Page 11 - Drumul_socialismului_1966_01

PAGINA A 3-A
UNU MUL SOCIALISMULUI Nr.

P R O I E C T

s A T Ji T

GÂSEI DE PERŞI A BERILOR

COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE

CAPITOLUL o vechime in cooperativă mai mică au îndatorirea să plătească cu regu­ rii co n trib u ţiilo r la fondul de pensii,
— 40 lei lunar, in va lizilo r care au
precum şi situaţia plăţii pensiilor ;
laritate la fondul de pensii contri­
dc 10 ani. buţia anuală dc 3,5 la sută din va­ 5. — urmăreşte ca drepturile dc
ART. 11. — Pensia pentru orfani loarea producţiei g lobale; mem brii pensie să se stabilească şi să se
se acordă copiilor m inori, orfani dc cooperativelor agricole au obligaţia plătească în conform itate cu preve­
Dispoziţii generale am bii părinţi, pînă la virsta de IC să depună cu regularitate la fondul derile statutului Casei dc pensii şl
ale regulam entului său dc aplicare ;
dc pensii contribuţia lunară de 5 sau
ani, sau dacă urmează o şcoală, pînă
Ia absolvirea acesteia, dar fără a de­ 10 lei. C. — rezolvă contestaţiile intro­ Cu ajutorul funicularului, cărbunele scos din adincurile m inei A ni-
ART. 1. — Casa dc pensii a mem­ zeze un sistem de pensionare a păşi virsta dc 20 de ani. fn cazul in care o cooperativă a- duse îm potriva deciziilor dc pen­ noasa este transportat pe calea acrului la l ’ rcporaţla din Pctrlla.
b rilo r cooperativelor agricole dc pro­ m em brilor cooperativelor agricole. Mărimea pensiei pentru un orfan gricolu nu pluteşte la fondul dc pen­ sionare emise de către comitetele
filia le lo r raionale ale Casei de pen­
ducţie funcţionează în cadrul U niu­ Rezolvarea acestei im portante pro­ dc am bii părinţi este de Ici 70 lunar. sii contribuţia anuală dc 3,5 la sută sii :
din
valoarea
producţiei
globale,
nii Naţionale a Cooperativelor A gri­ bleme sociale este expresia politicii — ART. 12. — Pe măsura dezvol­ m em brii acesteia nu vor putea bene­ 7. — repartizează com itetelor f i­
cole» pe baza prezentului statut şi P artidului Comunist Român şi a sta­ tă rii şi în tă ririi economice a coope­ ficia de pensia dc bază, iar acel coo­ lialelor raionale ale Casei dc pen­
are drept scop realizarea sistemului tului nostru socialist cu p rivire la rativelor agricole, a creşterii venitu­
unitar dc pensionare a m em brilor im bunătălirea continuă a condiţiilor rilo r acestora, la propunerile coope­ peratori agricoli, membri al Casei dc sii sumele destinate plăţii pensiilor. C IFR E LE D E P L A N
pensii, care nu vor depune contribu­
săi. dc viaţă ale ţărănim ii şi ale întregu­ rativelor agricole dc producţie, Con­ ţia lunară dc 5 sau 10 Ici, nu vor ART. 22 — Filiala raională a Ca­
încheierea procesului dc cooperati­ lui nostru popor. siliul U niunii Naţionale a Coopera­ sei de pensii este condusă de co­
vizare a agriculturii» consolidarea or- ART. 2. — M em brii cooperativelor tivelor Agricole va putea îm bunătăţi prim i sporul la pensie. m itetul filia le i raionale o Casei de
ART. 15.
Calitatea de membru
ganizatorico-economică a cooperati­ aericolc sînt mem bri ai Casei de pen­ in v iito r nivelul pensiilor. al Casei de pensii se pierde o dată pensii desemnat de către consiliul
velor agricole» sp rijin u l acordat dc sii, prin aderarea cooperativelor r- ART. 13. — Pentru stabilirea drep­ uniunii raionale a cooperativelor a- IN D IS C U Ţ IA
stat. au creat posibilitatea, ca prin grlcole la Casa de pensii, cu res­ tului la pensie dc bătrineţe se recu­ cu retragerea sau îndepărtarea din gricolc. Preşedintele şl vicepreşe­
producţie,
cooperativa agricolă dc
contribuţia cooperativelor agricole şi pectarea oblig aţiilor ce rezultă din nosc şi perioadele de activitate din precum şi In cazul retragerii coope­ dintele com itetului sînt desemnaţi
a m em brilor acestora, să se organi­ statutul acesteia. cadrul altor sectoare care au casc de dintre m em brii com itetului filialei
pensii proprii. rativei agricole din uniunea raională raionale a Casei dc pensii.
