Page 25 - Drumul_socialismului_1966_01

1
n .
PROLETARI DW TOATE TARILE. U M T 1 - V Â I
LA CONFLUENTA

A TREI REGIONALE

Sîmeria, Braşov, un respect sincer şi Japonia, alte o m ul­
Ploieşti, Timişoara.,. profund. Poate toc­ ţime de m ărfuri pen­
Nume de localităţi mai acest sentiment tru diverşi benefici­
cu răsunet în lumea îm i trezeşte fio ri, ori ari interni.
feroviară. Coşlariu de cîte ori pun pi­ De ce o fi zîm bind
însă, pare a le în ­ ciorul într-o gară, mă cu subînţeles tov.
trece pe toate. în fiin ­ urc in tr-u n m arfa r, Ioan M îrza, care de
ţa t de m ultă vreme sau poposesc în 21 de ani conduce cu
la confluenţa a trei vreun tria j. Acest pricepere şi compe­
regionale C.F.R. — cîm p vast de opera­ tenţă această staţie ?
C luj. Tim işoara şi ţiu n i, mişcarea con­ Pe semne se gîndeşte
Braşov — Coşlariu tinuă şi rectilinie a la anii cînd p lin tr i­
J ANUL XVIII. NR. 3430 MARJI 11* IANUARIE 1966 4 PAGINI — 25 BANI este punctul de răs­ vagoanelor, mi se a- aj se scurgeau tre ­
nuri întregi de ma­
sociază în gînd cu o
unui
cruce, filtru l
intens trafic fe ro vi­ fărîm ă din expoziţia terii prim e şi im ­
ar. Asemenea unei întregii ţări, în care portam apoi produ­
uriaşe pompe in ­ exponatele sînt în­ sele pe care azi le
dustriale, tria ju l cap­ locuite la fiecare 15 exportăm. $i toată
In 1966 mm tează necontenit felu­ minute, cînd pleacă schimbare s-a petre­
această
structurală
sau soseşte un tren.
ritele produse ale in ­
jm dustriei noastre, ro­ O astfel de expozi­ cut în răstim p de
numai două decenii.
ţie, deschisă perma­
chii bogat al ogoa­
relor, „aurul negru" nent, este o ve rita ­ In cei 30 de ani lu­
şi „verde" al ţă rii, bilă şi convingătoa­ craţi la calea ferată,
OBIECTIVUL ESI pe care le pulsează re carte de vizită, a omul calm, cumpă­
inteligenţei şî price­
tat, prudent şi de o
spre
patru
ritm ic
r* H I
fS- zări. Această perpe­ perii. hărniciei po­ corectitudine şi punc­
tuă mişcare nu se porului nostru. T ri­ tualitate exemplară
întrerupe nici măcar ajul, este ecranul pa­ a în fru n ta t multe
noramic, caleidosco­
o zi sau o singură pul cu m îi de faţete greutăţi. A fost m ar­
torul şi părtaşul ac­
PRINCIPAL: oră din an. cel o clipă toate produ­ tiv al tu tu ro r înnoi­
în care se răsfrîng
Din punctul
rilo r petrecute.
Sub
mai de sus al cocoa­
şei privim îndelung sele m uncii. Să lu ­ ochii Uit vagoanele
ăm la întîm plare în­ şi-au m odificat con­
tria ju l. Ca un evan­
cărcătura unui sin­
tai uriaş, zeci de li­ gur tren de marfă. ţin u tu l şi traiectoria.
