Page 12 - Drumul_socialismului_1966_01
P. 12
PAGINA A 4-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3426
SOIRII ŞTIRI
PARIS CAIRO
La 5 ianuarie 1966 a avut loc Preşedintele Carnal Abdcl Na-
la Paris semnarea P lanului de sser a avut m arţi seara o con
schim buri culturale, ştiin ţifice şi vorbire cu Averell H arrim an,
tehnice între Republica Socialistă trim isu l special al preşedintelui
România şi Republica Franceză Johnson. Au asistat m inistrul de
Convorbirile de la Taşkent Puternice atacuri Greva lucrătorilor pentru anii 1966 şi 1967. externe al R.A.U. şi ambasado
Planul a fost semnat din partea
ru l american la Cairo.
R epublicii Socialiste România de
încă la sosirea la Cairo, H a rri
ale patrioţilor sud-vietnamezi new-yorkezi din dr. V ictor D im itriu , ambasadorul man a declarat corespondenţilor
român la Paris, iar din partea
TAŞKEN T 5 (Agerpres). — La rindul său, purtătorul de cu Republicii Franceze de Jean dc presă că scopul vizitei sale în
M iercuri dimineaţa a avut loc vin t al părţii pakistaneze a decla Basdevant, m inistru plenipoten capitala R.A.U. este de a-1 in fo r
în suburbia Durmcn de lingă rat că in tîlnirea dintre Ayub SAIGON 5 (Agerpres). — P atrioţii urmare a executării conducătorilor ţiar, director general al afacerilor ma pe preşedintele Nasser asu
Taşkent o întrevedere intre pre Khan şi Lai Bahadur Shastri a sud-vietnamezi au lansat m iercuri, acţiunii din luna decembrie. G rupuri transporturi continuă culturale şi tehnice din M iniste pra poziţiei americane în proble
şedintele Pakistanului Ayub Khan decurs Intr-un sp irit constructiv tim p de două ore, un puternic atac de m em bri ai Frontului luptei unite ru l A facerilor Externe. ma vietnameză şi de a obţine
şi Lnl Bahadur Shastri, prim ul şi că şefii celor două delegaţii au îm potriva taberei forţelor m ilitare a populaţiei oprim ate (F.U.L.R.O.) in form aţii privin d poziţia R.A.U.
m inistru al Indiei, care au con obţinut un oarecare succes. speciale de ia Khe Sanh, la 125 mile din această regiune, desfăşoară în NEW YORK 5 (Agerpres). — Gre BUDAPESTA in aceeaşi chestiune.
tinuat convorbirile începute la Următoarea întrevedere dintre nord-vest de baza de la Da Nang. provincia Phu Bon o intensă activi va lucrătorilor new-yorkezi din
4 ianuarie. reprezentanţii celor două părţi După cum semnalează coresponden tate de m obilizare la ceremoniile ce transporturile in comun a in trat La Budapesta a fost semnat un PARIS
In după-amiaza aceleiaşi zile va avea loc joi. tul agenţiei Reutcr la Saigon, pier vor fi organizate luna viitoare în a- m iercuri în cea de-a 5-a zi. Nici un acord p rivin d colaborarea intre
a avut loc o in tiln ire între Swa- derile garnizoanei taberei au fost im m intirea celor executaţi la 29 decem singur autobuz Şi nici o linie de m e -. Ungaria şi Franţa în domeniul Regele Mambutsa al IV-lea al
ran Singh, m in istru l de externe portante. brie. Ele, scrie agenţia UPJ, ar putea tix)u nu funcţionează. Singurele ma industriei gazelor naturale. Se regatului Burundi, care se află
al Indiei, şi Z u lfik a r Bhutto, m i P urtătorul de cuvint al M in is Lupte intre patrioţi şi trupele sai- să se transforme in grave tulb u ră ri şini care circulă sînt cele particula prevede o colaborare sistematică în prezent într-o vizită neoficială
nistrul de externe al Pakistanu terului A facerilor Externe al gone/.e şi americane continuă să aibă antiguvernamentale. Corespondentul re. Unele in s titu ţii şi-au organizat cu intre specialiştii din industria în Franţa, a fost p rim it de pre
lui. U.R.S.S. a anunţat în cadrul unei loc în delta flu v iu lu i Melcong, pre relatează că luni, mai bine de 1.000 mijloace proprii transportul lucră gazelor naturale a celor două şedintele de Gaulle, la palatul
Purtătorul de cuvint al pă rţii conferinţe de presă că m iercuri cum şi la Quang Ngai, in sudul ba de locuitori ai regiunii muntoase s-au torilor. Cu toate acestea, şiru ri de ţări. Elysee. Cu acest prile j, au fost
indiene la tratative a declarat că a avut loc o nouă întrevedere zei Da Nang. deplasat in capitala provinciei Phu oameni parcurg distanţe apreciabile trecute în revistă o scrie de pro
întrevederea dintre Lnl Bahadur între prim ul m inistru sovietic, Corespondentul agenţiei UPI anun Bon, unde au cerut recunoaşterea pe jos pentru a veni la serviciu. PARIS bleme africane şi îndeosebi rela
Shastri şi Ayub Khan şi convor Alexei Kosîghin, şi prim ul m inis ţă din Saigon că persoane venite din F.U.L.R.O. ca partid legal al popu A proxim ativ 2 500.000 de m uncitori ţiile dintre Franţa şi Burundi.