M em brii Casei de pensii. îndreptă­ a cooperativelor agricole. ART. 23 — Comitetul filia le i ra­ M IN E R IL O R
ART. 10 — Normele privitoare la
CAPITOLUL ţiţi la mai m ulte pensii, pot opta pen­ stabilirea şi plata pensiilor se pre­ ionale a Casei dc pensii arc urm ă­
tru una din ele.
toarele a trib u ţii :
M em brii Casei dc pensii nu pot văd In regulamentul pentru apli­ 1. aplică hotăririle C om itetului
prim i declt o singură pensie. Indife­ carea statutului Casei dc pensii, a- Casei dc pensii din cadrul U niunii
rent dc fondul din care aceasta este probat dc către Consiliul U niunii Naţionale, ale com itetului filia le i
Formarea fondului de pensii plătită. cole de Producţie. A g ri­ regionale a Casei de pensii, precum D E L A B A R Z A
Naţionale a Cooperativelor
ART. 14. — Cooperativele agricole
şi ale consiliului uniunii raionale n
cooperativelor agricole, cu privire
ART. 3. — Fondul necesar acope­ de pensii se depun trim estrial, prin la problemele de pensii ;
r ir ii plăţii pensiilor se alcătuieşte g rija cooperativelor agricole Şi se CAP IT O L U L IV 2. îndrumă şi controlează coope­ ® JUMĂTĂŢILE DE MĂSURĂ NU TREBUIE SA NE
din următoarele surse : păstrează intr-u n fond centralizat rativele agricole pentru ca acestea
1. C ontribuţia anuală a cooperati­ p o trivit prevederilor legale. să verse co ntribuţiile la Casa de MULŢUMEASCĂ @ SÎNT CAUZE S! „CAUZE" © N O D U L GORDI­
velor agricole dc 3,5 la sută din va­ ART. 5. — Casa de pensii 8şl cre­ pensii, atît cele datorate de ele cit AN : ORGANIZAREA PRODUCŢIEI
loarea producţiei globale ; ează un fond de rezervă, prin aloca­ Organeis de conducere aie Casei sî cele datorate dc m em brii aces­
2. C ontribuţia de 5 sau dc 10 Ici rea anuală a unei cote din totalul în­ tora :
tunar a cooperatorilor apţi dc mun­ casărilor. Mărimea cotei şl modul dc 3. îndrumă şl verifică modul de în ultim ele zile ale lu n ii decem­ ţie se preocupă mai m ult de îm ­
că. membri ai Casei dc pensii, dc la folosire a rezervei se stabileşte dc că­ ţinere a evidenţei p rivind contri­ brie, m inerii dc la Barza au dez­ bunătăţirea ca lită ţii. Cu siguranţă
îm plinirea vîrstei dc IC ani. tre C onsiliul U niunii Naţionale a de pensii şi aie filialelor regionale buţiile In fondul de pensii şi situ­ bătut cifrele de plan ale anului că şi chemarea „N ici un vagonet de
ART. 4. — C ontribuţiile la Casa Cooperativelor Agricole. 19G6. D intr-o p rivire de ansamblu minereu rebutat I" ar avea o e fici­
aţia plăţii drepturilor de pensie; asupra a ctivită ţii întreprinderii re­ enţă mal mare".
