Page 92 - 1965-12
P. 92
PAGINA A 4-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3419
NEW YORK TIMES"
n
Necesitatea unei revizuiri a
politicii americane privind N.A.T.O.
NEW YORK 25 (A- picioare pînă în 1998". că dură". In acest
gerpres). — V iito ru l In acest caz, se scrie sens, comentatorul
alianţei atlantice î i‘ în articolul din „New scrie că, mai ales, f i
nind seama de
d ifi
York Times", Statele
preocupă pe comenta
de
cultăţile soluţiei
Semnarea protocolului James R to rii americani, mai Unite se gîndesc tot alternativă — încerca
mai serios la posibili
ales după ce alegeri
le prezidenţiale din tatea includerii Spa rea de a include Spa
privind schimbul de Franţa au confirm at niei franchiste în a li nia franchistă în
poziţia specială a a- anţa nord-atlantică, N.A.T.O. — Statele
la
Unite se gîndesc
mărfuri pe anul 1966 STATELE UNITE SI ASIA cestei ţări în cadrul urm înd ca această ţa ţei P rintre aceste pre
presiuni asupra Fran
ră
sâ
locul
preia
urmare
N.A.T.O., ca
între iugoslavia a opoziţiei cunoscute siuni figurează ame
a guvernului gaullist
faţă de forma actua ninţările cu mutarea
lă de organizare a Din presa străină sediului N.A.T.O., în
si pactului. Comentato chiderea anum itor li
R e a c ţ iile fa ţă de p o l i t i c a a m e r ic a n ă
rul american C. L. nii de comunicaţii m i
BELGRAD 25 — Coresponden A Sulzberger semnează litare rentabile pen
tul Agerpres, N. Plopeanu, trans in această p a r t e a l u m i i astfel în «New York Franţei în sistemul tru Franţa de pe te
mite : Times" un articol în m ilita r al pactului. rito riu l francez, însă
care examinează ne „Statele Unite, scrie aparţinînd comanda
In urma tratativelor desfăşura cesitatea unei revi Sulzberger, ar dori să mentului N.A.T.O. etc.
te intr-o atmosferă prietenească, NEW YORK 25 (Agerpres). — Co de Suez", ar fi interesată sâ sprijine zuiri a politicii ame vadă câ Spania se a- Printre motivele de
la 25 decembrie a fost semnat mentatorul american James Reston, poziţiile americane, nu este un aliat ricane in ce priveşte lâtură pactului, mai nem ulţum ire ale Wa-
la Belgrad protocolul privind care a întreprins săptâmînile acestea mai demn de încredere, constată Res A lianţa atlantică. „E- ales dacă Franţa ar shington-ului în ce
schimburile de m ărfuri pe anul o călătorie în Vietnam şi Extrem ul ton. „B rita n icii, scrie comentatorul, xistâ indicii numeroa ieşi din el. Insă, ele priveşte lipsa Hp si
1966 între Republica Socialistă Orient, a publicat un ciclu de a rti trec în momentul de faţă printr-o se, scrie comentato recunosc că unii d in guranţă pe care o ofe
România şi R.S.F. Iugoslavia. Din cole în ziarul „New York Times" în fază de revizuiYe drastică a p o liticii rul, râ dacă N A T.O. tre membri se opun ră aliatul francez.
