Page 1 - Drumul_socialismului_1966_01
P. 1
\
REVELION 9 6 6
PROLETARI DJtf TOATE ŢĂRILE, VN1ŢI-VĂI
„Spre cărarea Exuberanţăveselie,
stelelor" tinereţe
Tineri şi tinere, chipuri care ştie să contureze d i
dintre cele mai felurite, nainte viito ru l, cum va
E aceeaşi peste tot şi In casa m inerului pen avînd pe bii2e 2Îm betul arăta peisajul patriei, o-
totuşi altfel în fiecare sionar Pavel Popa, bucu cald şi în inim i, bucu raşul, blocul, odaia în
loc. E măreaţă, e plină, ria a adus rouă in ochii ria năvalnică. Virstc p li care va locui, viaţa, e
are strălucirile izbînzii mamei, cind pe degetul ne de febre şi porniri. de-a dreptul fascinantă.
şi nim bul aureolat al îm fiicei ei, Gicuţa, a fost Unii afla ţi iu tă sub im Am fost m artorul real
p lin irilo r. Şi totuşi aici, prins inelul de logodnă. periul dc vrajă al ado al unor nenumărate ase
j în valea Aninoasei, bucu — Copiii mei. Dragii lescenţei, iar a lţii ieşiţi menea gînduri.
ANUL XVIII NR. 3424 MARJI * IANUARIE 1966 4 PAGINI — 25 BANI ria aceasta din noaptea mei copii 1 Fericire m ul de m ult dintre fru n ta rii S-au ciocnit aici paha
ce a găzduit întîlnirea tă ! le lui. toţi avînd însă în re cu vin, s-au rostit
lu i 1965 cu 1966 e unică Logodnica e asisten suflet aceeaşi fierbinte toasturi, urări dc fe rici
parcă. tă medicală, logodnicul, vibraţie, aceleaşi căutări, re şi prosperitate perso
Am In tîln it-o in sala student la In stitu tu l de şi-au dat in tîln irc in nală S-au exprim at nă
Cuvîntarea tovarăşului aceea, colorată de basm, mine. tr-un număr mare la tra zuinţe şi dorinţe pentru
In altă casă, în fam ilia
pe care tin e rii m ineri au
no.ul an, s-a vorbit în nu
pregătit-o anume pentru m aistrului electrician Ilie diţionala sărbătoare a mele gândurilor, idealu
tineretului
revelionului
Popa, N uţi şi Dionisie se
ei Poposea la masa lui îmbrăţişează. Ea, funcţio din oraşul Deva rilo r ce le înflăcărează
Nicolae Man II. m inerul
Tineri şi tinere,
ani
Nicolae Ceauşescu secretar general pentru care anii şesena- nară, el, electrician. îm maţi de cele mai înălţă inim a, ce Ic animă su
fletul lor setos dc înalt.
brăţişări, imense bucurii,
lu lu i au fost trepte spre
îm p lin iri. lacrim i. toare g în d uii şi senti Au căpătat aici glas şi
mente care şi-au pus la
vibraţie cele mai ascun
E clipa în care ţara m u lţi ! locurile dc m u n c ă , se şi mai dc nepătruns
— Deplină fericire, ani
păşeşte cu fruntea
sus
I C.C. al P.C.R., rostită la posturile spre noi îzbînzi, e clipa — De ziua lui D ioni talentul, forţa şi capaci sentimente, s-au legat
— Şi nunta ?
prietenii. S-au spus cu
tatea lor in slujba ma
clinchetul
în care din
m ilioanelor de pahare se sie. In martie. rilo r idealuri, au venit vinte simple, dar de o
să petreacă ultim ele c li
marc frumuseţe cu p riv i
desprinde şi clinchetul — La m ulţi ani ! pe ale vechiului an, să re la destinele propriei
Pe „Vale-n sus“ , nun
de
acestui pahar ţin u t
de radio şi televiziune mîna unui m iner ce nu ta mare, bucurie mare : întim pine cu aplauze şi lor generaţii.