şi raionale. Atribuţiile acestora 4. întocmeşte şi supune spre a- iese că în anul trecut, colectivele
CAPITOLUL III probare consiliului uniunii raionale secţiilor şi sectoarelor au reuşit să secţiei a II l-a Musariu : „Sâ se ia
Ing M A n iN M fH A LA C H E , şeful
u cooperativelor agricole planul n-
ART. 17 — Sistemul dc pensio­ C onsiliului U niunii Naţionale a Co­ nual dc activitate al com itetului fi­ realizeze pionul de producţie la u- măsuri hotărîte pentru elim inarea
nii indicatori principali cum ar fi,
lialei raionale a Casei de pensii,
nare al m em brilor cooperativelor a- operativelor Agricole planul anual dările do sezmâ semestriale p ri­ producţia globala şi marfă, produc­ pierderilor in vetre ; sâ fie extinsă
Drepturile şi îndatoririle membrilor gricolc se realizează prin Casa dc de activitate, precum şi bugetul Ca­ vind situaţia încasării contribu­ tivitatea valorică a muncii etc. armarea metalică ; pe orizonturile
pensii din cadrul U niunii Naţio­
sei de pensii ; întocmeşte şi prezin­
—290 şi 330 m.. sâ fie îm bunătăţit
nale »» Cooperativelor Agricole şi tă C onsiliului U niunii Naţionale a ţiilo r la fondul de pensii de Din dezbaterile ce au avut loc la aerajul ; serviciul de concepţie al
prin filia lele regionale şi raionale Cooperativelor Agricole de Produc­ la rooncrativclc agricole si dc Ia nivelul întreprinderii şi sectoarelor întreprinderii să intensifice munca
Casei da pensii , ale Casei dc pensii, care funcţio­ ţie dări de seamă semestriale p ri­ m em brii acestora, precum şl situa­ au reieşit însă o serie întreagă de de cercetare pentru descoperirea zo­
nează in cadrul uniunilor coopera­ vind situaţia pe ţară a încasării ţia plăţii pensiilor : neajunsuri care au condus la de­ nelor bogate în zăcăminte aurifere ;
tivelor agricole respective. co n trib uţiilor la fondul dc pensii, 5. stabileşte pensiile uc baza pro­ ficienţe in organizarea m uncii, în la nivelul în treprinderii există un
ART. 6. — M em brii Casei dc pen­ d iţiilo r de vechime prevăzute la A rt. Casa dc pensii şi filialele sale sînt precum şi situaţia plăţii p e n siilo r: punerilor consiliilor dc conducere aprovizionarea cu materiale. îndru­ num ăr exagerat de învoiri, fără sâ
sii au următoarele drepturi de pen­ 8. pensiile dc bază se' acordă după conduse dc comitete care îşi desfă­ 7. administrează fondurile Casei aprobate dc către adunările gene­ marea tehnică a echipelor şi brigă­ mai vorbim de absenţele nemotivate.
sie in bani : cum urmează : şoară activitatea pc baza prin cipiu ­ de pensii şi repartizează comitete­ rale ale cooperativelor agricole res­ zilor Numeroşi participanţi la dez­ Propun ca învo irile să se acorde
— pensie dc bătrineţe : — 100 Ici lunar, cooperatorilor care lui muncii colective, ca organe de­ lor filia le lo r regionale ale acesteia pective şi întocmeşte deciziile de bateri au apreciat câ în activitatea din tim pul afectat pentru concej-
— pensie dc invaliditate pentru împlinesc virsta dc pensionare, liberative, luind hotărîri cu m ajori­ sumele necesare p lă ţii pensiilor; pensionare : anului trecut, jum ătăţile de măsură diul de odihnă1*. î
pierderea capacităţii dc muncă. au o vechime in cooperaiiva agricolă tate dc voturi. G. urmăreşte ca pensiile stabilite şi-au făcut deseori loc într-un do­
Pc lingă pensia in bani, m em brii de cel puţin 10 ani şi au muncit c- 8. organizează aparatul tchnico-ad- să fie plătite la tim p şi in cuantu­ meniu sau altul a) producţiei. Dacă Ing. E M IL D AVfD , şeful secţiei a
Casei de pensii mai au dreptul la : fcctlv în fiecare an de la înscrierea ART. 18 — Casa de pensii din m in istra liv al Casei dc pensii şl al mul fixat. planul la metal a fost realizat, in Tl-a M usariu : „Să fie pus în func­
— ajutoare în natură ce se acordă în cooperativă : cadrul U niunii Naţionale a Coope­ filia le lo r regionale şi raionale. ART. 24 — fn raporturile cu or­ schimb s-a Înregistrat o mare râ- ţiune colectorul de minereu 740
dc către cooperativa agricolă, potri­ — 70 Ici lunar, cooperatorilor care rativelor Agricole este condusă dc ART. 20 — Filiala regională a ganele şi organizaţiile de stat şi mînere în urmă la minereu, la lu­ care va contribui la îm bunătăţirea
v it statutului acesteia, Cooperativele împlinesc virsta dc pensionare, Comitetul Casei dc pensii, desemnat Casei dc pensii este condusă dc Co­ obşteşti, precum şi cu persoanele crările de inve stiţii, la calitate unde, ritm ic ită ţii producţiei, creşterea
agricole care au posibilităţi, pot acor­ au o vechime in cooperativa agricolă de către Consiliul U niunii N aţio­ m itetul filia le i regionale a Casei fizice, Casa de pensii, filia la re­ din cele 17 sectoare ale între p rin ­ productivităţii m uncii şi asigurarea
da pensionarilor cooperatori, in afara dc cel puţin 5 ani şi au m uncit efec­ nale a Cooperativelor Agricole. Pre­ dc pensii desemnat dc către consi­ gională şl filia la raională a Casei derii, 11 nu au reuşit să se încadre­ unui num ăr sporit de vagonete
pensie) ce se dă de către Casa dc tiv fn fiecare an dc la înscrierea in şedintele şi vicepreşedinţii Comite­ liu l u niunii regionale a cooperati­ dc pensii sînt reprezentate prin pre­ ze in indicatorul planificat.