partea română, protocolul a fost legătură cu reacţiile faţă de politica lor m ilitare. D intre toţi a lia ţii noştri, nu va fi restructurat cu tărie adm iterii M a Sulzberg'^r citează, d-
semnat de llie Voicu, adjunct al Statelor Unite în această parte a lu ei singuri par interesaţi sâ asigure în conform itate cu dridului". asemenea, „a l a r m a
m inistrului comerţului exterior, m ii. Constatînd eşecul de pînă acum forţele m ilitare la est de Suez. Insă punctele de vedere a- In orice caz. scrie trezită de postura an-
iar din partea iugoslavă de Ma al politicii Statelor Unite in Vietnam, s-ar putea ca ei sâ fie scoşi cu forţa firm ate de Franţa, de autorul articolului. tiamericană adoptată
rian Ţ uţulici, adjunct al secre Reston este silit să recunoască şi fap din K uw eit şi din Singapore şi nici Gaulle va denunţa Statele Unite nu pot de Franţa în ce p ri
tarului federal pentru comerţ ex A ctorii români Gyorg.y Kovacs, Melania Cîrjâ şi Fory Etterle parti- tul câ nici a lia ţii de încredere ai Sta ei înşişi nu văd cum ar putea trans tratatul în 1969. a- p rivi cu ochi buni e- veşte problemele Asiei
terior. Au fost de faţă Teodosie ripînd la premiera film u lu i „Serbările galante", o coproducţie franco- telor Unite in regiunea Extrem ului fera forţele lor m ilitare din Singapo tunci cînd această po vcntuala retragere a de şud-est". C rilicîle
Glisici. adjunct al secretarului i'oinână, ce a avut loc recent la Paris. O rient nu sprijină această politică. sibilitate va deveni Franţei, chiar dacă a- form ulate în Franţa
federal pentru comerţ exterior al ..De exemplu Japonia, scrie Reston re în Australia, de exemplu, fără un legală. El ar dori. se ceastâ posibilitate faţă de anumite as
Iugoslaviei, Aurel Mâlnâşan, am din Tokio. N ici personalităţile oficia ajutor substanţial din partea State pare, sâ scoată Franţa este încă îndepărtată. pecte ale politieii a-
basadorul Republicii Socialiste le, care în particular şi uneori în pu lor Unite". din organizaţia pactu „M ai e tim p pînă cînd mericane în Vietnam
România la Belgrad, şi mem brii Cuvintarea preşedintelui I.D. Tito blic critică politica americană în „Toate acestea nu constituie o con lui, râm înînd mai de problema devine cu se adaugă m otivelor
celor două delegaţii care au par Vietnam... nu doresc ca Statele Unite statare prea plăcută pentru ameri parte aliată cu p rin adevărat critică. se de nelinişte la Wa
ticipat la tratative. să escaladeze războiul şi nu m ani spune în articol, însă shington în legătură
festă nici cel mai mic interes faţă de cani, acum la sfirşitul anului — con cipalii membri euro cu atitudinea genera
Protocolul prevede o creştere BELGRAD 25 — Coresponden cum se ştie, va fi aplicată cu în colaborarea intr-o asociaţie m ilitară peni in cadrul U niu de pe acum este evi
simţitoare a schimbului de măr tul Agerpres, N. Plopeanu, trans cepere de la 1 ianuarie. sau politică" cu Statele Unite. „Pe chide Reston în articolul său in titu dent faptul câ Wa- lă a Franţei în siste
fu ri intre cele două ţări. Repu mite : Refenndu-se Ia măsurile în scurt, politica pe care Washingtonul lat „Statele Unite şi Asia" — însă nii Europei occiden shington-ul este hotă mul alianţei occiden
blica Socialistă România va li I B Tito, preşedintele R.S.F. curs de aplicare pentru asigura a aplicat-o în Asia în decurs de o dîn nefericire aşa stau lucrurile''. tale. care rămâne în rî t sâ aplice o p o liti tale.
vra rulm enţi, maşini şi utilaje, Iugoslavia, a avut o convorbire rea reformei economice, preşe generaţie nu i-a convins nici pe alia
produse ale industriei electro cu reprezentanţii unor întrep rin dintele s-a ocupat de problema ţii noştri, şi cu atit mai puţin pe
tehnice, produse petroliere şi chi deri din ţară, în cursul căreia investiţiilor şi a subliniat că tre inam ici".
