Page 2 - Drumul_socialismului_1966_01

PAGNA A 2-a
DRUMUL SOCIALISMULUI 3424

CALEIDOSCOP

Obiceiuri de revelion şi Anul nou

Băştinaşii din Noua rcaslră vesela şi mobila au modificat şi obiceiuri­ noroc pentru toi restul a-
Guinee bat cu frenezie veche, iar cei ai M oliei le dc Anul nou din Scan- nului. Ei sint şi mai bi­
lam-tam-ul~~in tobe din spoicsc cu var treptele dc dinavia. Astăzi, tam i/iile neveniţi dacă aduc un
buşteni scobiţi. Spaniolii la intrarea casei vecini­ ■Şi prietenii se adună in ciot de cărbune, sim boli­
savurează 12 boabe de lor, lucru considerat, dc jurul televizoarelor cu zând căldură in lot tim ­
struguri, iar îndrăgostii ir asemc/iea, aducător dc cile o stacană pinlccoasă pul anului, un hering a-
H H t l i - (9 6 6 . din Chile se îmbrăţişează noroc. ca si de vin aromai in mină, lumat — hrană din bel­
In voie lără ca acest lu­
şug, precum şi /letipsita
comentează
şi
discută
Deşi japonezii,
cru să supere pe cineva.
Anul nou este sărbăto­
cutia magică care scur­
Acestea sint citeva din musulmanii şi evreii dc cele văzute şi auzite la sliclă de whisky.
U.R.S.S. In foto: altfel, sărbătoresc Anul
— Această femeie obiceiurile cu care po­ nou la alte dale calenda­ tează distanţele. rii şi in cea mai mare
din R.S.S. A r­ poarele lum ii iniim pi/iă ristice m ulţi dinlre ei se M ullc ţări dc ia sud dc parte a litierelor stalc a-
meană — Salaho- sosirea Anului nou. alătură celor ce se călău­ Ecuator consideră sosirea IriCQne care şi-au cucerit
Ce lilme vor realiza matice din existenta diu avansai. Urmează Penlru membrii trib u ri­ zesc după calendarul gre­ A nului nou ca dată ofi­ recent independent a. Bi­
cineaştii studioului străbunilor n o ş t r i ; apoi „Zodia fecioarei” va Asm ar Man- lor prim itive din Noua gorian, potrivit căruia re­ cială dc inaugurare a pe­ neînţeles. sărbătorirea are
„Bucureşti” in acest campania de cotropire (scenariu M I h ne a sîn-kzî are 154 de Guinee, sărbătoarea Anu­ velionul cade Iq 31 de­ rioadei vacantei dc vară. Joc fntr-un decor cu toiul
an? La această între­ întreprinsă de împăra­ Ghcorghiu, regia Iu ­ ani. Ea s-a născut lui nou, adusă pe melea­ cembrie. Dc obicei, o dală cu 1 deosebii de cc/ al tarilor
bare nc-a răspuns Eu­ tul Domifian împotriva lian Mihu şi Manole în anul 1812 şi gurile lor îndepărtate de ianuarie, începe un sezon din zona temperată.
gen Mândrie, directo­ Daciei in anul 87. A c­ Marcuş); „Caietele cu­ are 13 strâ-stră- europeni, este cunoscută In Tunisia, (ară musul­ torid şi secetos care du­ Oamenii soviclici con­
rul general aI studiou­ ţiunea este dominată noscuţilor mei” (sce­ nepoţi, 20 străne­ sub numele de „N cyia” . mană, se practică uratul rează 3 pină la 4 luni. sideră A nul nou ca unul
lui. de puternica personali­ nariul N. Crişan şi Al. poţi şi 8 nepoţi. Ei cinlă, dansează şi se dc Anul nou, cei care u- dintre cele mai importan­
— Fireşte, principa­ tate a lui Deccbal. L Chilia, regia M ir- In cursul existen­ ospătează cu purcei fripli, rează primind Jn schimb In Anglia, ziua dc J ia­ te evenimente. Cu acest
la Reocupare a crea­ purtătorul aspiraţiilor cea /Mureşan); „N im ic ţei sale, a văzut tuberculi de yam (o plan­ o suma de bani. nuarie nu esle sărbătoare prilej, in sălile Krem linu­
torilor viitoarelor fil­ către independentă şi nou dr. Faust" (sccna- viaţa a cinci ge­ tă care aduce cu cărţo­ In insulele Honolutu, oficială, dc asemenea, pe­ lui arc loc un marc bal,
me este aducerea pe libertate ale poporului riul şi regia Ion Po- neraţii. A. Sala- iulI şi ba/tanc. locuitorii de 1origină ja­ trecerea dc revelion se la care sint invitati frun­
