Page 26 - Drumul_socialismului_1966_01

p a g in a a 2-a DRUMUL SOCIALISMULUI

I
• jr— ^ ev 0 11 IAKUARIE 1265
N O 1 E • N O i E I
V
l

I c i n e m a
Dat fiin d faptul că drum ul să, aceasta maşină n-a circu-
)>e lingă barajul de pe Cerna dat. Cererea noastră insistentă IARNA NEOBIŞNUITA IN 10.700 DE LOCALITĂŢI IN
este necorespunzător, m uncito­ a fost respinsă de către servi­ l DEVA : Colina — cinemato­
rii E xploatării miniere Teliuc, ciul comercial fără nici o ex­ GRECIA CEHOSLOVACIA graful „P atria" ; Pînâ la oraş nu
care locuiesc in satele Dăbîca, plicaţie Aşa se face că, toti cri tră­ i e departe — cinem atograful „A r­
T opliţa şi Hăşdău, au de par­ in cauză, am fost nevoit» să Populaţia Cehoslovaciei ta"; PETROŞANI; Cine eşti d-ta.
curs distante mari. Nemaipu- mergem pe jos zeci de kilom e­ Incepînd dc Ia 7 ianuarie o ieşte astăzi in 10.700 de locali­ 0 d-!e Sorge V — cinem atograful
lîiu l circula zilnic maşina m un­ tri. iarnă neobişnuită a acoperit cu tăţi. La începutul secolului al „Republica" ; Duminica la Nev/
citoreasca, conducerea între ­ Nu ştim cîne-i vinovatul mantia ci dc zăpadă plantaţiile î Y ork — cinem atograful „7 No­
p rinderii s-a obligat să le pună Dar am vrea să-l vedem par­ dc portocali. Uimii si măslini din XV-lca, un manuscris dm Trc- r. iem brie" ; LUPENI ; M arilyn —
la dispoziţie sîmbătn si dum i­ curg ind măcar 20 de km pe jos. Grecia. Potrivit agenţiilor de bon arăta că in Cehia existau t cinem atograful „C u ltu ra l" ; S I­
nica o maşină specială, care după o săptămînă de lucru iii 33 323 de puncte populate. Da­ M BRIA : Răzbunătorul — cine­
să-i transporte pînâ la Ghelar mină. presă, in diferite regiuni ale tele din anul 1831 vorbesc dc matograful „M ureşul" ; A L B A
şi retur. tării stratul dc zăpadă a atins 11.951 sate. 277 tirguri şi 2S7 1 IU L IA : Căpitanul din Tenkes
In ziua de 25 decembrie in ­ L:n grup de m uncitori o grosime dc 30 piuă la 50 cm. oraşe. Dacă in anul 1931. o co­ senile I şi li — cinem atograful
In nordul Greciei temperatura a
mună din Cehoslovacia avea in i „V icto ria "; Şapte ani de căsnicie
scăzut phiă la minus 13 grade. — cinem atograful „23 August";
medie 919 locuitori. în anul 1964
numărul acestora a crescut la i SEBEŞ: Carambol — cinemato­
DISPUTA „M ARINILO R" 1 30S. Toate aceste date dove­ graful „Progresul" ; Strigătul —
cinema log ralul „Sebeşul" ;
O -
desc tendinţa concentrării punc­ H A Ş T IE : Călătorie în ju ru l pă-
Un număr de 35 de persoane
In incinta cvartalului „23 Au­ aprinse ziua vor face ca loca­ puvtind numele dc Marin, sta­ telor populate, tendinţă caic se m in tulu i — cinem atograful „P a­
gust" din Deva au fost mon­ ta rii să uite neplăcerile petre­ manifestă, de altfel şi pe plan tria " ; Tolba cu a m in tiri — ci­
tate lampioane cu neou. Un lu ­ cute în nopţile înaintea mon­ bilite in Nicaragua. îşi dispută mondial. nematografii! „Flacăra" ; H AŢE G :
cru cit se poate de bun. Este tă rii lor ? in prezent o avere uriaşă - dc Unora Ic place jazz-ul — cine­
greu dc explicat însă, de ce n- Cert este că energia electrică aproximativ 400 milioane lire m atograful „P o p u la r"; BRAD t
ceste lampioane au fost lăsate s-a consumat şi pentru ea s-au sterline - lăsată de Antonio Pas­ EFIDEMIE PROVOCATA DE Ilanka — cinem atograful „Stea­
să ardă în continuu, ziua si p lă tit bani După trecerea pe­ tor de Marin, viceregele Peru­ ua roşie" ; LONEA : Banda —
rioadei respective însă, au în- VIRUSUL COXACKIE cinem atograful „M in e ru l".