b irile dintre m in iştrii de externe tru indian Lai Bahadur Shastri, regiunea p la tourilor centrale au rela laţiei din această regiune şi pedepsi şi funcţionari continuă să rămînă a- La Paris a avut loc m iercuri
rea celor care i-au ucis pe lid e rii re
ai celor două ţări au fost utile. la cererea acestuia. tat despre posibilitatea reizbucnirii voltei antiguvernamentale din de casă din cauza lipsei m ijloacelor de ultim a şedinţă a C onsiliului de SAN TIA G O DE C H ILE
transport. Numeroase magazine, res
unei revolte antiguvernamentale, ca cembrie. taurante şi alte localuri publice sînt M in iştri al Franţei în cadrul p ri Presa chiliana anunţă că în -
m ului mandat de şapte ani al ge
în continuare închise. neralului de Gaulle. cepînd de la 4 ianuarie in ţară au
Pe de altă parte, lide ru l sindicatu crescut preţurile la pîine şi la
Lucrările Conferinţei tricontinentale lui m uncitorilor din transporturi, N ICO SIA celelalte produse de panificaţie.
Michael Q uill, şi a lţi opt lideri sin
dicali arestaţi m arţi, continuă să se Referindu-se la surse oficiale, BERNA
de la Havana afle în închisoare. S-a anunţat că agenţia France Presse anunţă că
preşedintele C iprului, Makarios,
după arestare, Q uill a suferit un a-
In cadrul
unei
rem anieri a
tac de cord şi a fost supus unui tra va participa la conferinţa p rim i guvernului elveţian, W illy Spueh-
tament. In ciuda presiunilor exerci lor m in iştri din ţările Common- le r a fost num it şef al Departa
H A V A N A 5. — T rim isul spe legaţiei R. D. Vietnam, Tuyen tate de m unicip a litate, greviştii au w ealthului, consacrată problemei m entului politic federal (m inis
cial Agerpres, V ictor Stamate, Tran Danh, care a reafirm at ho declarat că sînt hotărîţi să-şi conti rhodesiene. Conferinţa urmează tru de externe) în locul lui F. T.
transmite: După şedinţa de des tărî rea poporului vietnamez de a să înceapă sâptămîna viitoare în Wahlen. Spuehler este prim ul m i
chidere de luni seara, m arţi d i respinge agresiunea im perialistă. nue lupta pină la satisfacerea reven capitala Nigeriei, Lagos. M aka nistru de externe soeial-democrat
mineaţa a avut loc prima şedin El a declarat că ajutorul pe care dicărilor lor dc sporire a sa lariilor cu rios va părăsi C iprul la începu din istoria Elveţiei. Pînă acum el
ţă plenară a C onferinţei de soli ţara sa îl primeşte din partea 30 la sută şi de suplimentare a in tul săptămînii viitoare, şi în a condus Departam entul trans
daritate a popoarelor din Asia, ţă rilo r socialiste , şi acţiunile de dem nizaţiilor pentru serviciul de drum spre Lagos va face o es p o rtu rilo r şi energiei, funcţie pre
A frica şi America Latină Pre solidaritate însufleţesc poporul noapte. Tratativele dintre reprezen cală la Atena. El va fi însoţit de luată in prezent de RudoLf Gna-
şedintele Conferinţei, Râul Roa, ţă rii sale să continue cu curaj m inistrul de externe al C iprului. egi.