micale, ciment, anvelope auto şi s-a referit la rezultatele obţinute buie să se acorde prioritate in în Japonia, scrie mai departe Res
cauciuc sintetic, bunuri de larg de acestea in aplicarea reformei dustriei prelucrătoare, moderni ton, „nim eni nu doreşte cîtuşi de pu I
consum etc. R.S.F. Iugoslavia va economice adoptate de Skupşti- zării acestei industrii, în tre p rin ţin angajarea forţelor armate japo ACTUALITATEA
livra cabluri electrice, electrozi na Federală şi la unele probleme derilor orientate spre export tre neze în vreun aranjament m ilita r re
de sudură, şine de cale ferată, ale economiei iugoslave. buie sâ li se repartiz.eze mai m ul gional in Asia". De altfel aremenea I
produse siderurgice, acumulatori, Preşedintele a arătat că unvil te fonduri. A fost. de asemenea, „aranjam ente m ilitare" întocmite de SPORTIVĂ
izolatori electrici, maşini şi uti din rezultatele aplicării acestei sublim at rolul cadrelor specia Statele Unite în cadrul sistemului de I
laje, conserve de peşte, ţesături reforme este şi faptul că in p ri lizate cu o înaltă calificare, care alianţe de tipul pactelor m ilitare din 0 Sala sporturilor Floreasca
de lină şi bumbac etc. mele 11 luni ale acestui an de „constituie factorul de bază al Asia nu angajează — recunoaşte co a găzduit aseară finala campio
ficitul balanţei comerciale a Iu producţiei". In legătură cu remu mentatorul — de loc o proporţie în I natului republican de box pe
goslaviei s-a redus de la 220 m ili nerarea m uncitorilor, el a rele semnată din populaţia continentului. echipe în care s-au întâlnit for
oane dolari la 36 de milioane şi vat că aceasta trebuie să se facă Washingtonul, scrie Reston. a creat m aţiile bucureştene Dinamo, de
că acest deficit se va reduce şi potrivit cu aportul fiecăruia in ..o serie de aranjamente m ilitare eu I ţinătoarea titlu lu i şi Steaua. Pu-
mai m ult pînă la sfîrşitnl anului, muncă. Coreea. Taiw m uil, F ilipinclc. Aus g iliş tii dînam ovisti au term inat
Recepţia oferită ceea re vw contribui, printre al râ reforma economică ..trebuie sâ tralia, Noua Zeclandă, Tailanda şi învingători cu scorul de 21-19, cu
In încheiere, I. B. Tito a arătat
Vietnamul de sud. care la un loc re
tele. la întărirea încrederii stră
inătăţii în stabilitatea economiei asigure condiţii pentru o îm bu prezintă doar cinci la sută din po cerind pentru a treia oară con
secutiv trofeul pus în joc. Iată
de N. Guină iugoslave. Totodată el a menţio nătăţire progresivă şi constantă poarele asiatice. Insă foarte puţine rezultatele tehnice în ordinea ca
a standardului de
viaţă şi
sâ
nat faptul că la întărirea econo
creeze o bază trainică pentru re personalităţi oficiate, chiar de la pro tegoriilor (prim ii sînt trecuţi bo
xerii dinamovişti).
miei iugoslave va contribui şi glementarea numeroaselor pro- priile ambasade americane, de la
D. Davidescu pierde la puncte
reforma monetară, care, după bleme sociale". Caraci pînă la Tokio, consideră câ în faţa lui C. Ciucă ; C. Crudu
aceasta ar constitui vreo bază demnă
este învins la puncte de N. Gîju ;
de încredere pentru o politică ame
MOSCOVA — Corespondentul C. Stanev face meci nul cu P.
Agerpres, S. Podină. transmite : ricană eficientă în Asia... De la Lon Vanea ; V. Antonio învinge la
La 24 decembrie. Nicolae Gui- Atmosferă tulbure la Santa sie dra şi pînă la Caraci, de la New puncte pe Al. Murg ; I. M ihalik
nâ. ambasadorul Republicii So Delhi şi pînă la Saigon şi Tokio per ciştigă la puncte Sn faţa lui V.
cialiste România la Moscova, şi sonalităţile oficiale sint sau evazive m m Tudose ; C. Vasiliu este întrecut
Octav Livezeanu, şeful delegaţiei SANTO DOMINGO 25 (Agerpres). lor sîngeroase petrecute duminică la la puncte de C. Niculescu ; I.