frenezie foarlc
tînârul
Cum c şi firesc, de la
de m ult a fost aşteptat
Viorica Holhorea poartă
la gura m inei cu un bu din această noapte nu an 1966 Aceşti tineri au această unică petrecere
la
chet de flo ri. Şi doar N i mele : Tomuţa. venit să-şl adauge pocni n-au lipsit muzica, rit
lor
tulburătorul
mică şi răscolitoare, v i
Bucuria aceasta plină,
cu prilejul Anului nou colae Man e m iner de încărcată de strălucirile încă citeva rime spre — a cita oară? — dovada
nul ruginiu care a făcut
numai un an.
bucuria şi veselia lor ge
Bucuria aceasta plină
colindă
izbînzii
valea
am în tîln it-o si în altă Aninoasei din casă în nerală. bi aceasta au fă îm bătătoarelor sale aro
cut-o într-un chip
fer
Dragi tovarăşe şi tovarăşi, dere de întregul popor, îşi îndeplineşte cu cinste înalta sală, acolo la masa m ai casă. Iar urătorii po mecător, cuceritor. Tine me. tradiţionala tombolă
şl altele. Şi n-au lip sit dc
misiune, de forţă conducătoare a societăţii. strului m iner Bartiş E- posesc la fiecare uşă : retul te cucereşte şi te aici ceea ce nu lipseşte
Cetăţeni ai Republicii Socialiste Romănia, ■ Zilele trecute, Marea Adunare Naţională a votat m erik. „Vă urăm la mic şi ma farmecă nu numai in ac nicăieri unde petrec t i
Peste citeva minute ne vom despărţi de anul 1965 planul de stat pe 1966 — prim ul an al cincinalului — Pentru fericirea şi iz- re/ Note bune la purta tivitatea lui de muncă, neri : veselie, exuberan
— an de m ari înfă p tu iri ale poporului român în toate — stabilind în toate domeniile obiectivele de muncă bînda fiilo r mei închin. re/ Iar în anii v iito ri/ Să dar şi atunci cînd petre ţă, bucurie, zimbctc. vor
pornim cu plugu-n zbor/
'66 aduce fiicei mele ma
domeniile a ctivită ţii sociale — şi vom întîm pinn, cu ale noului an, a căror îndeplinire va asigura noi vic turitatea, băiatului, exa Spre cărarea stelelor'. ce. Forţa viziunii. pu be spirituale şi avîntatc.
voie bună şi optim ism , anul 1966, care deschide pa to rii în înflorirea economiei şl cu ltu rii, va ridica menul de stat. E la filo terea visării, gîndirea cu GH. JURCA
trie i noastre noi perspective de progres şi prosperitate. bunăstarea celor ce muncesc. M uncind cu elan şi ab logie. L U C IA LIC IU
Cronica socialismului va rezerva anului care a tre negaţie, dînd viaţă acestor obiective, poporul român
cut pagini bogate în realizări şi evenimente de, mare Va face să strălucească tot mai puternic chipul scum
însemnătate pentru dezvoltarea o rîn d u irii noastre, pei noastre Patrii.
pentru mersul înainte al ţâ rii, pentru v iito ru l poporu- Îngăduiţi-m i să. fe licit cu prile ju l A nului nou, în
îui român Dînd viaţă p o liticii partidului, oamenii numele conducerii partidului şi statului, pentru marile Bun so sit
m uncii au încheiat anul acesta cu succes planul de succese obţiiîutfe, eroica noastră clasă muncitoare,
şase ani, au ridicat noi uzine şi fabrici, au sporit pro harnica şi priceputa ţărănime, valoroasa noastră in G ătit sărbătoreşte de gul nostru-i fermecat/
ducţia de bunuri materiale şi valori spirituale, au telectualitate, pe toţi oamenii m uncii rom âni, ma către oamenii m uncii Din oţel bun, aliat/ Tras
făcut noi paşi pe calea cunoaşterii ştiinţifice, au ghiari. germani şi de altă naţionalitate, tineri şi virst- din Hunedoara, anul de un tractor-tezaur/ Cu
îm bogăţit şi mai m ult, prin munca lor, patria, făcînd-o nici, bărbaţi şi femei, care alcătuiesc marea fam ilie 1965 l-a intîm pinat pe medalia de aur".