m in istru l afacerilor externe al şi eroism lupta îm potriva agre ta n ţii sindicatului m uncitorilor din
R epublicii Cuba. care a deschis sorilor. V orbitorul a chemat con transporturi şi m unicipalitate au W ASHINGTO N L A PAZ
şedinţa, a subliniat în cuvîntul ferinţa să adopte o rezoluţie spe fost practic întrerupte, ca urmare a Specialiştii americani intensifi
său im portanţa luptei pe care o cială cu privire la Vietnam în arestării lid e rilo r sindicali. Agenţiile că pregătirile in vederea lansării Generalul Rene Barrienos a de
duce poporul vietnamez îm potri care să condamne agresiunea a- de presă îşi exprim ă îndoiala că con navei cosmice „G em ini-8“ . pre m isionat din funcţia de copre
va agresiunii americane. mericană în această ţară şi să văzută pentru sfîişitu l lu n ii fe şedinte al juntei m ilitare de gu-
Şeful delegaţiei Frontului Na ceară încetarea operaţiilor agre flictu l de muncă şi-ar putea găsi o bruarie sau începutul lui martie. vernăm int din Bolivia pentru a
ţional de Eliberare din Vietna sive în Vietnam ul de sud, retra reglementare apropiată prin m ijlo a „G em ini-8" va avea la bord pe se putea prezenta la alegerile
mul de sud, Ngu.ven Van Tin, a gerea trupelor străine, lichidarea LAOS. — In foto : Grup de ostaşi ai forţelor de eliberare plănuind cele de forţă la care a recurs m uni cosmonauţii Neil Arm strong şi prezidenţiale ce urmează să aibă
vorbit pe larg despre lupta eroi tuturor bazelor m ilitare america o nouă operaţie m ilitară îm potriva agresorilor americani. cipalitatea Ave Scott. loc in luna iulie.
că pe care poporul din Vienam ul ne. din Vietnam ul de sud, recu
de sud o duce îm potriva agreso noaşterea Frontului Naţional de
rilo r americani, pentru libertatea Eliberare, ca singurul reprezen
şi independenţa patriei sale, sub tant legal al Vietnam ului de sud. zel prin cooptarea lui
lin iin d cu acest p rile j ajutorul In şedinţa din după-amiaza zi Poziţia Turciei în Dl li WELT : Franz Josef Strauss in LA NAT ION:
pe care ţările socialiste, popoa lei de m arţi au luat cuvintul şe guvern. Ziarul „Cie
rele din cele trei continente, pre fii delegaţiilor din Laos, Republi W elt" adaugă câ deo
cum şi organizaţiile democrate ca Dominicană. Congo (Leopold- unele probleme camdată este greu de
din lumea întreagă îl acordă viIIo) precum şi reprezentantul „Marea coaliţie" prevăzut cînd şi dacă se Şansele unei apropieri
luptei poporului vietnamez. V or Organizaţiei pentru eliberarea va intîm pla acest lucru.