pensii, şi alte ajutoare in bani ; cooperativă : tului sînt desemnaţi dintre m em brii velor agricole. Preşedintele şi vice­ şedinţi şi în lipsa acestora prin ti goale; personalul sâ Intre în mină
— folosinţa în continuare a lotului — 50 lei lunar, cooperatorilor care C om itetului Casei dc pensii. preşedinţii com itetului sînt desem­ nul din vicepreşedinţi si se anga­ S-au iv it desigur uneori anumite prin puţul Elena şi nu prin puţul
a trib u it dc către cooperativa agri­ împlinesc virsta dc pensionare, ART. 19 — Comitetul Casei do naţi dintre m em brii com itetului fi­ jează din punct de vedere ju rid ic cauze obiective care au îngreunat Brădlşor în acest fel 9e cîştigâ de
colă, p o trivit prevederilor statutului au o vechime în cooperativă mai pensii are următoarele a trib u ţii : lialei regionale a Casei de pensii. p o trivit îm p uternicirilo r stabilite de bunul mers al producţiei. Ele se cu­ către flecare schimb circa o oră
acesteia : mică dc 5 ani şi care dc la data în­ 1. asigură respectarea prevederi­ ART. 21 — Com itetul filia le i re­ com itetul Casei de pensii respectiv. nosc, au fost scoase în evidenţă de bună de lucru ; sâ se îm bunătăţeas­
— veniturile realizate din munca scrierii au m uncit efectiv in fiecare lor statutului Casei de pensii şl face gionale a Casei de pensii arc urm ă­ m ulţi participanţi la dezbateri, s-au că aprovizionarea cu materiale din
depusă in cooperativa agricolă, după an în cooperativă ; propuneri Congresului U niunii Na­ toarele a trib u ţii : recomandat măsuri menite să con­ depozitul Dealul Fetii. In prezent
pensionare. — 40 lei lunar, cooperatorilor care ţionale o Cooperativelor Agricole 1. — aplică hotăririle com itetului C A P ITO LU L V ducă la prevenirea lor. sîntem nevoiţi sil trim item oameni
ART, 7. — Copiii m em brilor Casei împlinesc virsta dc pensionare, au cu privire la modificarea acestuia ; Dar cauzele mai puţin obiective
de pensii, orfani de ambii părinţi, au adus pămîntul la înscriere în coo­ 2. aplică hotăririle Congresului şi Casei dc pensii din cadru) U niunii au fost sesizate cu mari întîrzieri, calificaţi din producţie pentru a
dreptul la pensie. perativă, dar care dc la data înscrie­ ale Consiliului U n iunii Naţionale a Naţionale, precum şi ale consiliu­ s-a acţionat greoi, cu încetinitorul încărca materialele din d e p o zit; sâ
lui uniuni) regionale a cooperative­
ART. 6. — Pensia de bătrineţe se rii nu au lucrat in cooperativă. Cooperativelor Agricole dc Produc­ lor agricole, cu privire la problemele Dispoziţii finale am putea spune, pentru a le evita. se introducă tro lii electrice pentru
acordă pc tot tim pul vieţii : ART. 10. — Pensia de invaliditate ţie cil privire la organizarea şi func­ In multe locuri de muncă de la I M transportul vagonetelor şi a ram -
— bărbaţilor care au îm p lin it vir.s- se acordă pe ţoală durata in va lid ită ­ ţionarea Casei dc pensii ; dc pensii. Barza s-a obişnuit, in anul trecut, b le u lu i; deoarece noi avem de exe­
ta de 65 ani şi au lucrat în cooperati­ ţii m em brilor cooperatori inapţi de 3. elaborează şi supune spre a- 2. — îndrum ă şi controlează acti­ ca în primele două decade ale lunii cutat un mare volum de -lucrări de
va agricolă 25 de ani : muncă, încadraţi in gradul I de in ­ piobarc C onsiliului U niunii Naţio­ vitatea com itetelor filia le lo r raio­ ART. 25 — Verificarea gestiunii să se piardă tim p preţios şl forţă înaintări, sâ nl se creeze posibili­
— fem eilor care au îm p lin it virsta validitate, după cum urmează : nale a Cooperativelor Agricole dc nale ale Casei de p e n sii: Casei de pensii şi a filia le lo r sale de muncă in plus pentru efectuarea tatea atingerii unor viteze sporite
de 00 ani şi au lucrat in cooperativa — 100 Ici lunar, .invalizilor care Producţie regulamentul pentru a- 3. — îndrumă şi verifică modul regionale şi raionale se face dc că­ unor lucrări de amenajări, pentru de avansare".