Consiliului general al ARLUS. Vineri noaptea în capitala domi Santiago, al doilea oraş ea mărime sau de-a dreptul pesimiste'. A N G LIA . — Recent a avut loc la Londra o manifestaţie a popu Covaci termină la egalitate cu
an oferit o recepţie în cinstea nicană au continuat să se audă din Republica Dominicană. P otrivit Nici principalul aliat al Statelor laţiei londoneze îm potriva m ajorării ch iriilo r. Pe pancarte se putea citi : H. S tu m p f; I. O lteani^bate la
noii conduceri centrale a Asoci schimburi de focuri de arme. Ele au unor ştiri neoficiale, in cursul tu l Unite în această regiune, Marea Bri- „O p riţi ridicarea ch iriilo r, guvernul trebuie sâ acţioneze acum", „C h iriile puncte pe M. Nicolau ; I. M o-
aţiei de prietenie sovieto-românc, urmat unor atentate cu bombe între burărilor re au avut loc săptămînă tanie, care prin politica sa de men sint ridicate pentru câ veniturile încasate de proprietari sînt m ari", „Ce nea egal cu V. T ran d a fir si V.
aleasă de cea de-a doua conferin prinse de elemente de extremă aceasta, un număr de 3G de persoa spune George Brown de ridicarea chiriei cu 35 pe săptămînă ?", ..Chiriaşii M ariuţan obţine victoria la punc
ţă unională a asociaţiei, care a dreapta îm potriva vinui magazin şi ne au fost ucise. ţinere a „prezenţei britanice la est din St Panctas se ridică îm potriva m ajorării c h iriilo r", „G uvernul tre te in faţa lui M. Ghiorghioni.
avut loc la 22 şi 23 decembrie. a unui depozit din Santo Domingo. buie să asigure, să dea locuinţe ieftine com itetelor de cetăţeni". (Agerpres).
In cadrul recepţiei avi rostit toas S-a aflat că magazinul aparţinea
tatălui fostului şef al siguranţei gu 0 Tn 2iua a doua a concursu
turi Nicolae Guină şi E. I. Afa-
vernului co n stitu ţio n a lii. Aceasta a Comunicat comun sovieto-zambian lu i de patinaj viteză „M em orialul
nasenko, preşedintele Asociaţiei, fost a cincea bombă care a explo Franţa a înşelat Iakov M elnikov". care are loc pe
generalul de armată A. A. Epişev, dat în capitala dominicană in a- patinoarul din localitatea Perm,
provizoriu, speranţele partenerilor săi
mareşalul F. I. Golikov, Ana 7u- ceastă săptămînă. MOSCOVA 25 (Agerpres). — După două părţi condamnă proclamarea Lidia Bolşakova a înregistrat cea
Pe de altă parte, s-a anunţat câ cum transmite agenţia TASS. in unilaterală a independenţei de către
lcanova, membri ai conducerii a- Uniunea Sovietică s-a aflat intr-o vi mai bună perform anţă mondială
preşedintele guvernului guvernul rasist din Rhodesia. Guver a sezonuiui 5’10” 3/10 în proba de
sociaţieî. Hector Garcia Godoy, a început sâ zită, misiunea de bunăvoinţă a Re nul sovietic, se arată în comunicat, 3.000 m.
Delegaţia ARLUS a plecat în- studieze raportul înaintat de comisia BRUXELLES 25 (Agerpres). — în vor fî sau nu de acord cu condiţiile publicii Zambia. din care au făcut nu va recunoaşte regimul rasist care Proba de 10.000 m a fost cîşti-
tr-o călătorie în Letonia. însărcinată cu anchetarea incidente ţelegerea de principiu intervenită joi puse de Franţa. P otrivit agenţiei ci parte A rthu r Wina, m inistrul finan a uzurpat puterea în Rhodesia de sud galâ de campioana mondială In-
intre cei şase membri ai Pieţei co- tate, condiţiile Franţei vor fi discu ţelor şi membru al parlam entului, si şi va colabora cu Zambia si cu alte ga Voi'onma, cu tim pul de *'36”
ivune. cu privire la organizarea unui tate săptămînă viitoare la Bruxelles Mundenda E.. m inistrul agriculturii. ţâri africane în scopul acordării unui 8/ 10.