bitorul a declarat că 70 la sută Palestinei. internaţionale El subliniază, însă, că de
din te rito riu l V ietnam ului de sud In seara aceleiaşi zile, în saTa BONN 5 (Agerpres) — Franz Josef Strauss au pe acum pot fi prevăzu a Angliei de Piaţa comuna
a fost eliberat şi că poporul din „C haplin" din Havana a avut loc 9 Tn cercurile politice din schimbat am abilităţi, iar te unele momente critice
această parte a Vietnam ului este un spectacol de gală în cinstea A N K A R A 5 (Agerpres). — P rim ul Germania occidentală a preşedintele fracţiunii care ar putea să deter
hotărit să lupte pină cind in ţa participanţilor la conferinţă, ca m inistru turc, Suleyman Demirel, a început sâ circule tot U .C .D .-U .C S . Rainer mine evoluţia presupusă. PARIS 5 (Agerpres). schimb şi Piaţa comu
ră nu va mai rămîne nici un o- re a fost susţinut de ansambluri d e fin it în cadrul unei conferinţe de mai intens ideea realiză B ai/el, a p rim it flo ri re D intre acestea, sînt enu- — Oficiosul francez „La nă. la declaraţia m inis
cupant. de cîntece şi dansuri din R D. presă poziţia Turciei în unele pro rii unei „m ari co aliţii" torice din partea opozi Nation" publică, sub tru lu i de externe Ste-
A luat apoi cuvîntul şeful de Vietnam, Guineea şi Mexic. bleme internaţionale Deşi nu a con guvernamentale — adică ţiei. După acest prolog, semnătura lui Lucienne w art privitoare la fap
damnat agresiunea americană în formarea unui guvern IConrad Adenauer s-a Hubert-Rodier, un a rti tul că „condiţiile unei e-
Vietnam, el a recunoscut totuşi, că col in care examinează ventuale in tră ri 3 M ^ lli
problema vietnameză nu poate fi re federal din cele două pronunţat din nou in DIN PRESA şansele unei apropieri a B rita n ii în Piaţa comu
partide principale vest-
glementată prin forţa armată şi a ce germane U .C .D .-U .C S . tr-un interviu pentru o A ngliei de Europa „celor nă sînt m ult mai favo
mare
P otrivit
coaliţie.
Plenara C.C. al P.C. Francez rut să se depună toate eforturile şi P.S.D.G. Ziarul vesl- părerii sale, aceasta ar SfRAiNĂ şase". Ziarul afirm ă că Comisiei Plowden, caic,
rabile". şi la concluziile
pentru a se ajunge la o reglementare
în ultim a vreme
unele
paşnică. Referindu-se la problema german „Die W elt", care fi inevitabilă pentru re declaraţii făcute a tit de analizînd situaţia din in
rhodesianâ, prem ierul turc a decla consemnează faptul, sub zolvarea m ultor proble lid e rii francezi, cît şi de
PARIS 5. — Corespondentul A- cleare franceze de şoc, P. C Fran rat că ţara sa ..se opune oricărei dis liniază câ în rîndurile me urgente.. Disputele dustria aeronautică b ri
gerpres, Georges Dascal, trans cez se pronunţă îm potriva ei şi crim inări rasiale". El a subliniat, pe partidului U.C.E. a înce din interiorul U C.D.— cei b ritanici lasă să se tanică, a recomandat
mite: La 4 ianuarie a avut loc luptă pentru promovarea unei po de altă parte, im portanţa pe care put din nou sâ se vor U.C.S. vor cunoaşte o merate posibilitatea unui creadă .că obstacolele in dezvoltarea colaborării
la Paris Plenara C om itetului Cen litici care să corespundă intere guvernul turc o acordă dezvoltării bească despre „marea nouă ascuţire Cu aceas eşec d e fin itiv al preco calea unei asemenea a- în acest domeniu dintre
occi
Anglia şi Europa
tral al P artidului Comunist Fran selor naţionale. re la ţiilo r cu ţările arabe şi cu alte coaliţie". „De abia au ta se iveşte pericolul ca nizatei forţe nucleare propieri sînt pe cale să
cez. Rene Pequet, membru su In rezoluţia politică adoptată (ări afio-asiatice. început duelurile între guvernul Erhard să iro occidentale, insuccesul se atenueze. Cu toate că dentală.