mai puternicei şi mai înfloritoare. a României socialiste. cel nou — peste tot — S iderurgiştii au obţi
cu animaţie, veselie, fe nut m ulte şi frumoase
Acest an a in tra t in istoria p artidului şi a ţă rii prin Angajat intr-o intensă activitate constructivă, po ricire. succese. Desele „H ai no
Congresul al IX -lea, care a adoptat directivele v iito porul român militează pentru dezvoltarea colabo ...In noua sală a spor roc şi la m ulţi ani" ros
ru lui plan cincinal — program ul în flo ririi m u ltila ră rii internaţionale, îşi dă contribuţia la lupta pentru tu rilo r, term inată de cu- tite şi de fu rn a llş tii L ip
terale a patriei, al rid ic ă rii pe o treaptă superioară victoria cauzei socialismului, democraţiei şi păcii în rînd un moş Gerilă uriaş sa Petru, loan Bucur, de
a p'ocesului de desăvîrşire a construcţiei socialiste. întreaga lume veghează şi participă electricianul Constantin
\ fost adoptată noua Constituţie care consfinţeşte P artidul şi guvernul ţă rii noastre consideră de în cu un xîmbet de poznaş M architan, sînt n in vita
dar şi la
ţie şi la joc,
la revelionul constructo
v icto riile istorice ale poporului. România, ■ stat suve semnătate, vitală pentru soarta om enirii întărirea uni rilor. o muncă mai rodnică.
ran şi independent al celor ce muncesc, a fost pro tă ţii şi coeziunii -sistemului mondial socialist, a miş Mai sus, pe deal, la In sus se ridică sute de
clamată Republică Socialistă. Poporul român,, liber cării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, m obi Clubul muncitoresc, si- braţe, în m iin i cu tot a- Un moment plin de veselie. Se ciocneşte pentru
P artidul şi statul nostru a- noul an.
şi stăpîn pe soarta sa, îşi făureşte, sub conducerea lizarea în ju ru l acestora a tuturor forţelor înaintate cordâ o atenţie deosebită mo au dat în tîlnire sute de titea pahare. Se toastea
p artidului, v iito ru l fe lic it, păşind mereu înainte spre ale societăţii contemporane, care acţionînd unite sînt dernizării lucrăriior în indus fa m ilii de siderurgişti. ză pentr u o viaţă lungă,
sănătate şi fericire, pen
culm ile înalte ale civilizaţiei — societatea comunistă. capabile să zădărnicească acţiunile agresive ale cer- tria minieră. In acest scop, de P rintre in v ita ţi ii vedem tru noi izbinzi în m un
M i-
pe oţelarii Em ilian
P artidul şi guvernul au elaborat măsuri menite să cu rilo r im perialiste, să asigure progresul şi securita la un an la a ltul sint alocate hâilă, Gheorghe Butuc, că, pentru pace.
deschidă calea progresului neîntrerupt în domenii de tea popoarelor. sume tot mai m ari din inves Gheorghe E flim ie şi încă ...Anul '66 a intrat, Primirea de către tovarăşii
tiţii cu ajutorul cărora se des
Fie ca noul an să aducă poporului român bucurii pe m ulţi a lţii. In cins
mare însemnătate ale vie ţii sociale. P rintre acestea chid noi mine, se mecaniz.ează deci, in primele lui drep
şi îm p lin iri tot mai mari, noi succese in înfăptuirea tea lor, brigada artistică
se înscriu m ăsurile privitoare la dezvoltarea bazei lucrările de extracţie şi trans de la furnale a pregătit turi. Iiunedorenii îi vor Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer
tehnico-m ateriale şi modernizarea producţiei agricole, a spira ţiilo r sale de fericire şi prosperitate, să spo port în subteran etc. uri pluguşor frumos, din scrie o cronică pe măsu
rească şi mai m ult puterea materială şi spirituală a De această grijă se bucură şi a delegaţiei economice guvernamentale
îm bunătăţirea organizării şi p la n ifică rii agriculturii,; care am spicuit : „P lu ră, cu cerneală de metal.