Pină să ne întoar­
a-
nii se ram ifică
UTILIZAREA proape din acelaşi goane, duc peste ho­ cem la realitatea din
va­
Prim ele zece
ju r, un tren a şi fost
punct. Schimbătoare
de calc, mărci de si­ tare tractoarele U - descompus. In grupa ‘ M » i î
guranţă, semnale op­ 630. fabricate în Re­ de sosire alte lungi
tice şi acustice . se publica Socialistă Ro­ m iriapode îşi aşteap­
mânia, distinse cu tă cu resemnare soar­
succed într-o ordine Medalia de aur la ta. Pentru un mo­
şi disciplină perfec­
CAPAOTĂTI! tă. Toate acestea, T îrg u l internaţional încetat să mai fugă.
ment vagoanele
au
dc la Leipzig. U tila ­
Îm preună cu întregul
/
Aici. Io Fabrica
„C â p r i oa r a" din complex de m ijlo a ­ ju l petrolier va fi O linişte grea, apă­
sătoare, nefirească a
descărcat în diferite
ce tehnice, alcătuiesc
Sebeş, Intmosul do- ţă ri de pe mai multe îm presurat tria ju l.
La sfîrşitul anului 1963 lu i de autovehicule cu încă minâ. lumea tria je lo r des­ continente. Blocurile Deodată, se aude in
lucră torii din transporturile 240 dc autocamioane şi 38 pre care noi ştim a- masive de m arm ură difuzoare vocea şe­
auto ale regiunii noastre au de autobuze va duce la mă­ Foto: O. V IK G IL tit de puţin. Ţ in b i­ de Alun, Ruşchiţa şi fu lu i de manevră
încheiat un bilanţ rodnic. rirea capacităţii de trans­ ne minte. In copilă­ Bampotoc, au desti­ Ion Joldaş. A te n ţiu ­
La tone kilom etrice con­ port. In acelaşi tim p darea rie m i-a plăcut să naţia Grecia, Italia, ne ! începem trierea.
venţionale planul anual a in funcţiune la Petroşani a alerg la gară, să pe­ Franţa etc. Un nu­ Paleta se înclină la
fost realizat in proporţie de unei autobaze moderne, iar trec cu privirea so­
102 la sută, coeficientul de la Orăstie a unui punct fix sirea şi plecarea tre­ m ăr mare de electro­ 45 de grade. In par­
utilizare a capacităţii de de exploatare va duce la nurilor. Cu tim pul, motoare, pentru T u r­ tea opusă a cocoaşei
transport m arfă a fost în­ asigurarea unei mai bune nostalgia depărtări­ cia şi Iordania In un tren se pune în In vechiul, dar tinârul şi Iru -
dep lin it în proporţie de 101.2 întreţineri şi exploatări a lor s-a am plificat, garnitura vizitată se mişcare. moşul oraş. Alba Iulia, Fabrica
la sută, iar la autobuze în parcului auto. Pe lingă au­ iar oamenii în u n i­ mai aflau : strunguri SEBASTIAN TRU TA dc produse relraclare, dotată cu
proporţie de 102.3 la sută. tobazele moderne construi­ form ă au crescut şi de tip SN-400 pentru
in şirul realizărilor s e .in - te în u ltim ii ani la Sebeş, Japonia, şi alte ţă ri,- (Continuare utilaje şi instalaţii moderne dc
SQrie şi depăşirea parcursu­ Brad şi Hunedoara, noile u- mai m ult în ochii lingouri de oţel pen­ marc capacitate, este una d in­
lu i mediu zilnic la transpor­ n ită ţi voi- asigura o bună în ­ mei, inspirîndu-m i tru R. F. Germană, in pag. a 3-a) tre cele mai importante um toti
tu l de călători cu 1,1 pro­ treţinere tehnică a autove­ indus!riale puse in lunctiunc in
cente, precum si depăşirea hiculelor.
indicatorului călători k ilo ­ P articipanţii la discuţii au anii şesenalnlui. De aici. zilnic
m etri cu 11,5 procente. Stră­ făcut numeroase propuneri Plecarea la Sofia a ministrului iau drumul spre beneficiari mii
daniile depuse de colective­ menite să ducă la îm bună­ dc produse relraclare de bună
le de muncă din autobaze tăţirea a ctivită ţii de trans­ industriei construcţiilor de maşini calitate.