noaptea tim p (le 4 zile. Au fost lui. cate a murit in 1800. Averea
retat să mai ardă cu (lesăvir-
oare uitate ? Sau cei care le-au şiro... Probabil pentru a recu­ se află depusă intr-o bancă dm
O puternică epidemic, provo­
montat credeau că lăsindu-le pera cheltuielile anterioare. Scoţia, dar nu se cunosc alte cată dc un virus puţin cunoscut
amănunte privind posibilitatea R a d i o
din localitatea Worckster. afcc- i
moştenirii ci. La aflarea hotări- a izbucnit in ihidurile populaţiei
rii descendenţilor din Nicaragua PRO GRAM UL I : 5.06 Concert
ai fostului vicerege dc a reven­ tind peste 15.000 dc persoane. de dim ineaţă interpretat de
dica averea. al(i „Marini" dm O conferinţă a specialiştilor din fanfară ; 5,40 „Pc meleaguri mus-
Honduras şi-au afirmat, la rîn- domeniul medicinii a continuat celenc" — muzică populară ; 6.22
Noi, autorii acestei scrisori ţin *, de la 5 la... 45 minute. A- faptul că această epidemic a fost
deschise, sintem un grup de e- ceste în lirz ic ri ne provoacă dul lor drepturile dc moştenitori. cauzată dc virusul Coxachic. pă­ M ici orchestre ale cooperativelor
levi din cartierul Râcâştie care greutăţi — uneori pierdem p ri­ truns pc căile respiratorii. Viru­ agricole de producţie ; 7,15 Pot­
urmăm cursurile liceelor şi şco­ ma oră de curs, alteori ajun­ IN SISTEMUL SOLAR EXISTA pu riuri de muzică uşoară ; 7,30
lilo r generale din Hunedoara. gem obosiţi după drum ul par­ ÎNCĂ O PLANETA sul a fost denumit astfel după T ineri interpreţi : Livia B rătu-
m îndră
lescu ; 8,0o „Dobroge,
Ne adresăm pe această cale to­ curs pe jos. localitatea respectivă din S.U.A.. grădină" — emisiune de cintece
varăşilor (le la transportul în Am sesizat de mai multe ori unde a putut fi izolat pentru pri­ şi jocuri ; 8,30 La microfon, me­
comun de la I.G.O. Hunedoara acest lucru insă., autobuzele G. Ccbotarcv. de la Institutul ma dată.
pentru a reuşi să ne facem to­ continua să întîrzie şi sîntem de astronomie teoretică din Le­ Administraţia oraşului Wor- lodia preferată ; 9.30 Sfatul me­
tuşi cunoscută... sesizarea. nevoiţi să parcurgem pe jos ningrad. studiind rotaţia plane­ chster a luat măsuri urgente pen­ dicului : Prevenirea accidentelor
Şi in to xica ţiilo r la copii ; 10,05
Locuim, cum se ştie, la 3-4 distanţa de acasă la şcoală. Am telor exterioare a ajuns la con­ Interpreţi de muzică populară :
km de scoliie în care învăţăm dori ca, o dată cu începerea cluzia că in sistemul solar exis­ tru stăvilirea epidemici. Magda Constnntincscu şi Ion
şi sîntem nevoiţi să parcurgem noului trim estru, autobuzul să tă, fără îndoială, incăi un corp Sasu ; 12,30 Caleidoscop m uzical;
zilnic această distantă pe jos sosească în statia Hunedoara PARANA IŞI REVARSĂ APELE 13.40 ln tiln ire cu m elodiile lui
fiindcă autobuzele întirzie „p u ­ cel tirziu la opt fără un sfert. ceresc care. probabil, depăşeşte
prin dimensiunile sale planeta Florentin Deîmar; 14,00 „De-ar fi
Morte şi este cu mult mai Înde­ Apele fluviului Paraua s-au dorul ca o floare" — muzică
părtat dedt planeta Pluton (dis­ revărsat ca urmare a ploilor to­ populara ; 17,20 M elodii populare
rile A, B, şi D s-au ridicat vanele cerute de ascultători ; 18,03 In
