pentru funcţio­ şi Michele Ray.
să absoarbă puternic aceste ra­ nare, de asemenea, un consum Reactorul nuclear ca unitate in ­ cleari sateliţi este evidentă şi în Institutul pedagogic
d iaţii. mare de energie electrică. dependentă va folosi drept com­ funcţionarea viitoarelor staţii in ­ Ţg. Mureş