pentru realizarea ritm ica a port. Ei au arătat că este
sarcinilor s-au concretizat necesară o mai strînsâ co­ Duminică seara a plecat la So­ R P. Bulgaria, la in vitaţia preşe­ In fotografie: Vedere parţială
în îndeplinirea indicatorului laborare între serviciul teh­ dintelui C om itetului pentru cons­ de la cuptoarele rotative.
principal al planului anual nic si exploatare. Aceasta fia tovarăşul M ih a il Marinescu, tru c ţii de maşini de pe lingă Con­
cu 7 zile înainte de ter­ fiin d una din premisele fo­ m in istru l industriei construcţiilor
men. losirii judicioase a capacită­ de maşini, însoţit de un grup de siliu l de M in iştri al R. P. B ul­
A lă tu ri de aceste succese ţii de transport. De aseme­ garia, M. Ivanov.
şi-au înscris numele, colecti­ nea au subliniat necesitatea experţi, care va face o vizită în (Agerpres))
v e de muncă cum sint cele în tă ririi disciplinei în m un­
ale autobazelor Alba Iulia, că, rid ică rii ca lifică rii profe­
Brad si altele care si-au sionale a, luci ătoi ilor.
realizat planul la toţi in d i­ P la n u l‘de măsuri tehnico- amenajat zone verzi, s-nu plantat
catorii. organizatorice întocm it pe C A SA ÎN CARE LO C U IM flo ri, iar casa scării a fost zugră­
baza a numeroase propuneri vită şi s-au afişat tablouri şi pus
Pe lingă succesele înregis­ e i t i i K l ghivece cu flo ri. T o tu l cu contribu­
trate în activitatea autoba­ prevede Obiective care, tra ­ ţia locatarilor.
duse în viaţă, vor duce la
zelor regiunii s-au manifes­
tat şi deficienţe, care au îm bunătăţirea întregii acti­ lele acestea în noile apartamente. T ra tîiu l blocul, apartam entul în
mai
v ită ţi, la folosirea cit
provocat greutăţi in muncă judicioasă a capacităţii de Tov. Viorel Itâceanu, preşedintele care locuiesc ca un bun personal,
lu cră to rilo r din transportu­ transport. In el se prevede însemnări din oraşul Hunedoara com itetului executiv, a vorbit noi­ locatarii blocului K5 din m icrora-
rile auto. Ele au fost scoase înfiinţarea a 3 curse de co- • RĂSPUNS POEZIILOR lor locatari despre drepturile şi o- icnul III au luat in iţia tiva form ă­
în evidenţă ele participanţii letărie rapidă pe traseele b ligaţiile ce le au în folosinţa a- rii din rîndul lor, a unei echipe dc
la discuţii în adunările de Cu fiecare an. zestrea oraşelor se îmbogăţeşte cu m ii dc a- pai tamentelor, despre valoarea u- intervenţii. Cei nouă membri ai
dezbatere a cifre lo r de plan Deva — C luj. Deva — Arad pnrtaincnic. construite in blocuri moderne. Ele oferă noilor lo­ nui apartament şi necesitatea păs­ acestei echipe, de profesie sudori,
.pe anul 1966. P rintre aces­ — Tim işoara si Deva — O- catari confort, eleganţă, condiţii optime de viaţă. tră rii lui ca un bun personal. electricieni, instalatori, zid a ii etc.,
tea. se înscrie lipsa de pre­ radea, precum şi a noi lin ii NEPUBLICATE E un început bun. care trebuie fac m icile reparaţii în apartamen­
ocupare a unor conducători de autobuze pe traseele De­ La Hunedoara, dc pildă, oraşul sidcrurgjştilor însumează continuat şi poate chiar perfecţio­ tele blocului cît ş,i la spaţiile de
auto pentru întreţinerea şi va — Hunedoara — Căi an, aproape 9.000 apartamente. Pc locuri odinioară virane s-au r i­ nat. folosinţă comună. Aceşti locatari nu
folosirea raţională a parcu­ Deva — Băile Victoria, De­ dicat blocuri cu mai multe etaje, s-au construit străzi şi cartiere făcut reparaţii la liftu l blocului, la
lu i dc autovehicule, desele va — Petroşani şi altele. întregi. Ele reflectă grija pe care statul nostru o are faţă de con­ uşa de la intrare, au schimbat gea­
abateri de la disciplină ma­ Pentru o mai bună în tre ţi­ d iţiile dc locuit ale oam enilor muncii. a oraşelor, Cînd tratezi totul m urile sparte, au reparat broaştele
nifestate prin numeroase nere a autovehiculelor m un­ Dar cum este păstrată această zestre preţioasă de la uşî, au confecţionat cu tii pen­
lipsuri nemotivate de la lu­ ca în autobaze va fi orga­ care este grija şi preocuparea sfatului popular, a întreprinde rii tru poştă etc.