ecrane a idealurilor tt- său). „Ultim a noapte a pcscu-Gopo); „Repor­ hova se simte b i­ La Madrid, cile un bob poneză consumă icre. ia li­ deslăşoară Jn linişte şi taşi in muncă şi în pro­
manc ale viei li româ­ copilăriei" — scenariul terul” (scenariul Radu ne, vede şi aude de strugure consumat la nie de lasolc şl carne de cu moderaţie. In schimb, ducţie, oameni care s-au
neşti de uzi de a răs­ Dumitru Carabăi, re­ Cosaşi/, regia Lucian satisfăcător şj miezul nopţii cu liecarc balenă. Despre carnea de in Scolia revelionul este remarcai prin activitatea
punde inlr-o măsură gia Savct Stiopul. (Se Bratu); „Strada m iraju­ circulă fără aju­ bătaie a ceasului înseam­ balenă se spune că pe p rile ju l unor petreceri lo r deosebită in cursul a-
toi mai marc proble­ inspiră din viata ado­ lui” (scenariul Ecatcri- toare. nă noroc in tot cursul a- bărbaţi fi lacc puternici, dintre cele mai zgomo­ ţiului, oaspeţi din străină­
melor contemporanei­ lescenţilor de azi. care na Oproiu şi M ihai la - nului. iar lemeilor le aduce toase. iar 1 ianuarie con­ tate. membri ai corpului
tăţii. Dar iată citcva işl pun problema ale­ cob. ultim ul semnind Tinerii din Santiago de m ulţi copii. stituie o sărbătoare res­ diplomatic. Feste tot, moş
date generale des­ gerii meseriei, a ros­ şi regia); „P etroliştii” Chile, unde morala, este Televiziunea a produs pectată cu sfinţenie. A- Gerilă importe cu genero­
pre unele dinlre fil­ tului lor in viată. F il­ (Proba de loc) (scena­ de obicei păzită cu străş­ o cotitură Jn telul In care junul A nului nou (sau zitate daruri (lin tolba-i
mele anului lOf56 mul vn constitui o riul Joan Grigorescu., nicie, nu prea au prile ju l americanii sărbătoreau Hogmany) este de fapt plină pină In v irl.
care sini cum se spu­ dezbatere in jurul l- regia V irg il Calotcs- In cursul anului să se să­ A nul nou. In zilele dc sărbătoarea cea mai dra­ in Austria, omul cel
ne: in laza de platou: deulurilor etice ale o- cu). tule. cel puţin in public. dinaintea răspindirlt tele­ gă a scoţienilor. Ea esle mai căutat de Anul nou
„Meandre” — scena­ inului contemporan). In încheierea discu­ In noaptea de A nul nou viziunii, aproape tofl cel Jntimpinală in sunetul tra­ este coşarul, de preferin­
riu l Floria Lovincscu „Goana după muzică" ţiei pe care am avut-o, tnsă, acest lucru le este care işi puteau permite a- diţionalelor cimpoaie şl ţă dacă poartă cu rlinsul
şi Ionel Hnstca, regia — scenariul Aurel Ba- Eugen Mândrie a avut permis fără nici o restric­ cest lucru se duceau la cu consum... supranorma- ■Şi un purcel. Cel ce la
M ir ce a Săucan. ( Fil­ ranga şi Cezar Gri- amabilitatea sd ne îm ­ ţie. In consecinţă, luna ia­ restaurant, la bal, sau la tiv dc whisky. Toţi sco­ miezul nopţii atinge hai­
mul urmăreşte destine­ goriu. Semnează îm ­ din proiectele de per­ Din istoricul CALENDARULUI nuarie aduce totdeauna cabaret, sau pur şi sim­ ţienii se îmbracă, cu a- nele pline de funingine
părtăşească şi citeva
le a doi arhitecţi. f>e preună şi regia. (O cu sine un adevărat val plu se veseleau pe străzi. ceaslă ocazie, in costume ale coşarului sau m ingiic
parcursul a mal bine comedie cinematogra­ spectivă ale studiou­ de logodne şl căsătorii. Acum, majorilatea ameri­ naţionale. Bărbaţii in c iţi purcelul va avea noroc in
de zece ani. Conflictul fică in care sini rid i­ lu i „Bucureşti” privind In Iugoslavia, ţăranii canilor organizează mici şi bruneţi sint oaspeţi bi­ reslul anului. Coşarii lac
de idei dintre croi se culizate mentalităţi in- realizarea unor filme Primele calendare au apărut atunci nară nu are nici 29, nici 30 de zile, bosnicci se îndreaptă la petreceri in lamilie şi ur­ neveniţi in orice casă din cu această ocazie ulaceri