din spălătorie de 3 ani. Toate in ­ tanta medie intre Pluton şi Soa­ renţiale căzute în ultimele zile ju ru l globului ; 18,13 Au cintafc
sistenţele locatarilor de a le pune re depăşeşte 3.600 milioane provocînd mari inundaţii şi pa­ în film e : Jeauette Mac Donald
la loc au fost zadarnice. De ce asa ? mile}. El este de părere că a- gube. Un număr dc 5.000 de i şi Nelson Eddv ; 19,30 Cintă E-
— Nu avem oameni pentru in ­ ceastă planetă ipotetică poate fi persoane au rămas fără locuinţe dith Pierha. Orlando si Ana Lă-
(Unitare din vag. î) achită conştiincios şi la tim p de o- c n iri sînt amînate de la o zi la alta, tervenţii urgente — ne-a lăm urit detectată cu condiţia ca un te­ in regiunile dc la frontiera Ar­ I cătuşu ; 20,30 A nsam bluri fo l­
bligaţiile băneşti fală de stal. Sint pînâ trece anul sau chiar mai m ult. tov. M. Anghelescu. Pentru fiecare lescop marc să fie folosit pentru gentinei cu Paraguayuî. Unităţi clorice ; 20,55 O melodie pe adre­
dovada, ,totuşi N. Bocşeru rămine chiar unii care plătesc ch ilia pe Şi in tot arest timp. locatarii bat reclamatie trebuie să luăm oameni obţinerea unui număr suficient ale armatei participă la lucră­ sa dum neavoastră; 22,20 Jazz de
pasiv. Oare la fel procedează cu mai multe luni înainte. drum uri fără rezultat, fac recla­ de la alte lucrări ce le executăm. rile dc ajutorare a sinistraţilor. I ieri si de azi ; 23,00 După spec­
bunurile pro p rii de va lo a re ? ! Cre­ Floren Vinmonco, din blocul nr. m aţii. Şi asta cu mare greutate — deoa­ dc fotografii ale cerului. tacol, muzică uşoară :
dem că niL 4 a rămas restant de cca. G luni cu Cetăţenii, locatari în blocuri, fac rece nu realizăm productivitate.
Lipsă de spirit gospodăresc, de plata chiriei, loan Avram din blo­ si alte reclam aţii privind funcţio­ In schimb, se realizează deterio­ P R O G R A M U L I I : 7,50 .B u ­
g rijă fală de bunul obştesc m ani­ cul V3 şi Elena Manole din blocul narea unor instalaţii, pentru a că­ rarea unui bun de mare valoare I chet de flo ri" — potpuriu pentru
festă \i a lţi locatari Elena Magalic, n:i. do 3 luni de zile .lecu D um i­ ror remediere este necesară inter­ De fapt, în această explicaţie se M a v e r o m â n e ş t i gBc e iă s ’i l e fanfară de D um itru F.remia; 9,05
locatară în blocul 4, npart. 23, «lin tru din blocul nr. 4 are o restantă venţia lucrătorilor I.G.O. Şi aceste vede sistemul încîlcit pe care îl Muzică populară interpretată de
str. O. Enoscu si lădia Tm lor. din la chirie de peste 800 lei, iar loan reclam aţii se rezolvă greoi, dună parcurge o reclamaţie justificată a şa ©eesisiei© Stârnii 5 M aria Cotîrlea şi Ştefan Stroie ;
blocul 4. apartem ent 3. str. M o li­ Culpinsld din blocul 140, o restantă multe Intervenţii. De pildă, recla­ locatarilor preocupaţi pentru buna 10.10 Vorbeşte M oscova; 11.07
lor în tre ţin în. proaste con<îi|iimi de 375 iei. P rintre restantieri sint maţi;] tov. Ionn Ivascu, din blocul întreţinere a locuinţelor. Oaie nu Din folclorul muzical al popoa­
instalaţiile, deranjează locatarii prin si angajaţi ai l.C.S TI. Curios faptul P4 înregistrată la 17 septembrie cu s-ar putea organiza o echipă din Cînd apar aceste rin d u ri, cea Alexandria s-a întors şi „M a­ re lo r; 12.37 „A m in tiri, a m intiri'*