pleant al B iroului Politic al C.C. de plenară se arată că ..este ne Prim ul m inistru a consacrat o noii deputaţi aleşi in sească o mare parte a guvernului vest-german la Londra nu se are in Este cert, scrie „La
al P. C. Francez, a prezentat un cesar să se obţină unitatea tu bună parte din declaraţiile sale rea Bundestag în prim a lor forţelor sale pentru a se in politica salariilor şi vedere o reluare im edia Nation". câ nu este vor
raport p rivind concluziile asupra turor foi ţelor de stingă şi a gru firm ă rii po liticii guvernului turc mare dezbatere, scrie menţine în viaţă". Ziarul preturilor. tă a negocierilor in ve ba deeît dc in dicii frag
alegerilor prezidenţiale din Fran părilor democratice, prin elabora faţă de Cipru, arătînd că „guvernul „Die W elt", că ideea „Die W elt” arată în con Ziarul „Die W c ll“ a- derea aderării M a rii B ri mentare insuficiente
ţa şi sarcinile partidului in eta rea unui program comun care să turc nu va accepta niciodată ca pro „m arii coa liţii" a şi în tinuare că in această si junge la concluzia că în tanii la Piaţa comună, pentru a trage concluzia
pa actuală. Raportul a scos în e- constituie chezăşia viito ru lu i suc blema cipriotă sâ fie soluţionată fără ceput să xe facă prezen tuaţie alternativă va fi : cazul în care cancelarul tonul cu care se vorbeşte că Marea B ritanic este
videnţă rolul alegerilor „ea o e- ces". acordul său". tă prin sala şedinţelor sau cancelarul Erhard Erhard nu va reuşi in a- a suferit o schimbare „europeană" sută la su
tapâ im portantă pe calea unită din clădirea Bundesta- va trece Ia reorganizarea nul 1966 să preintîm pine sem nificativă. Ziarul se tă. Ziarul afirm ă câ une
ţii fo rţelor m uncitoreşti, demo gului. Liderul social-de- cabinetului său în depli aceste situaţii şi să acţio referă in acest sens la u- le d ific u ltă ţi au fost de
to
păşite. menţionînd
cratice". şi a arătat că „succesul mocrat Herbert Weîner nă înţelegere cu parte neze cu prom ptitudine şi nele a firm a ţii ale pre tuşi persistenţa unor ob
candidaturii lui M itterrand este Problema rhodesianâ a citat un studiu semni nerul de coaliţie — li- abilitate, „anul 1967 ar m ierului Wilson, care a stacole ca, dc pildă, de
un succes al u n ită ţii mereu crcs- ficativ al lui Adenauer. ber-dem ocraţii — sau va putea sâ însemne prima pendenţa p o liticii b rita
cinde". Raportul arată, de pe al Vicepreşedintele fra cţiu fi form at un guvern al participare social-demo- evocat posibilitatea „con nice faţă de S.U.A. în
tă parte, că „de Gaulle acţionea nii social - democrate, „m a rii coaliţii" sub con erată la un guvern vest- s tru irii unor punţi" in probleme de apărare şi
ză în interesul m arii burghezii & G U VERNUL IR A K IA N SE A L A T U ItA EM BAR G O U LU I Helm ut Sehmidt, şi ducerea lui Rainer Bar- german". tre Zona l i b e r u l u i in problema vietnameză.
franceze" ; politica lui, însă, IN T E R N A Ţ IO N A L ÎM P O TR IV A RHODESIEI A LIB E R IA A
„coincide în unele aspecte cu in
teresele păcii, coexistenţei paşni A N U N T A T O SERIE DE S AN C ŢIU N I
ce, cu interesele naţionale" — a-
şa cum se întim plâ în problema
V ietnam ului şi în ce priveşte lă r NEW YORK 5 (Agerpres). — Re tul guvernanţilor de Ia Salisbury.
girea schim bului şi colaborării prezentantul Ira ku lu i la N aţiunile + E LVE ŢIA . — Tn
cu ţările socialiste. Raportul a Unite a transmis secretarului gene MONROVTA 5 (Agerpres). — La foto: La Sion, can
scos în evidenţă necesitatea con ral al O.N.U. o notă prin care il in Monrovia au fost anunţate o serie de tonul Valajs, Lu-
solidării succesului forţelor de formează de hotârîrea guvernului sancţiuni adoptate de guvernul libe eien Dissiere re
coltează in grădi
irakian de a se alătura embargoului
rian îm potriva Rhodesiei de sud. Po