desfăşoară In contcx- vcchitc care mai dăi­ Istorice, care vor alcă­ cind cerul era cosiderat o substanţă ci 29,53058 de zile. miezul nopţii pe potecile măresc ia televizor pro­ Scoţia in ajunul Anului Inimoase, inlrucit toată
iul unei in trig i senti­ nuie in unele cercuri tui ciclul Epopeea na­ solidă, iar Pâmînul — o suprafaţa Aceste fra c ţii şi alte fra c ţii cereşti troienite spre grajduri şi gramele locale sau cele nou, fn special dacă trec lumea se grăbeşte să
mentale, ce subliniază artistice, pe de o par­ ţională. plană, sprijinindu-se pe spinarea u- legate de ele au p ric in u it oamenilor hrănesc vilele cu piinca transmise — cu ajulorut cumpere cile unul sau
idee a responsabilităţii te, iar pe de alta su­ — S-au terminat tu r­ nor balene, elefanţi, broaşte ţestoa­ m ulte g riji şi necazuri. cea mai bună, proaspăt releelor — din întreaga prim ii după miezul nop­ mal m ulţi peri sme.lşi din
individuale a omului bliniază optimismul u- nările la „Răscoala” se şi alte animale de nădejde; pe vre­ A g ricu lto rii egipteni au observat că scoasă din cuptor. Locui­ lume. ţii ptogul unei case. A - periile cu care se curăţă
contemporan In fala nor tineri studentI de — scenariul Petre Săl- mea cînd se credea că zeii Lunii» aproxim ativ în zilele m ult aşteptatei torii Romei aruncă pe Ic- Radioul şi televiziunea ccsta esle un semn dc coşurile.
societăţii); „ Vremea la conservator in stră­ cudeunu. după roma­ Soarelui, planetelor trim it oamenilor, revărsări a N ilu lu i, pe cer răsare d i­
zăpezilor” — scenariul dania lor de a se a- nul lui Liviu Rebrea- la anumite intervale de tim p revăr­ mineaţa o stea luminoasă — Sotis,
Nicolae Velea şi Fă- firma). nu. regia Mircca M u­ sarea apelor, ploile etc., necesare vie­ sau, cum îi spunem noi acum, Sirius.
nuş Ncagu, r e g i a Lista scurtelor pre­ reşan. In anul 1966 ne ţii. A pariţia lui Sotis coincidea cu ziua
Gheorghe Nagln. (Va zentări poate continua. propunem să reolizăm, Prevederea exactă a term enelor solstiţiului de vară.
inlăiişa aspecte din Vom indica insă doar aşa cum am spus, „D a­ ciclu rilo r naturii era necesară, în p ri­
viata unei cooperative titlu rile celorlalte fil­ c ii” . Pină in anul 1970 mul rind, a g ricultorilor: calendarele
agricole de producţie. me şl pe autorii lor. mai sint prevăzute Iii- au apărut totdeauna ca o necesitate
C onllictul se bazează Mai întii, citeva peli­ mele „Columna Iul vitală. Pe de altă parte, calendarele,
pe contradicţiile dintre cule pe care cineaştii T r o i a n ” . Doltana” , oglindind — aşa cum se considera — ou diplomă
spiritul nou, dominant noştri Ic vor realiza „Slclan cel Marc'', o „listă" a e xprim ării voinţei zeilor,
in sat. şi mentalitatea in colaborare cu stu­ „flo ria ” , „Bălcescu” , se aflau in mare măsură în mîna
veche, retrogradă),
diouri şi artişti străini. „M ihai Viteazul” . preoţilor si erau întreţesute cu m ii
„Trenul” — scenariul „Tunelul" — copro­ Chiar dacă pe par­ de superstiţii şi prejudecăţi. Nu este deajuns să rizi şi să La sfîrşitul prim ei sesiuni, care
şi regia Silviu Diml- ducţie româno-sovicli- cursul anilor viitori, $ tim cu to ţii că anul reprezintă bombăni in barbă îm brăcat în- are loc in toamnă, studentul p ri­
Irovici, duixi o nuvelă că (scenariul Franc isc programul studioului tim pul în care Păm întul face o rota­ tr-o pelerină roşie pentru a fi un meşte diploma de „a ju to r de moş
(Ic Aurel Mihalc. (O Munleanu şi Gh. V ia - va şuieri unele modi­ ţie completă pe orbita sa în ju ru l •3 bun moş Gerilă. Aceasta este cel G erilă44.