agricolă 20 dc ani. au o vechime în cooperativă de cel plicnrca statutului Casei dc pensii : de ţinere a evidenţei de către co­ tre uniunile cooperativelor agri­ ca abia In ultim a decadă sâ se rO AN LA ZA R , m aistru m iner,
Pensia de bălrîncţc se compune puţin 10 ani ; mitetele raionale şi do către coope­ cole. tragă „tare**. Proeedîndu-se în acest
din : — 70 Ici lunar, in valizilor care au 4. îndrum ă şi controlează a ctivi­ rativele agricole privind formarea A rt. 2G — Casa dc pensii a mem­ fel, desigur că producţia s-a „răz­ sectorul nuda : „Pentru centraliza­
— pensia de baz.ă în sumă de lei o vechime in cooperativă mai mică tatea com itetelor filia le lo r regio­ fondului de pensii şi plata pensi­ b rilo r cooperativelor agricole şi bunat** pe organizatorii ei. rea transportului pe orizontul I I I
100 lunar : de 10 ani. nale şi raionale ale Casei dc pensii ; ilor : filialele sale regionale şi raionale din zona filo n u lu i Iozefi, sâ se facă
— un spor lunar in sumă dc 5 sau Pensia de invaliditate se acordă, 5. Elaborează dispoziţii norm ati­ 4. —- întocmeşte şi supune spre sînt persoane ju rid ice şi au sig ilii Tovarăşul inginer G avrilâ Bogdan o legătură cu puţul M uncelu".
10 lei, pentru fiecare cinci ani de dc asemenea, pc toată durata in v a li­ ve p rivind ţinerea evidenţe) de că­ aprobare consiliului uniunii regio­ proprii cu denumirea fiecăreia. amintea în cuvîntul său şi despre IL IE COZMA, m aistru m iner,
contribuţie. în funcţie dc mărimea dităţii m em brilor cooperatori inapţi tre comitetele filia le lo r regionale şl nale a cooperativelor agricole pla­ ART. 27 — Caso dc pensii a mem­ un a lt aspect al problemei, respec­ sectorul R u d a : „Pentru evitarea
contribuţiei personale a fiecărui coo­ dc muncă încadraţi la gradul !! dc raionale ale Casei dc pensii şi de nul anual de activitate al com itetu­ b rilo r cooperativelor agricole işi tiv despre mecanizare, despre folo­ pierderilor de aer, ar fi necesară
perator ia fondul' de pensii. invaliditate după cum urmează : către cooperativele agricole. refe­ încetează activitatea pe baza hotă- sirea la capacitatea maximă a u ti­ sistematizarea reţelei din sector".
ART 0. — Uc la data in tră rii in — 50 Ici lunar, in va lizilo r care au ritoare Ia formarea fondului dc lui filia le i regionale al Casei de ririî Congresului U niunii Naţionale lajelor. D intr-o situaţie prezentată
vigoare a sistemului unitar dc pen­ o vechime în cooperativă dc cel pu­ pensii şl la plata p e n siilo r: pensii, dările de scamă semestriale a Cooperativelor Agricole dc Pro­ la nivel de întreprindere, reieşea câ IO AN G I-IEnM AN , secretarul co­
sionare şl pînă la îndeplinirea con­ ţin 10 ani ; 6. întocmeşte şl supune aprobării privin d situaţia pe regiune a încasă­ ducţie. ( din 23 maşini de încărcat aflate în m itetului de partid din secţia a V-a
îi dotarea întreprinderii, anul trecut B râ d iş o r; „Sâ se formeze echipe
au lucrat numai jum ătate din ele, care sâ lucreze la recuperarea ma­
şî acestea la o capacitate de circa terialelor din lucrările veehi".