p a trie i’ noastre, să asiguVfe^Trttf**-Victori1?' forţelor 'dare- .Exploatarea m inieră dj^n Lu-
precum şi cele cu privire la perfecţionarea organizării peiîi. A stfel, de cu rîîfd ’ a k i; pe
luptă pentru progres social, pentru triu m fu l păcii
;i îndrum ării ceixetârii ştiinţifice, la ridicarea rolului în lume. lîngâ alte lucrări de m oderni a Republicii Democrate Vietnam
ştiinţei în dezvoltarea societăţii. zare s-a construit şi un nou puţ
Vă urez tuturor, dragi prieteni şi tovarăşi. înde care să uşureze munca de ex
Creşte rolul organizator al statului în construcţia Luni, 3 ianuarie a.c„ tovarăşii Nicolae Ceauşescu, so
plinirea dorinţelor şi năzuinţelor dumneavoastră de tracţie a cărbunelui. cietar general al C om itetului Central al P artidului Co
socialistă, se perfecţionează activitatea organelor de mai bine. sănătate şi viaţă lungă, un nou an rodnic In fotografie : Vedere par Penlpu fericire m unist Român şi Ion Gheorghe M aurer, membru al Co
stat, legăturile lor cu masele, se dezvoltă democraţia şi fericit. ţială a noului put de la Exploa m itetului Executiv şi P rezidiului Permanent ai Com i
şi b u siăsiare şedintele C onsiliului de M in iş tri al R epublicii Socia
socialistă. P artidul Comunist Român, urm at cu încre La m u lţi ani I tarea minieră din Lupeni. tetului Central al P a rtidului Comunist Român, pre
liste România, au p rim it delegaţia economică guverna
A nul care a trecut, bo astfel viaţă prevederilor mentală a Republicii Democrate Vietnam ’, condusă de
Conducătorii de partid şi de stat Primirea la Consiliul de Stat gat în relizâri, a pr ile cuprinse în documentele Le Thanh Nghi, membru al B iroului P olitic al Com i
tetului Central al P artidului celoi* ce munc.esc din V ie t
ju it şi lu crătorilor de ta
Ei
elaborate de partid.
din
Gospodăria de stat
fer i
tate, bunăstare şi
nam.
Galda m ulte bucurai şi au toastat pentru sănă nam, viceprim -m inislru al R epublicii Democrate V ie t
ia carnavalul tineretului a şefilor misiunilor diplomatice satisfacţii. Cu gîndul la cire, pentru hărnicia şi lescu, membru al Com itetului Executiv al C om itetului
La prim ire au participat tovarăşii Gheorghe Rădu-
priceperea tutur or acelo
succesele înregistrate şi
la cele viitoar e, în noap ra care se străduiesc să Central al P artidului Comunist Român, vicepreşedinte
Comitetul orăşenesc Bucureşti al sile Patilineţ, V irg il Trofin. La so tea noului an numeroase dea viaţă m ăsurilor sta al C onsiliului de M in iştri şi B ujor Almâşan, membru al
U .T.C a organizat în noaptea A nu sire, ei au fost întîm pinaţi cu pu Preşedintele C onsiliului de Stat Uruguayului — A. Guanî. Chile — fa m ilii şi-au dat întâlni b ilite in vederea ridică C om itetului Central al P artidului Comunist Român,
lu i nou un carnaval al tineretului ternice urale şi ovaţii al Republicai Socialiste România, J. Coutts, Braziliei — J. T. de O li- re pentru a petrece re rii pe o treaptă superi m in istru l m inelor
in sălile Palatului Republicii. Conducătorii de partid ,şi de stat Chivu Stoica, preşedintele C onsiliu veira, Republicii Arabe Unite — velionul într-o atmosfe oară a nivelului agricul Cu acest p rile j a avut loc o discuţie caldă, prîete-
Au luat parte m ii de tineri din s-au prins in hore, petrecind ală lui de M iniştri, Ion Gheorghe M au- M. Badawi, Argentinei — R.B. Se- ră sărbătorească. Luciâ- tu rii noastre socialiste. nească.