stingă, a u n ită ţii republicanilor. internaţional privind produsele pe triv it unui ordin semnat de preşedin na sa c ă p ş u n i
In ce priveşte crearea forţei nu
troliere, impus Rhodesiei la recoman tele W illiam Tubman, guvernul L i proaspete. Fructe
darea C onsiliului de Securitate beriei a interzis cetăţenilor rhode- le erau acoperite
După cum sc ştie, la 20 noiembrie sieni să călătorească prin Liberia de un strat de c ir
I9G5 C onsiliul de Securitate a adop folosind paşapoarte eliberate de ac ca 30 cm. de ză IN S T A L A Ţ IE PENTRU D ESALI A PA R AT PENTRU TRANSFOR
PRONOEXPRES tat o rezoluţie in care se cere tu tu tualele autorităţi de la Salisbury. Na padă. In toamnă, N IZAR E A APEI DE M ARE M AR EA C UR EN TU LU I ELEC
ror ţă rilo r aplicarea de sancţiuni e- vele sub pavilion liberian au p rim it căpşunile au în flo
conomice îm potriva regim ului ilegal dispoziţii să nu transporte nici un fel rit pentru a doua Un grup dc ingineri de la In TR IC IN R A D IA Ţ II IN FR A -
La concursul pronoexpres nr. 1 din al lui Ian Smith, care a procedat la de m ărfuri destinate Rhodesiei oară, ceea ce ex stitutul dc proiectări „Bechtcl ROŞII
5 ianuarie 1966 au fost extrase urm ă declararea unilaterală a independen Această hotărîre se referă îndeosebi plică această neaş Corporation" au elaborat un pro
toarele numere : ţei Rhodesiei de sud. Acţiunea ira la vasele pctiuliere. Totodată, s-a a- teptată recoltă sub
3 35 47 45 21 31 kiană urmează unor măsuri asemă nun(at că s-a interzis avioanelor rho- zăpadă. iect privind crearea unei insta La Institutul tehnologic din
12 49 nătoare adoptate de numeroase alte desicne să folosească aeroporturile laţii acţionată dc energia atomi Massachusetts s-a realizat un a-
Fond de prem ii 593.137 Iei. ţări, în semn de protest faţă de ac din Liberia. că. pentru desalinizarea apei de parat care va permite transfor
mare. Instalaţia urmează să lur- marea curentului electric în ra
nizeze. in alară de apă potabilă, diaţii inlraroşii. Razele infraroşii
şi energie electrică. Costul apei au o putere dc penetraţie mult
din nou preţul Ia oţel. După cum Creşterea înregistrată pe luna obţinute in urma aplicării aces mai mare decit radiaţia luminoa
CREŞTE CO STUL VIEŢII aminteşte France Presse, preţul noiembrie — cea dc-a treia lună tui procedeu va li aproximativ să. puţind străbate şi gazele io
oţelului britanic sub actualul gu
consecutivă in care s-au consta
nizate care înconjoară vehiculele
vern a mai suferit o creştere în tat ridicări de preţuri, va da naş acelaşi cu cel al apei potabile
cursul lun ii aprilie a anului tre tere în mod cert la noi nelinişti obţinute din surse obişnuite. spaţiale in momentul întoarcerii
cut. în legătură cu ameninţarea in fla CAM ERA DE T E LE V IZ IU N E lor in atmosfera terestră şi care
R. F. GERMANĂ deoarece ele au depăşit cu citeva ANGLIA In sfirşit, măsura hotărîtă de ţiei". împiedică orice legătură radio
m iliarde posibilităţile economiei „B ritish Railways", (întreprindere „P reţurile în continuă creştere, CARE POATE OPERA IN între ele şi sol. In concluzie, a-
noastre naţionale Dată fiind con naţionalizată) este considerată în OBSCURITATE
BONN 5 (Agerpres). — Anul LONDRA 5. (Agerpres). — precum şi cheltuielile m ilitare cest aparat va înlesni comunica
siderabila creştere a preţurilor, cercurile sus-am intile cn fiind
1965 a fost un an record în ce care a putut fi prevăzută încă la Observatorii economici din sporite, scrie mai departe ziarul, Compania americană „Perkin ţiile satelit-Pămînt prin interme
priveşte creşterea preţurilor, scrie începutul anului 1965, sporirea Londra consideră câ majorarea susceptibilă să provoace un efect au dat naştere la speculaţii, in Elnier". specializată in fabricarea diul radiaţiilor inlraroşii.