un
CAJJZE OBIECTIVE sortiment de futaje nu s-au asigurat mă esle deslul de ridicat. Rău este 50 Ia sută. Situaţia respectivă nu m itetului de partid din secţia Va­
ne dăm seama deoarece la nici
riuetlv al animalelor existente în fer­
DORIN B U LIG A , secretarul co-.
atît
este deloc
satisfăcătoare, cu
cantităţile planificate. Nici în ceea
însă câ în efectiv se menlln si a-
ce priveşte condiţiile de adăposlire proape 20 vaci si luninci care pot fi mai m ult cu cît la I M. Barza exis­ lea M o rii : „Să se studieze organi­
tă o forţă serioasă de cadre tehnico-
nu s-au realizat obiectivele prevă­ 6ocolite „pensionare1*. De la juninct, ingînereşti care-şl puteau aduce con­ zarea m uncii în aşa fel îneît în tim ­
pul unui schimb, fiecare echipă să
zute in plan. Construcţia grajdului cu toate că au cîte 3-4 ani, plnă a- trib u ţia Ia găsirea unor soluţii adec­ se poată încadra în ciclul complet,
planificat nici nu a început, Iar ali­
cum nu 6-a obţinut nici un vitei.
SAU LIPSĂ DE PREOCUPARE? mentarea cu apă a formelor lasă de cooperativei am reţinut faptul că, vate pentru folosirea m aşinilor de respectiv să execute perforarea, e-
Dintr-o discuţie avută cu inginerul
Încărcat la locurile de muncă unde
dorit.
vacuarea m inereului, confecţionarea
ele ar fi dat m axim um de randa­
vetrelor, armarea şi puşcarea".
După cum se ştie, factorul om este
întreprinse pentru sporirea număru­
ceJ care hotârăşle in ultimă Instan­ deşi cunoaşte acţiunile ce trebuie ment. Am redat doar cîteva aspecte din
ţă soarta producţiei. Repartizarea ca lui de animale şi a productivităţii Cu p rile ju l dezbaterii cifre lo r de care se poate desprinde concluzia
în g rijito ri de animale a unor coope­ lor, nu s-a 6trăduit în măsură sufi­ plan pe anul 1966. numeroşi m ineri că în organizarea m uncii există încă
© STRUCTURA EFECTIVULUI ESTE NECORESPUNZATOARE care sector dc producţie este şl fi­ ratori harnici şl pricepuţi, perma­ cientă să-şl aducă aportul cuvenit de la Barza au adus in discuţie o serioase rezerve, că problema am in­
altă problemă Im portantă : organi­
la îmbunătăţirea situaţiei nesa-tishV
e BILANŢ NESATISFÂCĂTOR LA PRODUCŢIA DE LAPTE resc să se analizeze temeinic defi­ nentizarea lor, grija pentru a le zarea m uncii. Se pare că în anul tită a constituit într-adevăr un
cienţele care au influenţai negativ ridica nivelul de cunoştinţe profe­ cătoare care există în sectorul zo­ „nod gordian" in activitatea pro­
© MINUSURI IN BALANŢA FURAJERĂ asupra rezultatelor economice. Cu- sionale şi cointeresarea materială a otehnic. Cunoscînd deficienţele ară- care a trecut, organizarea produc­ ductivă a anului trecut.