curi. de locuinţă? Iată doar ci leva din întrebările la care am ca ceva personal
cru, neprezenta rea la tim p nizată în 2 şi 3 schimburi. de gospodărie orăşenească. însăşi a locatarilor fată dc noile blo­ Sînt eiteva in iţia tiv e lăudabile,
Se vor forma brigăzi de şo­
la beneficiari şi altele. Ele feri pc autovehicule, ceea pornite din dorinţa sinceră de a
au grevat asupra realizării ce va duce la o exploatare căutat răspuns cu p rile ju l unei vizite organizate in noile blocuri De fapt apartam entul în care face casa in care locuiesc mai plă­
p lanului la tone transporta­ mai raţională a parcului. P i» ® dc locuinţe din oraşul siderurgiş ti lor — Hunedoara. te-ai m utat e un lucru de folosinţă cută, mai bine gospodărită. Un în­
te şi tone kilom etrice. personală. El oferă fam iliei o am­ ceput bun care merită însă mai
Traducerea în viaţă a pla­
Numeroşi vorbitori p rin ­ nu Ie cunosc. Tocmai de aceea bianţă plăcută, odihnitoare. Toc­ m ultă atenţie şi care trebuie gene­
tre care tov. Em il T rifan, nului de măsuri telm ico-or- sfat cu cei Com itetul executiv al S fatului popu­ mai de aceea, co n d iţiilo r pe care le ralizat la cît mai m ulte blocuri.
director adjunct, ing. Jokh ganizatorice şi propunerile lar orăşenesc Hunedoara a luat in i­ oferă apartam entul trebuie să i se
Dud, şeful serviciului teh­ tăcute de lucrătorii autoba­ ţiativa ca înainte de mutarea noi­ răspundă cu fapte pe sceeaşi mă­ Diin cei care uită
zelor voi- avea ca rezultat
nic, Romulus Muntean, in ­ © CUM ORGANIZAŢI MUNCA mai tineri sură.
spector regional şef. şefi de sporirea continuă a capaci­ lor locatari în blocuri să discute Pentru aceasta, sfatul popular al
tă ţii de transport, crearea cu ci despre obligaţiile ce Ic revin, Sînt unii locatari — ne spuneau
autobaze ca loan Gnlea, N i- PENTRU ÎNFĂPTUIREA oraşului Hunedoara a constituit 180 tov. Aurica M itran şi Ioan Eracli-
colae Iacob. Ioan Popa, A - celor mai bune condiţii de Mutarea într-un apartament nou despre modul cum trebuie în tre ţi­ comitete de bloc şi s-au ales 354 de. adm inistratori de imobile —
ladar Kapelar şi a lţii au a- călătorie pentru oamenii aduce mari satisfacţii fiecărui lo­ nut apartamentul, blocul în general. delegaţi de bloc. Bine instruite cu
muncii. catar. C onfortul pe care-l oferă a- care au impresia că prin mutarea
râtat că sarcinile planului HOTARÎRILOR PROPRII începutul l-au făcut cei care sarcinile ce le revin, comitetele şi in tr-u n apartament nu li s-a creat
IO AN RODEA partam entul, incumbă insă din par­ s-au m utat în blocurile V2 şl G3 din
pe anul 1966 sint pe deplin tehnician la I R.T.A tea locatarilor unele obligaţii. In m icroraionul If, ca şi cei din blo­ delegaţii de bloc au organizat in nici o obligaţie şi că ei pasă-mi-te
m ajoritatea cazurilor, lăudabile ac­
realizabile. Creşterea parcu­ Uunedoara-Deva cele mai multe, cazuri noii locatari cul V4 (scările A şi B) m utaţi zi- ţiuni în scopul înfrum useţării şi cit ai- avea numai drepturi. Dar des­
pre ce drepturi este vorba in ca­
mai bunei păstrări şi între ţin e ri a zul de faţă ? !