consiliu m inisterial extraordinar al de reprezentanţii permanenţi pe lin In încheierea vizitei, la Moscova sp rijin m ultilateral poporului Zim - La totalul celor patru probe
C.E.E, în luna ianuarie la Luxem gă C E E. ai celor „cinci". a fost dat publicităţii un comunicat babwe in lupta sa justă pentru li victoria a revenit cunoscutei pa
burg, a fost incompletă. Corespon ★ bertate şi independenţă naţională de
dentul din Bruxelles al agenţiei IUm- PARTS 25. — Corespondentul Ager comun în care se subliniază că cele plină. tinatoare Valentina Stefina, care
ter scrie că răspunsul Franţei a în pres, Georges Uascal, transmite : a totalizat 197.816 puncte
şelat speranţele partenerilor săi. în- Presa franceză comentează răspun 0 După cum s-a mai anunţat
trucît aceştia, in invitaţia lor recent sul Franţei la invitaţia celor cinci cel de-al 33-lea campionat unio
adresată Franţei, se refereau fără parteneri ai săi dîn Piaţa comună, în Recenta întrevedere dintre Johnson şi nal de şah a luat sfîrşit cu victo
nici un fel de echivoc la o în tîlnire care se arată câ guvernul francez ria m arelui maestru Leonid Stein,
a Consiliului M inisterial al C E E. în acceptă să reia discuţiile cu propune care a totalizat 14 puncte din 19
„sase", inclusiv comisia Pieţei comu rea ca. fin in d seama de im perative Erhard continuă să rămină in atentia posibile. Noul campion al U.R.S.S.,
ne. In răspunsul său, guvernul fra n le constituţionale şi form alităţile f în vîrstâ de 31 ani, este student
cez şi-a dat însă consim ţâm înlul să mareînd cea de-a doua perioadă de la facultatea de ziaristică a U n i
participe la o în tîlnire pe baze pur şapte ani a generalului de Gaulle. comentatorilor de presă versităţii din Lvov. Pe locul doi
interguvernamentale, excluzând co conferinţa prevăzută sâ fie amînată s-a clasat marele maestru Lev
misia Hallstein. De fapt. nu întîm - pentru 37— 18 ianuarie. „Les Echos", Rolngaevski, care cîştigînd p a rti
plător locul preconizatei în d o iri în ziarul cercurilor de afaceri franceze, W ASHINGTON 25 (Agerpres). — atlantice (F.N.A.). In cursul unei în da' întreruptă cu Bronştein a to
..şase- cerut de Franţa a fost Luxem scria câ „reluarea discuţiilor este do Recenta întrevedere de la Washing trevederi anterioare (12 iunie 1964). talizat 13 puncte. Locul trei a re
burgul şi nu Bruxelles, unde se află rită, dar aceasta nu înseamnă că ma ton dintre preşedintele Johnson si Johnson şi Erhard au exprim at pu venit lui Taimanov cu 13 puncte.
Rasistul: Tre sediul Comisiei Pieţei comune şi cancelarul vest-german. Erhard, con blic intenţia lor de a începe reali
buie sâ ne cli- rile probleme pot fi considerate pe Pe locurile următoare s-au cla
4* M. »erâm de sub unde. de obicei, sc desfăşoară reu drum ul cel mai bun spre soluţiona tinuă să rămînâ în atenţia comenta zarea proiectatelor forţe nucleare sat Suetin şi Furman (11,5), Ke-
niunile m inisteriale ale CEE.
dominaţia străi rea lor. Esenţialul constă în nego torilor de presă. Unele dintre comen m ultilaterale (F.N .M ) Comunicatul res (11) etc.
tariile agenţiilor occidentale de presă
publicat atunci menţiona în special
nii ! Râmine de văzut, dacă cei „cinci" cieri". Campionul de anul trecut,
(„C ourrier-Jour se referă la proiectatele forţe nuclea câ cei doi oameni de stat recunoş V ikto r Korcinoi, a acumulat 9
re m ultilaterale (F N M ) ale N.A.T.O.,
teau câ „forţa nucleară m ultilatera
nai" — Pitts- puncte ocupînd locul 10 în cla
burg). proiect lansat în urmă cu 4 ani la lă va aduce un aport substanţial pu sament.