înregistrare a tum ultu­ dimnv, regia Francisc ficări. avem cerlliudi- Soarelui şi că noi socotim într-un an puţin părerea lu i Charles W. Ho-
lui popit Iar al insurec­ Munleanu). „Steaua nca cu cineaştii noştri 365 şi, din patru în patru ani, 366 de w ard care conduce de 28 de ani Pentru a deveni „bacalaureat",
ţiei de la 23 August fără nume” — copro­ vor aduce pe ecrane. zile. Mecanicii cereşti nu-i plac însă va trebui să lucreze un an
inlr-o parte a tării, in ducţie rnmâno-lrance- realizate la un nivel numerele simple. De fapt, durata u- v ■ o şcoală pentru moş G erilă din in tr-u n magazin de ju că rii, să
acea noapte (le cotitu­ ză (scenariul Al. M i- artistic din ce In ce nei rotaţii complete a Păm întului în A lbion, în statul New Y ork prezinte 15 scrisori de recoman­
ră pentru istoria po­ rodan şi H. Colpi, du- mai inalt, lilme inte­ ju ru l Soarelui este nu de 365 şi nici (S.U.A.). E levii săi sint in vîrstă dare din partea c lie n ţilo r şi trei
porului nostru). „D a­ l>ă piesa cu acelaşi nu­ resante. inspirole din de 366 de zile, ci de 365,242195 de de la 24 la 73 de ani şi urm ă­ din partea conducătorului maga­
cii” — scenariul Titus me de M ihail Scbas- viola de azi şi istoria zile. resc obţinerea diplom ei de „moş zinului respectiv. Pe lîngă aceas­
Popovici. regia Sergiu tian. regia II. Colpi. poporului român, aş­ Gerilă bacalaureat". ta, va trebui să scrie o teză de
Nicolacscu. (Filmul teptate de public cu Dar şi Luna, calculînd fazele ei Jn schimbul sumei de 250 franci 1,500 cuvinte despre fe lu l in care
surprinde unul din mo­ La acestea, film ările dragoste şl interes. •după lunile noastre, se orientează pentru prim ul an şi 125 franci concepe personajul moş G erilă şi
ment ele cele mai dra­ au ajuns intr-un sta­ A L. BRAD după un calendar propriu: luna lu­ O O O nentru cel de-al doilea an, ele- apoi sâ urmeze o a doua serie de
vîî-moş Gerilă studiază „o rig i­
*,4 nea, istoria şi evoluţia persona­ cursuri — de perfecţionare. Este
in u til să spunem că diplom ele
ju lu i lor", „anatom ia re n ilo r*4 sînt rare, şi există in prezent nu­
arta dea face pachete44,ca şi mo­ mai 30 în Statele U nite. Aceşti
dul de funcţionare a celor mai di- „supermoşi G erilă" au dre p tu l
w ...Prima menţiune despre oraşul .verse jucării. să poarte ca insignă un horn din
« . t i C S L — Bucureşti în cartografia europeană de psihologie in fa n tilă şi învaţă argint.
Ei urmează cursuri de dans si
C ursurile de perfecţionare sînt
•9 9 datează din 1492. in planiglobul lui că regulile de bază ale meseriei susţinute din punct de vedere f i ­
M artin Behaim din Nurnberg ? Pe
atunci, Capitala de azi a patriei sint următoarele : „N u prom iteţi nanciar de m arile magazine de
noastre era o aşezare cu puţin di­ niciodată nim ic, m u lţu m iţi-vă să ju că rii. Rezultatele sin t spectacu­
. România este una dintre prim e­ . .Biserica de ia Curtea veche dom­ fe rită de satele ce-o înconjurau. daţi din capu. „N u pierdeţi prea loase. La D etroit, una din tre a-
le ţAri din lume care au organizat nească din Bucureşti este un pre­ Prima uliţă datează din anui 1589 m u lt tim p cu fiecare copil". „T re ­ ceste societăţi a. lansat în raioa­
transporturi aeriene de m ă rfuri şi ţios vestigiu al trecutului ? Ea da­ şi se numea „U liţa cea mare de lin ­ buie sâ reuşiţi să ascultaţi cel nele sale 14 moşi G erilă care au
pasageri ? Anul 1020 consemnează tează de peste patru secole — cons­ gă Curtea domnească". Ea se afla puţin 29 de copii in şapte m i­ ascultat dorinţele a 25.000 de co­
naşterea p rim ti întreprinderi de na­ trucţia a început Jn anul 1545 si s-a acolo unde azi este tumultuoasa stra­ nute". pii pe zi, adică la orele de v îrf,
vigaţie aeriană în ţara noastră. Sub­ term inat în 1554. Această biserică, dă comercială Lipscani. Prim ul han R P. POLONA In fo to : — Fabrica de strunguri a în tre p rin ­ Charles Howard, care are în opt copii pe m inut de fiecare moş
venţionată de stat, ea deservea li­ arsă de incendii, distrusă de cutre­ a fost clădit intre anii 1685 şi 1687, derii Cogielski din Poznan a realizat recent un nou prototip de prezent 68 de ani, a ţin u t pe ge­ Gerilă. '