blocului. Pentru a stim ula sp iritu l Nicolac Bocşeru este m uncitor
de in iţia tivă şi gospodărire Intre la C.S.H. şi locuieşte în blocul nr.
p E O R E in iţia t o întrecere pentru „cel mai 29. apart. 15. Cînd in tri în aparta­
comitetele şi delegaţii dc bloc, s-a
m entul lui aî impresia că te a fli
blocrr.
frumos şi bine gospodărit
undeva unde a avut loc un „cutre­
E o întrecere care a trezit în rin ­
g u l m a jo rită ţii locatarilor interes m ur" căci pereţii sînt găuriţi, z°î-
ria ţi şi m urdari, chiuveta spartă,
deosebit. instalaţiile sanitare defecte. Deşi i
La blocul din strada Ton Crean­ s-a atras atenţia în repetate rîn d u ri
Au început. în clinchetul bucuros, bal" şi Şcoala generală „Dz. Petru vind fotografia de sus. ne dăm sea­ gă nr. 10. unde este preşedinte tov. de către m em brii com itetului de
al clopoţelului, primele ore din tri­ Croza" din Deva. ma că şi pentru cei care de scurt Toader Florea, tehnician la C.S.H., bloc şi chiar de ce ila lţi locatari
mestrul al ll-lca al acestui an şco­ La liceul „Decebal" au sosit în timp au făcut... saltul de la grădiniţă locatarii au organizat acţiuni de pentru lipsa de interes de care dă
lar. După o Irumoasâ şi generoa­ clase, hotăriţi să-şi continue buna la şcoală, seriozitatea este o trăsătură înfrum useţare atît a terenului din v. f u m it
ju ru l blocului cit şi în interior,
a
să vacantă, strada şi-a recăpătat di­ tradiţie a notelor de 9 şi 10, elevi ca caracteristică. O consemnează şi car­ spaţiilor de folosinţă comună. S-au (Continuare în pag. a 2-a)
mineaţa ritmul şcolar cu care ne-am Stratulat Adriana (clasa a X-a B). netele dc elevi...
obişnuit. Grupuri mari sau mai mici Ciuda Rodica (clasa a Xl-a B), şi Cînd am părăsit şcoala, soneriile
de tineri, „împovăraţi“ cu ghiozda­ mulţi alţii. Pe coridor îl întilnim pc vesteau terminarea primei lecţii. Au t e l i: <; iţ \ îs *
ne. serviete, liniare etc. traversează profesorul Dumitru Susan, directorul năvălit pc coridoare cascade de ve­
zgomotoşi cartierele oraşului îndrep- liceului, care tocmai se îndrepta spre selie. Se comunicau primele impre­
tîndu-se spre clasele care îi aşteaptă. una din clase. sii. se mai discuta (totuşi se mai Tovarăşului ENVEIt HODJA
..Povara" marc c totuşi cea a... ve­ - Pâră să anticipăm prea mult. discuta) despre vacanţă.
seliei. Şcoala, locul drag. atrage pu­ Prim-secretar al Comitetului Central
cum vor ii primele lecţii din 1966?