comportarea lor. In apartamentul că ei nu .u ită ’ ca lunar să-şi rid i­ nr. 15.633 nu a fost rezolvată dcrît 2-3 oameni care să intervină ope­ mai mare navă românească, m i­ maia" cu un transport de bum­ — muzică uşoară ; 13,08 Program
14 din blocul V I, locatarul Hădoi ce drepturile băneşti. după mai bine dc 3 luni A lteori se ra tiv la rezolvarea acestor „m ici" neralierul .Reşiţa" de 25 000 bac şi ţesături. In acelaşi tim p de cintece şi jocuri ; 14,45 O in ­
a deteriorat ba».a, ca urm are a lipsei încep lucrări care sint amînate de deficiente ? ! întrebarea a prim it tone, navighează in apele Ocea­ din Beirut a plecat spre portul terpretă a cînteeului oltenesc :
de inlercs faţă de buna păstrare a la o zi la alta. Aşa, dc pildă, la răspuns pozitiv. Atunci de ce nu nului Pacific la o depărtare de Constanţa. încărcată cu o canti­ M aria Firulcscu ; 15,30 Muzică
acesteia. peste 2 000 mile de portul cana­ tate însemnată de citrice nava (le estradă interpretată de or­
I Sînt unii, care uită robinetele i necazuri blocul 12 din Bulevardul 1848, scă­ se acţionează ca atare ? dian Vancouver unde îşi va în­ .P iatra Neamţ", care a transpor­ chestra de studio a R adiotelevi-
9 deschise peste noapte, sau .ui., timp. cheia prim a cursă. tat pentru Liban m ărfuri gene­ ziunii ; 17,45 Muzică uşoară, C ip-
ce sînt plecaţi de acasă, pricinuind Casa în care locuim e un bun obştesc de mare valoare. Cargoul „Dobrogea" aflat în rale româneşti. tă Rudi Schuricke ; 19,03 Şlagăr
stricăciuni şi neplăceri colocatari­ cu amînări Î Pentru construcţia ci statul a cheltuit fonduri im portante, s-a prezent in Marea Chinei de Est după şlagăr ; 19.30 Teatru la m i­
In prezent pe mărite şl ocea­
lor. După ce a făcut baie, locatarul consumat energic. Ele sint făcute pentru a dura sute de ani. se îndreaptă spre portul japonez nele lum ii navighează peste 30 crofon — C arnavalul ; 21,20 M u ­
apartam entului 31 din blocul K2 a Tov Emerie Pap s-n m ulat in Or. pentru aceasta trebuie să Ic în g rijim , să le păstrăm in cele Nigala. „Braşov" s-a întors de la de nave purtînd tricolorul rom â­ zică populară interpretată de
uitat să includă robinetele şi astfel blocul VI in luna mai 10G4. mai bune condiliuni. Dc aceea, ntît locatarii, cit şi întreprinde­ A lexandria, unde a descărcat nesc. Angela Buciu ; 22,35 Orchestrele
apa a ajuns de la u tilm u l etaj la eta- rea de gospodărie orăşenească Hunedoara, care le administrează produse ale industriei noastre Sergiu Malagamba şi H elm uth
jul 4. Puţin distrat, locatarul aparta­ — M-am bucurat m ult atunci, ne fi] trebuie să dovedească mai m ultă preocupare, răspundere pentru chimice şi uşoare. Tot de da Zacharias j 23,50 „In liniştea
m entului 7 din blocul K5 a uitat spunea el Numai ră bucuria a fost K] această deosebit dc valoroasă zestre a oraşului. (Agerpres). n o p ţii" — muzică uşoară.
să includă robinetele, iim ndind a- de scurtă durată. Apartam entul Flulctine dc ş tiri şi radiojurnale:
partam entul şi provoclnd stricăciuni meu, situat la u ltim u l etaj, a înce­ 5.00; 6.00; 7,00; 10,00; 12,00
put s i-m i dea probleme Prin pla­
la apartam entul aflat dedesubt.