nia Paris — Praga — Viena — Bu­ mure. jefuită de d ife riţi invadatori, strung-revolver pentru prelucrarea barelor cu un diam etru de 25 mm. nunchi peste 2 m ilioane de co­
dapesta — Belgrad — Bucureşti — a păstrat lotuşi o parte din colone­ iar prim a grădină publică acum 120 Strungul răspunde ultim elor cerinţe ale tehnicii mondiale, face parte pii şi a întocm it o întreagă listă De cîţiva ani, aceeaşi şcoală
Istanbul. Acest drum aerian a luat tele şi ancadramentele vechiului mo­ de ani, la Cişmigiu. Azi, Bucureş- de răspunsuri la întrebările cele începe să instruiască „fem ei moş
fiinţă la numai cîteva luni după i- nument, aşa cum existau ele odi­ tiul ocupă o suprafaţă de 97.000 ha. din grupa A — cu randam ent ridica t — controlat cu ajutorul unor mai frecvente cu p rivire la di­ G erilă44, deoarece copiii americani
ghiare electromagnetice şi fiin d uşor de manevrat. Actualmente noul se m irau de faptu l că marele dis­
naugurnrea traseelor Derlin-W eim ar, nioară. In oraş sînt stabiliţi 7,3 la sută din mensiunile... hornurilor, la tră in i­
Restauratorii au refăcut în u lti­ strung-revolver este supus ultim elor experienţe pentru ca apoi să intre cia bărbii sau la cadourile cele trib u ito r de cadouri nu este... în­
Paris-Londra şi Londra-Bi uxelles, numărul total al locuitorilor ţării.
mul tim p in amănunt vechea înfă­ în producţie de serie. mai nim erite pentru fiecare vîrstă. surat.
considerate ca pioniere în acest m ij­ ţişare a acestui edificiu de mare va­ Dîn 6 salariaţi existenţi în ţară, unul
loc modern de transport. loare istorică şi arhitectonică. lucrează în capitală.
Ne aflăm, să zicem, în 1986. Esle adevărate „maşini de locuit" voi’ Ele nu vor mai fi însă spălate cu lectronucleare, funcţionînd nu pe putea fi transmise, la dorinţă, la te­ ceasta poate acţiona la o distanţă de vor transm ite în indife re n t ce lim ­
ora opt dimineaţa. Eroul povestirii mai putea li considerate case) vor apă, ci eu... ultrasunete, fn decurs p rincip iu l fisiu n ii ca cele actuale, levizorul individual. Procedeul va li sute de kilom etri un dispozitiv foto­ bă. Articolele şi com entariile in re g i-
noastre, aflat in tr-un dorm itor de fi alcătuite din unităţi (camere) se­ de trei minute, undele soniee vor ci pe prin cip iul fuziunii. Aceste folosit şi la noile maşini pedagogice, grafic de mare viteză care va im p ri­ strate vor fi transform at^ în benzi
m ici dimensiuni, semănmd in tru c îl- parate fabricate pe bandă, care se desprinde petele de grăsime ş.a. Vă centrale vor folosi ca materie p ri­ care vor lua tot mai m ult locul pro­ ma m aterialul cules pe o peliculă- perforate. Nu se va m ai putea stre­
va cu uterul matern, este trezit de voi* pulea îm bina in diverse feluri vine greu să credeţi ? Atunci, a flaţi ma hidrogenul, care se găseşte în fesorilor. m atriţă ce va fi trim isă direct la t i­ cura nici o greşeală: calculatorul va
o serie de sunete electronice. El a- pentru formarea unor ansambluri cu că încă de pe acum aşa se curăţă cantităţi practic nelim itate in apa Un dispozitiv ceva mai prozaic va pografie. Culegerea se face cu viteza corecta automat m aterialele. Pentru
pasă pe maneta videotelcafonului, mai multe încăperi. mecanismele delicate de d irija re a m urilor şi oceanelor. fi semnalizatorul pentru uzul gospo­ de un m ilion şi jum ătate de semne ca ştirile şi com entariile sâ fie c it
prin care se comunică dintr-o ca­ Camerele voi fi livrate cu auto­ rachetelor. Praful şi noroiul dc pe tălpile dinelor, instalat în toate cabinele vi- pe m inut, adică de 10.000 ori mai mai tem einic întocm ite, calculatorul
meră intr-alta. Re ecranul oval, dc camioanele şi se vor putea detaşa Copiii nu vor mai face nazuri cind pantofilor voi fi absorbite de vin deofonice. Gospodina va forma nu­ rapid decît randam entul mediu al u- va fi in legătură cu Magnetoteca na­
deasupra patului, apare chipul so­ uşor, în caz.nl cînil fam ilia respec­ p ă rin ţii ie vo" spune sâ se spele, furtun cu vid conectat la aspirato­ mărul dc acasă, iar semnalizatorul va nui linotipist. Cei mai m ult vor pro­ ţională, care vn dispune de o vastă
ţiei. tivă ar hotărî sâ se mute ori să in lru cît spălatul cu ultrasunete va rul central al clădirii. transm ite o serie de tonuri modulate fita de .pe urma noului sistem zia­ documentare sub form ă de im agini.