In legătură cu asasinarea lui Delgado Nassau (insulele Bahamas) în cursul terii nucleare si politice" a alianţei 0 Astăzi sc va disputa la
şi că „efo rturile vor trebui continua
întrevederii .John Kennedv — Mac
M illan. Comunicatul dat p ublicităţii te pentru a pregăti semnarea unui Neunkirchen (R. F. Germană) in-
W ASHINGTON 25 (Agerpres).— ţile judiciare spaniole precizează că la sfîrşitnl întrevederilor Johnson — acoid în această privinţă încă înain tilnirea internaţională de lolbal
P otrivit aprecierii ziarului „Satur- în apropierea locului unde au fost Erhard, menţionează agenţia France te de .sfirşitul anului". Optsprezece dintre echipa locală Borussia
dav Evening Post', fostul general găsiţi asasinaţi Delgado şi secretara Presse, trece sub tăcere existenţa a- luni mai tîrziu aceiaşi interlocutori, Neunkirchen şi echipa de tineret
Delgado. descoperit mort la frontie sa se află o vilă aparţinînd unui ma cestui proiect, şi. după părerea celor trecînd totalmente sub tăcere pro a României Pentru acest joc. an
ra dintre Spania şi Portugalia ar fi re bogătaş, prieten intim cuSalazar. mai m ulţi observatori, această om i iectul de creare a forţelor nucleare trenorii români s-au fixat asupra
fost ucis de poliţia portugheză după La 13 februarie. în faţa acestei vile a siune vine să confirm e abandonarea m ultilaterale, a hotârît ca mem brii form aţiei : Constantinescu — Săt-
ce in prealabil, a fost răpit la 13 fe fost observat un jeep, iar in curtea definitivă a acestui proiect si sâ dea nenucleari ai alianţei, între care şi mâreanu, Boc, Grăjdeanu, Delea-
bruarie a. c. în localitatea Badajoz Germania occidentală, voi’ trebui să nu — .Ştefânescu, Dobrin — M a
din Spania. Ziarul care citează rapor vilei aproxim ativ 20 de civ ili înar aceeaşi lovitură proiectului britanic aibă „o participare apropiată" la sis tei, Frăţilâ, Cuperman. M oldo
tul anchetei întreprinse de autorită maţi. despre asa-numitele forţe nucleare temul defensiv al N.A.T.O. veana.
MOSCOVA. — La 25 decembrie, NEW YORK. — Trei persoane la Paris în a doua jumătate a lu lor antarctice, care a atins Polul P rintre noile produse se numără tă reformă va intra în vigoare cu mai mare construcţie de acest le I,
Sardar Swaran Singh, m inistrul şi-au pierdut viaţa şi alte 30 nu nii ianuarie 1966. In rîndul cercu Sud, călătorind pe continent. Cele ţevi pentru foraj plăci din oţel începere de la 15 martie 1967, montată în Europa occidentală.
afacerilor externe al Republicii fost rănite ca urmare a unui in rilo r politice din Bonn se preci anterioare au fost conduse de pentru construcţia navelor trans cînd va expira termenul de a p li
India, a făcut o vizită lui Nikolai cendiu izbucnit intr-un hotel din zează câ Adenauer va avea cu Roald Amundsen (1911), Robert oceanice, p ro filu ri de precizie. L'n care al celui de-al doilea „A ct In TO KIO . — In primele şase luni
Podgornîi, preşedintele Prezidiu Newark (statul New Jersey). In Scott (1912), Edmund H illa ry şi alt centru siderurgic, C iunkin, din stituţional* si a m andatului pre ale anului 1965. volum ul comer
lui Sovietului Suprem al U.R.S.S. cendiul a fost provocat de un sud-veslul Chinei produce 42 noi şedintelui Castello Branco. ţului dintre Japonia şi ţările so
A avut loc o convorbire la care scurt circuit electric. produse de oţel. pentru utilajele cialiste a crescut cu 100 milioane
a participat A. Gromîko, m inis necesare industriei petroliere şi ROGOTA. — Patru m ilita ri din dolari, adică cu 26 la sută.