în treprinderile şi in stitu ţiile bucu- tu ri de tin e rii bucureşteni. rer, preşedintele M a rii A dunări Na rigos, Turciei — A. Coban, Austriei to rii din sectorul zooteh Veselia şi bucuria,
reştene, din institutele de cercetări Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a ţionale, Ştefan Voitec, secretarul Fr. Irbinger, R. P. Ungare — G. nic, mecanic şi din ca prieteni mereu apropiaţi
ş tiin ţifice şi de învăţâm înt superi fe licita t călduros organizaţia tine C onsiliului de Stat, Grigore Gea- Kalm ar, R.P. Chineze — Van Tun, drul br igăzilor* de cîmp, ai fiecărui om al muncii,
or, elevi, studenţi români şi stu retului comunist, C om itetul Central mănu, şi m inistrul afacerilor exter U niunii Sovietice — I. A. U iuliin. părtaşi la realizările do- s-au revărsat din plin la T E L E G R A M A
denţi străini din aproape 70 de al U.T.C., întregul tineret al ţă rii ne, Corneliu Mănescu, au p rim it M ulţum ind şefilor m isiunilor d i bindite, au închinat pa mesele din ju ru l cărora
ţâri, aflaţi la învăţătură în ţara noastre, urîndu-le un an rodnic, vineri la amiază, la Palatul Consi plomatice pentru fe licită rile şi u- harele cu vin rubiniu în pragul A nului nou se
noastră. T uturor celor prezenţi, to succes în contribuţia adusă la opera liu lu i de Stat, pe şefii m isiu n ilo r rările exprimate, preşedintele Con pentru fericirea care s-a aflau Nicolae Baciu, Ion
varăşul Petru Knache, prim-secre- de desăvîrşire a construcţiei socia diplomatice acreditaţi în R epubli siliu lu i de Stat, Chivu Stoica, în statornicit în munca şi Tîrnoveanu, Iosif Her- Excelenţei sale
tar «al C C. al U.T.C., le-a transmis lism ului în tara noastră. ca Socialistă România, care au pre numele C onsiliului de Stat ai Re in viaţa lor*. Fiecare ura lea. Ion Turcu şi nume
tradiţionalele urări de Anul nou. Cuvintele secretarului general al zentat felio ită ri cu p rile ju l A nului publicii Socialiste România, al Con re a însemnat o hotăi'îre roşi alţi lucrători de la Generalului NE WIN
Acest revelion al tineretului a CC. al p artidului nostru au fost p ri nou. s iliu lu i de M in iştri şi al M a rii A - pentru ca munca din Gospodăria de stat din Preşedintele Consiliului Revoluţionar
avut ca oaspeţi pe tovarăşii Nicolae mite de tin e ri cu indelungi ovaţii, Au prezentat fe licită ri ambasado dunări Naţionale, a transmis diplo 1966 să fie mai spornică, Galda. G îndurile lor în
Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion G lieor- într-o atmosferă de entuziasm ge rii : Greciei — A lexandru Cimon m aţilor străini cele mai bune urări să le aducă satisfacţia chinate în flo ririi patriei al Uniunii Birmane
ghe Maurei-, Ghcorghe Apostol, A- neral. Au fost momente im presio Argyropoulo, R. S. Cehoslovace — de sănătate, de prosperitate popoa îm p lin irii a noi năzuin şi slă v irii partidului,
lexandru Bîrlădeanu, Em il Bodna- nante, un nou prile j de manifestare Jaroslav Sykora, R. P Albania — relor ţă rilo r pe care le reprezintă ţe. Bazîndu-se pe temelia conducătorul înţelept al R A N G O O N
raş. Constantin Drăgan, Alexandru a dragostei şi ataşamentului pro Răpi Gjerm eni, Cubei — Manuel şi a toastat pentru prietenie, colabo trainică a realizărilor do- poporului nostru spre In numele poporului român, al C onsiliului dc Stat
Drăghîci, Paul Niculescu-Mizi), Le- fund pe care tineretul nostru le Ycpe Menendez, Ghanei — Emma- rare internaţională şi pace. bîndite, lu crătorii de la cele mai înalte culturi al Republicii Socialiste România şi al meu personal,
onte Răutu, I.conţin Sălâjan, Petre poartă P artidului Comunist Român nuel Kodjoe Dadzie, R.P.D. Co Decanul corpului diplom atic, am G.A S. Galda au păşit in ale progresului şi c iv ili transm it, cu p rile ju l celei de-a X V III-a aniversări a in
B lajovici, Petre Lupu, Ilie Verdeţ, si conducătorilor săi reene — Giân Du Hoan, R.P Po basadorul Greciei — Alexandre C i noul an, prim ul an al zaţiei, sînt o expresie dependenţei U niunii Birmane, călduroase fe licită ri şi
M ihai Dalea, Manea Mănescu, Va- (Agerpres). lone — Wieslaw Sobierajski, F in mon Argyropoulo, a toastat în să cincinalului, cu dorinţa vie a dorinţei şi entu cele mai bune urări dc sănătate pentru Excelenta Voa
landei — M a rtti Johanes Salo- nătatea conducătorilor de stat ro de a spori rodnicia ogoa ziasmului cu care vor stră, dc progres şi bunăstare pentru poporul birm an.