„Ascultă, dragul meu, spune ea schimbe una sau alta din camere fi o adevărată plăcere, produrînd Încă de pe acum are loc o revo­ (are. fiecare in parte, va pune in rele de provincie, care nu se vor mai Tot acest imens m aterial, selecţio­
pe un ton energic, trebuie să te dai cu un model mai nou. o senzaţie de mingîiere şi aduetnd luţionare a sistemului de ilum inat. funcţiune un dispozitiv anum it. Unu! deosebi cu nimic dc cele centrale. nat pe baza directivelor redactorului
jos numaidecit din pat, dacă vrei Construite din mase plastice în- cu sine buna dispoziţie. Ir. citeva ţări ale lum ii au început din aceste dispozitive, de pildă, va I a capitolul acesta, al presei, ne şef, vn fi transm is acestuia pe un e-
să ajungi la tim p la birou. Astăzi lărite cu fibre de sticlă (în prezent să se producă panouri luminiscen- conecta cuptorul de microunde, un vom permite sâ stăruim ceva mai cran. Redactorul şef nu va avea a lt­
n-ai să poţi lua autocopterul. Arn eu au început sâ fie construite din a- Iar mamele nu vor mai avea nici te. alcătuite dîn benzi reci care s? altul va opri dispozitivul de tuns ia r­ m ult ceva de făcut decît să aducă unele
nevoie de el să duc copiii la racile- cest material iahturi), camerele vor un fel de bătaie de cap cu pregăti­ suprapun peste un suport fle xib il. ba, iar un altul va putea deschide un Pentru a răspunde la întrebarea m ici m odificări, pe care le va crede
todrom. Sper că n-ai uitat că voc avea pereţi dubli, care vor asigura rea prînzului. Fiecare gospodină va Benzile sînt livrate în lungim i pînă panou practicat în zid pentru a da cum se va prezenta ziarul viito ru lu i, de cuviinţă, cu ajutorul unui „cieion
petrece sfîrşitul săplăm înij la ma­ o perfectă izolare termică. In spa­ avea la dispoziţie o cartoteră lu m i­ la 100 iti si pot fi fasonate in toate drum ul pisicuţeî care vrea sâ iasă vom recurge la datele unui raport al lum inos" electronic. Im ediat după a-
ma. Peste citeva minute plecăm". ţiu l dintre pereţi vor fi instalate noasă cu fişe perforate, fiecare fişă formele dorite in curte. societăţii de cercetări şi perspectiva ceea, articolul va apare in form a de­
fin itiv ă şi va putea fi transm is spre
„Bine. scumpa mea, mormăie e- conductele de salubritate, firele e- reprezentînd reţeta unei anumite „D iebold" (S.U.A). masa de punere in pagină.
roul nostru. Ce sâ lac, am să scot loctrice, aparalajul de condiţionare Redactorul şef, instalat în biroul Aci, fiecare pagină va apare suc­
din garaj vechiul turboaulom obil". a a m ilu l — vn exista chiar sî un său. va semăna mai degrabă cu un cesiv pe unul sau a ltu l din ecranele
Personajul nostru se îndreaptă spaţiu pentru depozitarea lamelor regizor de televiziune aflat în cabi­ dispuse în baterie. Un joc de butoane
spre baia cu ultrasunete (apa nu de ras uzate. na studioului. Redacţia ziarului nu va va perm ite rearan.jarea 'd ife rite lo r
prea mâi este folosită pentru spă­ M olii la. Cea mai mare parte a mai avea nim ic comun cu cea de­ părţi redacţionale sau a ilu s tra ţiilo r.