fon, in perioadele cu ploi, curge 14,00; 16,00; 18.00; 22,00 ; 23,52
Unele stricăciuni, datorită proas­ apa. Firesc, m-am adresat I Ci O (program ul I ) ; 7.30; 9,00; 11,00;
tei folosinţe, s-au semnalat şi Ia Hunedoara. Dar tim pul a trecut şi 13.00; 15,00; 17,00; 19,00; 21,00;
blocul IJ . In tr-un num ăr de 10 n- iată ca după un an şi mai bine, 23,00 ; 0,52 (program ul II).
partamente C.S.II. a avut dorm i­ reparaţia la izolaţia hidrofugă nu
toare comune. Ila r serviciul adm i­ s-a rezolvat. Deci, cinci plouă afa­
n istrativ nu s-a dovedit deloc un ră. ploua şi în apartam entul meu.
bun gospodar. De altfel aşa cum M-am adresat tov M. Angheles-
ne relatau adm inistratorii de imo­ ru, şeful serviciului organizarea J
bile ni I G O. aceasta este o carac­ prestaţiilor cu întreba n»n : cum se PENTRU 24 ORE
teristică a gospodarilor de la C.S.II. rezolvă asemenea cazuri ? Din cele
Poate că unor asemenea oameni relatate a reieşit că în legătură cu Vreme nestabilă, cu cerul maî
nu este deloc rău să li se am in­ terasele, mai ales, sint multe re­ I m u lt noros. Vor mai cădea pre­
tească mai des că csle necesar să clam aţii din partea locatarilor. Da­ c ip ita ţii sub form ă de lapoviţâ
privească apartam entul în care lo­ torită proastei calităţi a execuţiei şi ninsori. V in tu l va sufla mode­
cuiesc ca pe casa proprie. teraselor cu praf hidiofob, apa de rat din sectorul vestic. Tempe­
ploaie pătrunde la multe blocuri ratura aerului va fi cuprinsă
Buni şi răi platnici prin plafon. ziua între — 2 şi -f-2 grade, ia r
noaptea între —4 şi — 10 grade.
— Cum se rezolvă totuşi recla-
m aţiilc ? PENTRU U R M ĂTO AR ELE
P rincipala obligaţie a locatarilor — A tlt tim p cit blocul este în ter­ 3 Z IL E
este plata chiriei si a celorlalte taxe men de garanţie trim item omul la I
pentru folosinţa apartamentelor. şantier, sau sesizăm noi in scris Vreme favorabilă p re cip ita ţii­
Pe la noi trec zilnic sute de ce­ constructorul pentru a face reme­ lo r sub form ă de lapoviţa şi
tăţeni, ne spunea tov. Pop. şeful dieri, nc-a precizat interlocutorul. ninsori, cu tem peralura în creş­
acestui sector de activitate 1),* Procedeul nu ni se pare tocmai tere uşoară. C irculaţia rutieră
fapt la Hunedoara, în evidenta sec­ potrivit. Faptul că IC O . ca adm i­ va fi îngreunată din cauza pre­
torului ch irii figurează cca 15.000 nistrator al acestor imobile nu in ­ c ip ita ţiilo r care vor reduce v i­
abonaţi. Marea lor m ajoritate se tervine cu bolăiîre, asemenea lu - zibilitatea.