mies, Indiei — K.R.F. K hilnani, mâni, pentru prosperitatea poporu relor, de a ridica eficien păşi la realizarea obiec
C H IV U STOICA
R. P. Mongole — Togoociin Ghen- lui român. ta întregii Jor activită ţi tivelor anului 1966. Preşedintele C onsiliului dc Stat
pe culm i mai înalte, dînd
I prima cursă den, R. P. Bulgaria — Gheorghi (Agerpres). al R epublicii Socialiste România
Bogdanov, Belgiei — Honore Cam-
bier, R. D. Vietnam — Hoang Tu,
Cît de greu te desprinzi de care va dura un an de zile, a Franţei — Jean Louis Pons, Sue
tovărăşia unui brad lum inat fe fost dat la ora 0,30. Aşadar, în diei — O lof Gustav Bjurstrom ,
eric, de masa încărcată cu toate momentul cînd milioane de oa Italiei — Niccolo Moscato. Indone Pe platform ele cuptoarelor 1966 a fost întoarsă de oţelarii 1
bunătăţile. Dar, cînd ştii că tre meni păşeau pragul noului an în ziei — Sambas Atm adinata, R. D. M artin, pe cele ale furnalelor, din echipele lui Ion Chihaia,
buie să mergi la datorie o faci tovărăşia clinchetului de pahare, Germane — Ewald M oldt, M arii cocserii, şi aglomeratoare, de la UNDE FOCUL NU SE Gheorghe Fiţu, Teodor Carama-
în ju ru l cajelor de laminare, la
cu sim ţâm întul omului care, mecanicul Aurel Colcer pornea B rita n ii — Leslie Charles Glass, lis, Constantin Corlaciu, Augus-
chiar şi in clipele înălţătoare ale în prim a sa cursă din acest an, Japoniei — A kira Shigemitsu, Hunedoara şi Câlan, peste tot tîn Maier, Avram Opriş, A lexan
treceriî in tr-u n nou an de m un remoreînd trenul de persoane R.S.F. Iugoslavia — Iakşa Petricî, la agregatele, unde focul nu se dru Drîngă, Iosif M aior, Andrei
că, răspunde prezent. Este exact ii.310 în direcţia Teiuş. Cind gar Statelor Unite ale A m ericii — Ri- stinge niciodată, oamenii întîm - Oros, Ion Cimpeanu. Ei au dat
In jurnalele STINGE NICIODATĂ
ceea ce s-a întim plat în noaptea nitura a fost pusă în mişcare, în chard H. Davis, Elveţiei — Charles pină optim işti tradiţionalul m u semnalul de început al întrece
de Anul nou şi cu mecanicul de megaloanele instalate pe peronul A lbert Dubois ; m in iştrii : Olandei safir : A nul nou. rii din noul an. Tn noaptea a-
Qocomotivă Aurel Colcer de la gării Simeria, se auzi vocea im — J. B Hoverkorn Van Rijse- m aiştrilor şi echipelor, pe gra eoasta. cînd se toasta „La m ulţi
w ijk , Izraelului — Zvi Ayalon ; în
depoul C.F.R. Simeria. Lui i-a piegatului de serviciu : „D ragi fice, găsim înscrise în noaptea alungat de lum ina intensă ema calda urare : „La m u lţi ani to ani“ , ei au turnat prim ele şarje
revenit cinstea dc a deschide pasageri, vă dorim călătorie plă sărcinaţii cu afaceri ad-interim ai : revelionului sincera urare : ,,!.a nată de cele două pîraie de foc... varăşi", şi scrise pe o foaie in de oţel în lingotiere şi au trim is
prim ul calendarul feroviar al cută şi „La m u lţi ani 1". m u lţi ani". primele trenuri cu lingouri spre
acestei staţii pe anul 1966. De La gura fu rn a lu lu i au petrecut ju rn a lul a ctivită ţii fu rn a lu lu i : laminoare. La cuptorul nr. 1, şar
aceea, cînd acele ceasornicului La hotarul dinti*e şesenalul în revelionul, in toiul muncii, şi to „1 ianuarie 1966. A nul c a lită ţii ja descărcată de echipa lui Ca-