lat). gindindu-se cu regret că vite­ paturilor, divanurilor, dulapurilor, scrisă, la vivmea sa, dc Dalzac: ele­ Punerea în pagină o dată term inată
j i turboautom obîlului pe autostrada ra ftu rilo r vor fi îuzidite. Ralurile mentul principal va fi un mic calcu­ nu a constituit însă decît o imagine
elec tronică nu depăşea 400 km, h. vor fî de fapt nişte saltele, ca cele lator electronic central conectat la virtuală. Ea va fi fixa tă pe peliculă,
Iată, insă, că ecranul se luminea­ de plajă, fabricate dinlr-o ţesătură o seric de elemente inform aţionale iar clişeul transmis prin fir tipogra-
ză din nou. Com unicaţiile rutiere, feroviare şi instalate în im obilul redacţiei, în o-
specială şi se voi* putea um fla .şi m incări Ea va alege din „tabla de M ijloacele de comunicaţie la dis­ rasnl şi ţara respectivă, şi în întrea­ i iilo r din diferitele oraşe ale ţă rii res­
„A m pus ceaiul, cornuleţele şi dezumfla la apăsarea unui buton. m aterii" mînoarea pe care doreşte tanţă. Videofonul funcţionează, as­ navale. M onoraiurile (trenurile cu o pective. Jn felul acesta, ziarul va a-
şunca in cuptorul cu microunde. în Locul ocupat vn fi în acest fel m i­ s-o gătească şi va apăsa pe un bu­ tăzi, in numeroase ţări. In viitor, le­ singură' şină) navele şi trenurile cu ga lume. i junge sim ultan şi cu m inim um de
şapte secunde va fi totul gata. Grâ- nim. Un panou radiant, montat p? ton. Fişa se va extrage automat din găturile prin videofon voi putea fi pernă de aer vor fi m ijloace de tran­ Penlru „a lua pulsul" ziarului său, cheltuieli în toate părţile ţâ rii.
beşte-te44, spune soţia. tavan deasupra patului, va asigura cartotecă, iar gospodina o va in ­ d i uşurinţă asigurate intre automobil sport a căror întrebuinţare se va ge­ redactorul şef nu va avea de făcut lată însă că redactorul nostru şef
...Toate acestea par, la prim a ve­ căldura necesară fâcînd inutilă pla­ troduce în dispozitivul de gătit. A- sau elicopter şi locuinţa particulară neraliza. altceva decît să apese pe un buton. se sîmle cuprins de oarecare n e lin i­
dere, a fi de domeniul fanteziei. In puma. Oamenii vor dorm i intre cesta va doza. tot automat, ingredi­ Soţul va putea să arunce o p rivire Pentru distanţe mai scurte vor mai El va afla in tr-o 'Îîîpâ ce tira j a fost şte: tocmai a sosit o ştire care anun­
realitate, toate dispozitivele şi in ­ cearşafuri răcoroase care vor (i a- entele — atît cele lichide cit şi cele pe micul ecran şi dacă va vedea, de putea fi folosite turboautom obilc. absorbit cu o zi înainte Sau diagra­ ţă intrarea în funcţiune a Magneto-
stalaţiile menţionate există deja sau nmcate la coş după fiecare între ­ solid? (dispozitivul va fi în legătu­ pildă, că soţia are prea m ulţi musa­ care vor parcurge cu viteza de 400 mele statistice pe ultim ele sase luni. scopului central al televiziunii.
sint pe punctul de a fi create. De buinţare, la fel ca si feţele de pernă. ră cu o cameră frigorifică unde vor firi, va puica sâ-i comunice câ aslă- km/h autostrăzi sub care vor fi in ­ sau rezultatele ultim ei anchete in $tirea arată că abonaţii la televi­
altfel, dacă am face o comparaţie Bucătăria. Va fi o adevărată m i­ exista rezerve din belşug de câine, seară nu vine acasă, întru cit are şe­ stalate cabluri electronice. Autoca­ rîn d u rilc c itito rilo r cu p riv ii* la do­ ziune vor putea viziona, la cerere, nu
cu situaţia din 1946, sâ spunem, am nune electronică. Un cuptor cu m i­ legume semipreparate. sosuri etc. — dinţă... rele vor fi înzestrate cu instalaţii de rinţele acestora. In tim p cc va des­ numai program ul pe care-1 doresc, ci
putea trage concluz.ii foarte utile. crounde va coace un cozonac în pa­ le va amesteca, va stabili tim pul Legăturile prin televiziune la mari recepţionare a semnalelor emise dc făşura toată această activitate, cal- şi ju rn a lu l televizat, exact la ora do­
C îţi oameni posedau în acel an te­ tru minute sau vn frige o frip tu ră optim de coacere, fierbere sau pră- distanţe vor putea fi efectuate cu u- aceste cabluri, iar conducerea se vn (iilatoioji central va continua să în­ rită. Inform aţia televizată îşi va î)
levizoare sau instalaţii ele aer con­ într-un m inut. As*emenen cuptoare jire. si, în cîteva minute, totul va fi surinţă prin interm ediul unor sateliţi face in mod automat Instalat comod registreze noile abonamente şi sâ pro­ pierdut în acest fel în mare parte ca­
diţionat, cîţi dintre ei bănuiau că sînt deja folosite in m arile restau­ gata. de tipul Telstar sau Molnia. Sateli­ la „volan", conducătorul auto va pu­ cedeze in mod automat la expedierea racterul perisabil. Redactorul şef îşi
ziarelor. Cu m ultă am abilitate, o voce
vor putea face peste cîţiva ani că­ rante ale lum ii. Curăţenia casei, încălzitul şi ilu ­ ţii de com unicaţii vor putea îndeplini tea c iti ziarul electronic care se va care im ită perfect vocea omenească, spune în sinea sa că va tre b u i' s-
lătorii cu turboreactoarele sau că F a rfuriile , paharele vor fi fa b ri­ m inatul De fapt, gospodinele nu şi alte funcţii. Dacă cineva va dori, desfăşura sub forma unei file conti­ va rezuma pentru redactorul şef găsească noi mijloace pentru a fe
vor avea p rile ju l să vadă în ziare cate din carton şi mase plastice şi vor mai avea nevoie să facă cură­ de exemplu, sâ trim ită un mesaj olo­ nue dintr-o fantă instalată la tabloul principalele evenimente ale zilei, se­ faţă asaltului televiziunii. E fortur.