Poştaşul ne-a adus cu regulari­ Din troiene şi polei % şi elemente se dă o luptă aprigă, IO N MAIUNESCU — Boşorod face obiective industriale Este, evident, citeva versuri scrise in grabă. £
tate multe plicuri cu poezii incit Ştim ce nu te a mulţumit şuierătoare. In cele din urmă, des­ dovada unei reale vocaţii spre a- insuficient şi sim plificator. Aceeaşi 'k Cc greutăţilor nu poate face fa{ă
sintem acum în posesia unui maro C avem planul depăşit. puiat de frunze, nucul devine un cest gen. situaţie o in tiln im la STRA.IERU Im presionaţi de diferitele aspecte Şi astfel ceam dorit nu
Rină acum am vorbit despre poe­
număr de inecivărî literare prim n Dar nu scapi tu. 11-avca ghid simbol al renaşterii : zii. care prin tematică şi realizare ÎO AN — Deva. care în poezia „Ste­ dm munca de zi cu zi a colective­ s-a-mplinit"
de la începătorii sau mai vechii in Ţi-or plăti o în curînd „Lovit a fost dar nu învins... artistică, au atins parţial nivelul ma ţâ rii" se rezumă la descrierea lor în care trăiesc, m u lţi corespon­ ThT
stemei, copiind-o de fapt in ver­
M u lţi creatori nc trim it versuri
arta scrisului ti in regiunea noastră. Stă pi nit tractoarelor Şi-a azvirlit veşmintu-i nins publicabilitâ tii. Cu unele reveniri suri. Lipseşte insă interpretarea a- denţi au încercat să Ic exprime prin folclorice, creaţii pro p rii sau cu­
vcşmîntul cu sonorităţi plăcute al
Am insistat asupra permanentei Meşterii ogoarelor /" Iar ramul micului întins asupra versurilor şi cîteva îm bu­ dincâ, bogată în sem nificaţii, a sim ­ versurilor. S-a ajuns astfel la prac­ lese dc la inform atori Am salutat
prezente a poştaşului fiindcă în ges­ Dacă construcţia versurilor nu E pumn infipt in necuprins" nătăţiri, aceste creaţii vor avea po­ b olurilo r grăitoare şi măreţe ale ticarea largă a unui gen de poezie cu entuziasm producţia bogată de
tul lui stereotip, do serviciu, iu ­ excelează, atitudinea eroului liric T on a lită ţii elegiace a lui Remus sibilitatea să apară in coloanele zia­ stemei. asemănător cronicii rim ate Se pă­ folclor pe care corespondenţii ne-o
ti In ini sem nificaţia unei realităţi este ingenios conturată. Tcbis i se adaugă melancolia du­ rului. Teme asemănătoare, dar cu o cătuieşte adeseori însă p rin ţi-o pre­ trim it la redacţie şi in ziar au a-
majore — num ărul îndrăgostiţilor Prezenta permanentă în iureşul ioasă, dar de multe ori dulceagă, •ir tratare artistică necorespunzătoare, zentare a rea lită ţilo r, pur fotogra­ parut m ulte poezii de acest gen.
de poezie creste mereu, faptul ilo muncii generează si sentimentul de a lui IENCIU M AN O LE — Gura- Avem în faţă o altă categorie dc in tiln im şi la A N D R lO N l 1UL1US fică, fără fio r poetic, ceea ce este Pe lîngă creaţii folclorice izbu­
viată contemporan, prin însăşi mă­ m indrie pentru bogăţiile ţă rii şi departe de artă. Exem plificăm cu tite, prim im însă şi poezii care do­
reţia Iui, invită la creaţie Şi conse­ realizările de seamă ce se intilnesc un pasaj din poezia „Hunedoara" vedesc stabilirea unei scheme. Se
a lui Boţ T e o d o r: ştie că o poezie folclorică cere cî­
cinţele se materializează în versuri, pretudindeni. La ieşirea din şut, a- teva clemente strict necesare şi, pe
strofe, im agini, figuri de stil etr., jutorut de m iner MEDREA ION, de „Oraşul nou s a construit baza lor, unii coi'cspondenţi încep
înşirate cu migală pe pagini întregi. la IvM . Ziatna, secţia Almaş — Pentru prima dală in tine să confecţioneze producţii folclorice
Stănija, dialoghează cu m unţii in-
Există în poeziile sosite în ultim a Cu cartierul din Slutit „ţip ". Acestea nu sint însă în spi­
vilîn d u -i să vorbească despre bo­
vreme la redacţie încercări reuşite găţiile lor din a d în c u ri: Şi cu fabrica dc pîiuc ritu l m arelui tezaur spiritual al
ale unor creatori care au abordat Autobuze ai destule poporului nostru, nu se ridică la
„Munţilor făiloşi şi nalţi înălţimea adevăratei poezii populare
probleme esenţiale şi nu încercat Care duce muncitori
să le exprim e in echivalente poeti­ Cu sprinceana semne daţi In toate direcţiile romaneşti care se bucură de gloria
unei „M io riţe ", nu sînt adoptate in
ce corespunzătoare. îndem nul la Ce comori în sin păstraţi" Dc dimineaţă din zori" patrim oniul folclorului nostru.