0 PE MJINILE CUI ÎNCREDINŢĂM COM OARA? noscîndu-le. este necesar să fie sta­ acestora sînt verigi de bază în com­ tale, esle necesar ca în viitor con­ ţiei a fost un „nod gordian4* greu Dezbaterea c ifre lo r de plan de că­
siliul de conducere al cooperativei
de dezlegat Vom încerca să redăm
® EXISTA O BAZĂ DE PLECARE bilite măsuri corespunzătoare pen­ plexul de măsuri ce se iau în vede­ şi inginerul agronom să manifeste cîteva din părerile p a rticipanţilor tre m inerii de la Barza a consti­
lru înlăturarea lor. M ulte din nea­ rea sporirii continue a producţiei a- tu it un m inunat p rile j de învăţă­
junsuri sînt înlăturate mai din vre­ ntmaliere. La cooperativa agricolă mal mullă preocupare pentru asigu­ la dezbateri 3 minte, de descoperire a noi şi va­
Intr-o agricultură avansată creşte­ unitate revine o încărcătură de 19 me acolo unde nu se scapă din ve­ din G hirbom în această privin ţă mai rarea unei h.v/e fuîajere corespun­ loroase rezerve care, folosite cu
rea animalelor trebuie să ocupe un bovine din care numai 5 vaci cu dere nici unul din factorii de care sînt încă multe de făcut. In primul zătoare. Apoi, trebuie să se acorde CO N STANTIN BORŞA, secretar pricepere, vor conduce la o a ctivi­
loc precumpănitor, allt ca vo!uin al lapte. In ceea ce priveşte produclia depinde realizarea punct ou punct rînd ne referim la faptul că în atenţia cuvenită tinerii corecte şi la al com itetului de partid de la sec­ tate rodnică încă din primele zile
ţia r rrr-a Musariu : „In diferite
producţiei, cil ei ca venituri. In a- de lapte, cooperativa agricolă din a prevederilor planurilor de pro­ cursul anului trecut în secto­ zi a evidentei producţiei, Iniocm iril sectoare ale secţiei şi în mod deo­ ale anului 19G6.
cest scop, Congresul al ÎX-lea al Ghirbom 6e situează In rindul unită­ ducţie. Acest lucru nu s-a întim plat rul zootehnic s-au schimbat mai si urm ăririi planului de montă şl sebit la —290 m. ne lipsesc m ineri Creşterea eficienţei economice,
P.C.R. a trasat lucrătorilor din agri­ ţilor care obţin rezultate 6ub nive­ Insă la cooperativa agricolă din Ghir­ m ult de un sfert din numă­ fătărî, în g rijirii tineretului penlru calificaţi pentru lucrările de abataj ; îm bunătăţirea metodelor de orga­
cultură sarcina de a spori 6im ţilor lul posibilităţilor. Astfel, producţia bom, consiliul de conducere lăsînd rul în g rijito rilo r de animale. ca pe această bază să se poată trece la ora actuală vagonetarii sînt ne­ nizare a producţiei, folosirea cu
electivul de animale si producţia lor. medie de lapte pe cap de vacă fu ­ ca totul 6ă meargă de la sine. Nu­ Trebuie arătat câ m otivele pen­ la aplicarea selecţiei animalelor pe voiţi să împingă vagonetele pe dis­ maxim um de eficienţă a tim p u lu i
Pentru înfăptuirea obiectivelor pre­ rajată realizată in anul trecut a mai aşa 6e explică de ce nu s-au tru care problemele am intite baze ştiinţifice. De asemenea, coope­ tanţe foarte mari. Propun să se de muncă, a mecanismelor şi u ti­
văzute cu privire la creşterea anima­ fost de numai 900 1, cu peste 500 1 tras învătă-nintete necesare din ex­ mai sus nu şi-au găsit o re­ ratorii ar avea mult de cîstlgat dacă studieze posibilitatea introducerii u- lajelor din dotare, asigurarea unei
lelor este necesar să existe o preo­ sub media înregistrată pe raion. perienţa anului 19G4 cînd, din cau­ zolvare corespunzătoare, tovară­ animalele ar fi lotlzate sl hrănite nor tro lii pentru uşurarea efortului asistenţe tehnice corespunzătoare,
cupare deosebită în vederea sporirii Producţia marlâ şi veniturile băneşti za slabei preocupări pentru crearea şii din consiliul de conducere diferenţial, după producţiile care fizic. Asemenea tro lii ar fi nece­ îm bunătăţirea disciplinei, asigurarea
efectivelor matcă şi tn primul rînd la 100 ha, indicatorii care caracteri­ unor condiţii bune de îngrijire şi încercînd să le ridice la rangul de se obţin do la ele. sare şi (a suitori, pentru tragerea unui raport mai echilibrat între