fotografii ale feţei ascunse a Lunii ? voi fi aruncate după utilizare în­ ţenie. Aerul încăixat cu părticele graf la antipozi, un dispozitiv elec­ de bord, in tim p ce operaţiile de ac­ lecţionate după un nomenclator ri­ vor trebui îndreptate în direcţia ge
celerai*, Binare, lu a i* a vira je lo r sc
tronic de explorare va descompune
lată acum cîteva dîn dispozitivele tr-un dispozitiv de măcinare a res­ de praf va fi absorbit in permanen­ mesajul şî îl va transm ite satelitului vor efectua automat. guros. neraUzării tip ă ririi ziarului direct la
şi instalaţiile care vor schimba via­ tu rilo r menajere, care va putea pre­ ţă de filtre electrostatice fâcînd par­ ca i* îl va retransm ite unui aparat Presa. Şi pentru că a venit vorba Şî. bineînţeles, in tot acest răstim p, dom iciliul abonaţilor. Deocamdată..
ziarul electronic este încă mai m uif
ţa semenilor noştri peste 20 de ani: face înlr-o pulbere măruntă orice : te integrantă din instalaţia de aer de reprodus, conectat la un televizor de ziare, cum se vor înfăţişa acestea flu xu l neîntrerupt al ş tirilo r nu va un buletin, şi nu o gazetă in toată
Casa de locuit. P o trivit prof. arh. de la sîm buri şi oase pînă la cutii condiţionat. obişnuit. în 1986? Nu este un secret că elec­ înceta o singură clipă să se scurgă. puterea cuvîntului. Şi, bineînţeles
Vincent Scully. de la Universitatea de conserve. Dispozitivul va fi co­ Nu vn mai exista nici funingine, In viito ru l apropiat, orice carte, din tronica a început încă de pc acum Un lector automat va descifra tele­ vor trebui căutaţi ziarişti cu idei o-
din Yale, locuinţele îşi vor micşo­ nectat la conductele de salubritate produsă de «coşurile fabricilor, în- oricare bibliotecă a lum ii, orice film să fie introdusă in viaţa m arilor zia­ gramele şi va înregistra fotografiile riginale, cu talent, cu sp irit de ini
ra dimensiunile ca urmare a creş­ (asemenea dispozitive există în trucît aceste coşuri voi* dispare şi clin oricare cinematecă, orice tablou re. M aşinile de cules cele mai mo­ agenţiilor de presă; un auditor robot ţiativâ. Acestea sint domenii în cai*'
terii populaţiei globului, şi a gre­ prezent) Pentru ocazii mai solemne ele. Se va generaliza încălzitul e- din oricare muzeu, orice program derne funcţionează prin .-păsarea li­ va îni*gîxlrn sau va traduce, instan­ automatizarea va lâm îne totdeaun;
utăţii de a găsi noi terenuri de con­ vor fi folosite în continuare fa rfu ­ le rtrir, care va fi foarte ieftin. Cu­ transmis la televiziune vor fi înregi­ nei simple claviaturi (ca la maşinile taneu mesnieb» telefonice pe (are neputincioasă...
strucţii. In 190G, casele (dacă aceste rii din ceramică şi din porţelan. rentul va fi furnizat de centrale e- strate pe bandă. Toate acestea vor de scris), care perforează o bandă. A ­ corespondenţii din întreaga lume le R. CAPLESCU