ternic pe tinerii „învăţăcei" caic se - Avem toate speranţele că vor fi T. ISTBATE al Partidului Muncii din Albania
îndreaptă spre clase cu chipurile mai bune ca înainte. Am sporit exi­ Foto: V. ONOIU Tovarăşului HADJI LLESHI
pline de bucurii.
gentele in toate laturile procesului Preşedintele Prezidiului Adunării Populara
Umbra nostalgică e persiflată -] de învăţămînt şi dorim ca primul
replica rostită de un ,.boboc din- trimestrul din 1966. intiiul an al cin­ al Republicii Populare Albania
tr-a-ntîia" : cînd mai luăm vacantă? cinalului. să se ridice la înălţimea
este insolită dc risul genera]. Tovarăşului MEHMET SHEHU
sarcinilor pe care ni le-a încredinţat
Veselia se converteşte în sfială. In partidul şi statul. Preşedintele Consiliului de Miniştri
clase şi laboratoare, acolo unde ele­ - Noutăţi în viitorul trimestru? al Republicii Populare Albania
vii vor petrece un nou trimestru, ea T l K A ,N A
devine acel sentiment complex dc - Avem. Laboratorul de fizică, I ii numele poporului român, al C om itetului Central al P artidului Co­
complet modernizat, va oferi cele mai
curiozitate şi gravitate. munist Român, at C onsiliului dc Stat şi al C onsiliului de M in iştri ale Re­
bune condiţii pentru desfăşurarea lu­ publicii Socialiste România, precum şi in numele nostru personal, vfi a-
S-ar putea ca solemnitatea clase­ dresâm dv. şi poporului frate albanez fe licită ri cordiale cu ocazia celc-l
lor să fie determinată de aspectul crărilor de laborator şi experienţelor. dc-a X X -.i aniversări a proclam ării Republicii Populare Albania.
curat. îmbietor şi cald al sălilor. Ne Prima oră la clasa a Xl-a A. Viito­ Poporul român salută cu căldură succesele însemnate ohjiruitc de
convingem curind că încărcătura e- rii absolvenţi îşi încearcă cunoştin­ harnicul popor albanez sub conducerea P artidului M uncii din Albania si
moţională aparţine în cea mai marc ţele de istorie. Profesorul verifică ii urează din toată inim a noi victo rii în opera dc construire a socialismu­
parte chipurilor elevilor. Adoles­ lecţia „ Revoluţiile dc la 1848 in ţă­ lui. Sîntem convinşi că re la ţiile dc prietenie şi colaborare frăţească d in­
cenţii reţin expresia şi îşi stăpînesc rile române", S-a intrat, deci. in rit­ tre Republica Socialistă România şi Republica Populară Albania se vor
sentimentele. La cei mici însă. inten­ mul obişnuit de lucru, (fotografia de dezvolta continuu, în interesul popoarelor noastre, al în tă ririi u n ită ţii şi
sitatea trăirilor sufleteşti se desci­ jos). coeziunii sistem ului mondial socialist, al cauzei socialism ului şi păcii.
frează uşor. străluceşte în stare na­ La şcoala generală ..Dr. Petru NJCOLAE CEAUŞESCU CHIVU STOICA
tivă pc fete. in ochi... Croza" sîntem oaspeţii clasei l B, Secretar General al Preşedintele C onsiliului de Stat
...Acum e rîridul soneriilor. Mai C om itetului Central al al Republicii Socialiste România
sînt ciieva rrnute şi vor începe vri- a învăţătoarei Toma Maria. S-ar pă­ P artidului Comunist Român
rea că in lumea .,marilor emoţii
mele lecţii din 1906. In aceste cline ION GHEORGHE MAURER
de frâmintare generală, am surmins mici", readaptarea la programul şco­ Preşedintele C onsiliului dc M in iş tri
eiteva instantanee la Liceul „Dcce- lii e mult mai anevoioasă. Totuşi, mi- al R epublicii Socialiste România