a vacilor cu lapte. Din totalul nu­ zează întreaga activitate economică hrănire a animalelor, producţia de cauze obiective, nu sînt de loc justi­ fn curînd vor avea loc adunări diferitelo r materiale ; in scopul eîş- personalul productiv şi cel nepro­
mărului de bovine vacile cu lapte şi organizatorică a cooperativei re­ lapte pe cap de vacă furajştă a scă­ ficate. N ici organizaţia de partid n-a generale în care se va dezbate acti­ tigârli unor ore preţioase de mun­ ductiv au fost alte cîteva probleme
trebuie să reprezinte ce) puţin 50 la flectă slaba preocupare a consiliului zut cu 500-800 1 faţă de anii prece­ intervenl-t la timp şi cu holârîre vitatea desfăşurată ,oc coopera­ că, consider necesar ca m inerii din im portante spre care va trebui să-şl
cută. de conducere penlru valorificarea denţi. In 6priji,nul afirmaţiei de pentru lichidarea neajunsurilor sem­ tori tim p de un an de zile. A- Barza să nu mal intre prin puţul îndrepte atenţia în v iito r organiza­
Cooperativele agricole de pro­ deplină a condiţiilor naturale şi e- mai sus am intim faptul că nalate în ceea ce priveşte permanen­ naiizînd cu '.oală răspunderea nea- Elena, ci prin puţul nou ; este ne­ ţia do partid şl conducerea tehnico-
ducţie din raionul Sebeş deţin conomice de care dispune unitatea pentru hrănirea anim alelor in pe­ tizarea în g rijito rilo r şl cointeresarea iu şurile care s-au manifestat Intr-un cesară o reexaminare a normelor adm inistrativâ a în treprinderii m i­
în proprietate obştească peste respectiva. La fiecare 100 ha coope­ rioada de stabulotie s-a asigurat nu­ lor în sporirea producţiei. sector do producţie sau altul, trebuie de lucru. în mod deosebit pentru niere Barza.
3.500 vad cu lapte, ceea ce rativa a liv ra t mai puţin de 1.500 i. mai 80 la sulă din necesarul de con­ Analizînd posibilităţile de oare stabilite măsuri care, înfăptuite, să m inerii care aplică puşcarea selec­
r e p r e z i n t ă mai puţin de 40 lapte, de ne urma valorificării pro­ centrate prevăzut, 55 la sulă din dispune cooperativa agricolă din ducă la înlăturarea deficientelor si tivă". In orice caz, dorinţa sinceră a m i­
la valorificarea cu o eficientă econo­
la sulă din efectivul total a] bovine­ duselor anim aliere realizînd mai linuri, mai puţin de jumătate din Chirbom penlru îmbunătăţirea acti­ mică cît mai ridicolă a condiţiilor nerilor de la Barza, a celor care
lor. O proporţie necorespunzăloarc puţin de 10.000 lei la aceeaşi uni­ cantitatea de grosiere şl abia 150 t. vităţii în sectorul zootehnic se cons­ naturale şi economice de care dis­ N IC O LAE VAS1U, secretarul co­ au participat la dezbaterea cifre ­
a vacilor tn structura electivului de tate de suprafaţă. Aceasta reprezin­ suculente dia cele 008 t. planificate. tată că exls'ă suficiente rezerve care pune fiecare unitate. Făcînd ares-1 m itetului de partid de la secţia I lor de plan este ca, sub îndrumarea
bovine se iniîlnesle, în afară de alte tă abia jumătate din veniturile pre­ Cum poale fl compensai acest defi­ pot şi trebuie 6ă fie valorificate la, lucru ţăranii cooperatori din C hir­ Musariu t „Propun să se găsească organelor şi organizaţiilor de partid,
unităţi, şl la cooperativa agricolă din văzute a fi obţinute de sectorul zo­ cit? Inginerul cooperativei a găsit un niveJ superior. Faptul că în urma posibilitatea ca minereul extras de sâ nu-şi precupeţească eforturile
Ghirbom. Aici, din cele 311 bovine otehnic. Acum, cînd s->a încheiat e soluţie „ Ingenioasă", spunînd că ou 2-3 ani s-au realizat cite 1.500- bom vor reuşi să facă din coopera­ fiecare secţie sâ fie transportat şi pentru realizarea sarcinilor prevă­
doar 85 sînt vaci cu lapte. Pentru bilanţul unul an de activitate, va echilibra raliile. Despre ce echi­ 2.200 J lapte pe cap de vacă fura­ tiva lor o unitate mal puternică, prelucrat separat In felul acesta zute.
fiecare sută de hectare la această cunoscînd r e a l i z ă r i l e In fle­ librare poate fl vorba este greu 6fi jată dovedeşte că potenţialul pro- mal înfloritoare. N. TÎRCOB s-ar cunoaşte cu precizie care sec­ A. DAVID