tru l de externe al U.RS.S. chimice. forţele armate columbiene au fost
BONN. — Elementele neonazis LONDRA. — Inccpînd din 1967,
condamnaţi la diferite pedepse cu
M A D R ID — In cursul anului te s-au manifestat din nou în Ber A B ID JA N . — Continuindu-şi închisoarea pentru că au torturat, Marea Britanie va putea folosi
1065, în Spania au crescut preţu linu l occidental Joi şi vineri, pe călătoria printr-o serie de ţâri ale asasinat si decapitat mai m ulţi pentru consumul său gazul natu
rile a lit ia produsele alimentare, vitrinele unui magazin din acest A fric ii, îm păratul Etiopiei. Haile copii ai ţăranilor din regiunea ra! provenind de la zăcămintele
cît şi la articolele de larg consum. oraş au reapărut zvastici. Selassie I, a sosit vineri în capi Barragan, departamentul Văile. descoperite în Marea N ordului, la
Din luna ianuarie şi pînă în no generalul de Gaulle o serie de dis V ivian Fochs (ambele în 1958). tala Coastei de Fildeş, venind din In această regiune s-au produs 65 km în largul estuarului Hum-
iembrie preţurile la aceste produ NEW YORK. — Peste 400 tineri cuţii privind probleme „de interes PEKIN. — Industria siderurgică Tanzania. mişcări ţărăneşti care au fost re ber, a anunţat m inistrul energiei.
se s-an m ajorat în medie cu peste newyoi kezi. reprezentînd diferite comun". din Anşan, principalul producător primate cu brutalitate de armată. Freci Lee. Debitul anual al noului
10 la sută. Pe de altă parte, pa organizaţii ale luptătorilor pen de oţel din R.P. Chineză, a livra t RÎO DE JANEIRO. — M inistrul zâcâmint este apreciat la 1,5 m i
lioane metri cubi.
tro nii se împotrivesc revendicări tru pace, au organizat in Piaţa BUENOS A3RES. — O echipă în acest an, pentru prima oară, de justiţie al Braziliei, Juracy Ma- PARIS. — In Franţa a fost te r
peste 400 de produse noi din alia
lor m uncitorilor spanioli legate de Herald Square o demonstraţie de argentinianâ, formată din 11 per je de oţeluri superioare, cu un galhaes, a anunţat că la începu minată recent construcţia unei ca TO KIO , — In portul japonez
mărirea salariului lor. P o trivit da protest îm potriva politicii agresi soane, sî condusă de Jorge Leal, înalt coeficient de duritate. Ele tul anului v iito r va fi promulgată mere sub vid. avînd o înălţim e de Kobe a fost construită prima navă
telor oficiale publicate de In sti ve a Statelor Unite în Vietnam. pornind de la baza antarctică sint destinate fabricilo r de maşini o amplă reformă constituţională, 7.85 m etri şi o lăţime de 5 metri, de pescuit submarin din luin-x
Nava. denumită ., Yom iuri-Go".
tutul naţional de statistică, reiese PARIS. — La invitaţia genera „General Belgiano", a atins Polul agricole, industriei petrochimice, care va include un nou sistem e- comandată de Centrul de încercări
poate efectua curse de mare dis
că costul vieţii a crescut în acest lulu i de Gaulle, fostul cancelar al Sud. Aceasta este cea de-a cin industriei de autovehicule, indus lectoral şi va lim ita puterile Con a rachetelor spaţiale din Noord- tanţă, fără să fie însoţită de vreo
an in Spania cu 6,6 la sută. R.F. Germane, Adenauer, va sosi cea expediţie, in istoria cercetâri- triei navale şi industriei uşoare. gresului. El a subliniat câ aceas v ijk (Olanda). Aceasta este cea altă ambarcaţiune.
weam f
»RedacUa si admlDlsLfatla ilarului slr. Ur, PeUu Grozo nr, 25, ţelelon 15 88, 12 75, 15 85, 12 11, Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.TR, — nr. 263 328 din 6 noiembrie 1948. — Tiparul Întreprinderea Poligraf tea Hunedoara-Deva 40.06