s-au suprapus pentru citeva frac cheiat şi noul cincinal, întrebă p ito rii Permis Hriscu, Gheorghe fontei şi al pi>oduetivităţii înal
ţiuni de secundă în dreptul orei rilo r: „cine va da prim a şarjă?", Tâbăcaru, Marcel Zontea, Mihai te". In aceste puţine cuvinte ramalis a fost cu 6 tone mai
„care va fi prim ul succes ?" li
zero, mecanicul A urel Colcer se s-au dat nu puţine răspunsuri Aciobâniţei, cauperiştii Gheorghe concretiză sarcinile ce revin fu r- grea decit celelalte
’a in marchiza locomotivei faptice. In pasionanta muncă, din Costache şi G avrilâ Gherghina n a l işti lor din documentele Con In citeva m inute vestea a fă
.0.259 restind prin tr-u n şuierat care se felicită reciproc. Cu gîn- gresului al IX -lea al P.C.R. Din cut ocol întregii oţelării. Reali
mg sosirea noului an. Kveni- prim ele zile ale anului, side dnl la bilanţul bogat ce abia îl primele ore fu rn a liştii Costea
•entu] a avut nu numai o notă ru rg iştii din Hunedoara şi Călăi; încheiaseră, la roadele m uncii Nicolae. Alexandru Bucur, M iti zatorii acestui succes au început
mbolică ci şi un caracter de au şi înscris primele tone de viitoare, şi-au strîns m iinile şi că Fotea, Teodor Capră, Vasiie să se felicite reciproc.
‘ versare. Intr-adevăr, pentru produse date peste plan. încărcătorii de pe platform a de Dudan, Constantin Condeescu, Aceeaşi forfotă a muncii am
el Colcer. trecerea in 1966, încărcare : Enache Stoica. D um i Ion Taloş au pornit să le tra In tîln it-o şi pe platform a oţelă-
larcat şi îm plinirea a 10 ani tru Mereuţă, m aistrul Octavian ducă in fapt. Ambele descărcări
:ind a devenit mecanic de Descărcare Grecu. in „schim bul" revelionului s-au riei M artin nr. 1. „Tot personalul
motivă. In acest tim p, re- Ei au inscris la secţia I p ri încadrat în grafic. O ţelarilor li din schimbul nostru e prezent la
nd diverse trenuri, a par- mele realizări : 74 tone fontă s-a trim is fontă de afinare dc ca datorie ne-a inform at m aistrul
250 000 km. Cifr a nu a câ- la ora zero peste plan şi cîte 20 kilograme litate bună. cu un conţinut de si Vaier Lăbuneţ. Prima şarjă la
. n. nic din rotunjirea con- cocs economisit la fiecare tonă liciu şi sulf m ult mai mic docît
.lor. Este exact aşa cum şi-a de fontă elaborată. cel admis. acest grup de cuptoare in noap
it-o mecanicul Aurel Colcer*. Ora zero. Cind se anunţa pre In „vecini", la secţia a Il-a, tea revelionului a fost descăr
fiindcă a venit vorba de do- darea ştafetei noului an, echi prim ele descărcări de fontă în Primele şarje cată la cuptorul 3, de echipa în
e i-am adresat tradiţionala pele -prim -topitorilor Ilie Pes- ’66 au revenit m uncitorilor din care lucrează topitorii Andrei
’ bare : „Ce vă doriţi pentru triţu de la furnalul nr. 3 şi Ion schimbul inginerului Eugeniu de oţel Oros şi Alexandru Beta'.
an 1966 ?“ Răspunsul a ve- Bîldea de la furnalul nr. 4 dă Gălbenu.Şt. I a .sosirea oaspete
orom pt : „Să adaug la cifra deau drum ul fontei pe jgheaburi. lui *66, m aistrul Anton Roşea se Pe platform a cuptoarelor M ar
tită jncâ cel puţin 25 000 Pe platform ă întunericul a fost adresă tovarăşilor de muncă cu tin prim a filă a calendarului pe (Continuare în pag. a 3-a) J
artul în această cursă lungă, Mecanicul A urel Colcer pleci nd în prima «a cursă din 1966.