ziarul „Suddeutsche Zeitung" >n- tarifelor feroviare anunţată la psihologic din cele mai defavora sensul că A dm inistraţia ar putea instrumentelor electronice şi op
tr-un articol consacrat probleme sfîi-şitul anului 1965 va contribui bile. M uncitorii feroviari sc pre restrînge creditele alocate in a- tice. a construit recent prototi STICLO CER AM IC A
lor economiei R. F. Germane. la accentuarea presiunilor in fla gătesc să prezinte noî revendi nul 1966 program ului m arii socie
Scăderea puterii de cumpărare a ţioniste şi va compromite în mod cări în legătură cu majorarea sa tăţi Au şi început să se audă pul unei camere dc televiziune
mărcii cu 4,5 la sută pe an în CARNET periculos politica guvernului de lariilor. proteste vehemente îm potriva a- care poate opera in cea mai ma După cum relatează ziarul en
seamnă ruinarea monedei în de stabilizare a p reţurilor şi a veni cestei eventualităţi", notează zia re obscuritate. Camera funcţio glez ..Financial Times". Urma
curs de o generaţie. Aceasta în tu rilo r in Marea Britanie. Spo s. u. A. rul. „New Y ork Herald Tribune" nează pe baza unui laser cu he „English Electric Company" din
seamnă câ din 15 în 15 ani va rirea tarifelor la căile ferate b ri arată în acest sens câ un număr liu care proiectează o rază coe Londra a pus la punct un nou
loarea m ărcii sc reduce la jum ă ECONOMIC tanice variază între 5 şi 20 la NEW YORK 5 (Agerpres). — rentă infraroşic. Pe ecran sc ob produs sticloccramica „Maxim"
tate, ajungînd deci în 50 de ani sută şi ea include atit transpor Date statistice publicate la Wa de economişti americani cunos ţine imaginea netă a tuturor o- - un material microcristalin, i-
la mai puţin de o zecime. turile de m ărfu ri cît şi de pasa shington au indicat constant in cuţi au adresat preşedintelui zolant. obţinut din tipuri specia
Marea greşeală comisă in po geri. O majorare a preţului la ultim ele luni scumpirea costului Johnson o scrisoare deschisă în biectclor aflate iu întuneric pină
litica economică şi financiară a oţelul britanic pare inevitabilă, vieţii în Statele Unite. „Costul care-şi exprim ă neliniştea faţă la o distanţă de 10 tn. le dc sticlă, care se poate combi
guvernului federal anul trecut, puternică a cheltuielilor publice scrie agenţia France Presse, a- vieţii creşte în ritm u l cel maî Acest aparat va putea fi uti na cu diferite metale. Noul mate
scrie în continuare „Suddeutsche la toate eşaloanele sistemului de vindu-se in vedere faptul că pro rapid din u ltim ii şapte ani, rid i- de posibilitatea restrîngeriî unor lizat tn scopuri ştiinţifice, in rial poate fi folosit pentru obţi
Zeitung", au constituit-o cheltu dusele de oţel ca şi cărbunele cîndu-se cu incă două fracţiuni credite necesare aplicării pro special la studierea animalelor nerea unor îmbinări etanşe in vid
ielile fără precedent efectuate organizare a statului a constituit sînt în mod deosebit afectate de de punct în noiembrie, toate in gram elor de îm bunătăţiri sociale. nocturne. Utilitatea camerei sc intre cupru, oţel cu conţinut re
înaintea alegerilor pentru Bun exact contrariul unei politici f i sporirea ta rife lo r feroviare. De diciile arătînd că şi pentru luna „A r fi tragic dacă acest program va lărgi in momentul cind he dus de carbon şi alte metale.
destag. Intre timp, guvernul a nanciare conştiente de răspunde altfel, cercurile patronale din in decembrie se va constata o spo „Maxim"-ul îşi va găsi aplica
fost constrîns sâ anuleze o serie re şi bine chibzuită din punct dustria siderurgică britanică au rire de preţuri sim ilară, scrie ar fi înăbuşit in faşă", se spune liul va ti Înlocuit cu argon. Ea
de hotă riri p rivind cheltuielile, de vedere economic. şi anunţat intenţia de a ridica „New Y ork Herald Tribune", in scrisoare. va putea fi folosită la înlesnirea rea şi la reacţiile nucleare. Este
aterizării avioanelor sau elicop un material uşor. solid, rezistent
terelor in caz de pană dc curent. la crăpături şi destul de dur.
40.065
Redacţia şl administraţia ziarului tir, Dr, Petru (Breze nr, 25, lei elen 1588, 1275, 1585, 12 11, Taxa plătllfl tn aumefai conform aprobării Direcţiei Generale P.tP.T.R, — nr. 263 328 dio 0 noiembrie 1040. — Tiparul întreprinderea Poligrafica Hunedoara-Devo