dragostea de ţară din poezia lu i PUIU GHKORGHF. ODOBESCU sada. Asocierea dintre toamnă şi poez.ii. A u to rii lor au abordat teme — Deva, M IT ROI PETRE si TO M ! A reflecta realitatea nu înseamnă lată un exemplu BUNEA RO-
ION POPA S TA N ILE Ş TI, („În ­ (Almaşul Mare) cîntâ în versuri de o poveste tristă de dragoste, deloc frumoase, dar în realizarea lor ar­ IOAN — Hunedoara. CORNEA T l- a copia un aspect sau altul din v i­ MULI.iS — Orăştîe (de altfel un bun
demn") emoţionează prin fie rb in ­ largă respiraţie tum ultul nou ai nouă, nu îşi atinge efectul dorit. tistică nu s-au ridicat la înălţimea TU — Iseroni, F ILIM O N IOAN — culegător şi creator de folclor) ne
ţâ rii : Versurile au rezonantă de romanţă cerută. Râmîne valabilă şi demnă Schcşel. COST EA SERASTEAN — ată. Viaţa devine lealitate artistică
tele patriotism şi dialogul Im agi­ numai după ce a trecut prin filiera trim ite acum trei poezii foarte ase­
„ Cînt fara cu construcţii veche ; de laudă intenţia de a răspunde la Almaş SAIiştc, LASCOI A L E X A N ­
nar en copilul care dă poeziei fac­ probleme mari. esenţiale. Din pă­ DRU — Ocolişul M ir. LEPEA D. unei s im ţiri artistice corespunză­ mănătoare, în care sînt eîntnte pe
magistrale „Azi la tine-acasă saxofonul cintă
tura de autentică „învăţătură". cate insă, autorii se opresc la ju ­ GMEORGIIE — Hunedoara etc. toare. rînd ţara, o cooperatoare şi Fabrica
Cu mii de blocuri, mii Triste şi duioase melodii de nuntă „V id ra " din Orăstie. Aceeaşi situ­
în multe poezii predomină a titu ­ hidrocentrale. încărcaţi cu apă - grele mătatea drum ului sau expediază Adesea nu se face o diferenţiere Sim ple fotografii in tiln im si în aţie si la N IC O LAE D IN C A din
dinea autorilor faţă de muncă, in pur şi simplu problema aleasă — între poez.ia patriotică şi cen agi­ poeziile lui A V R A M GMEORGIIE
Cu fabrici, şcoli, cu multă pîmc, draperii - e cazul cunoscut al com prom iterii („Puiul cîe pâm înt" face excepţie. Hain de Criş, ca şi In alţi corespon­
diferite grade de specificitate. T rac­ tatorică, autorii exprim îndu-şi dra­ denţi.
Cu ncrederc nemărginită n Se tîrăisc pe creste, norii temei. Har expresia artistică c îm prum u­
toristul M U tC EA OCTAVTAN de la mtine..." cenuşii" gostea de patrie prin versui i-lozinci tată) şi CINSTEA DORICL — Si- Poezia folclorică arc exigenţele ei
SM .T Orăstie. obligat de anotim ­ Astfel, ARON PADUREANU — nctrocuîe prin filie ra unei gîndiri n v ria specifice şi nu perm ite în mei un
Oamenii privesc viata în aspecte­ Reţinem menţiunea că în poezia Hunedoara işi propune intr-o poe­ artistice profunde.
pul alb să părăsească ogorul, e cu­ toamnei, autorii se rezumă la u ti­ Pinâ şi dragostea poate fi e x p ri­ caz schematizarea.
le ci m ultiple, variate Dragostei îi zie să răspundă la întrebarea ; „Ce-i A lţi autori, v riiu l în poeziile lor
prins de melancolie. lizarea unor motive mai vechi, a- mata in fraze banale : (FI OCA O- 'Cr
sint consacrate coloane lungi de patria ?“ (acesta este titlu l poezi­ să incrim ineze aspecte ale capii 1- Răspundem acum unei proze deşi
..Ducem dorul cimpttlul versuri. parţinînd altor realităţi sociale, deşi ei). Astfel concepută, poezia se lism ului contemporan, folosesc m ij­ L IM P IA — Bretea Română): ne-ain ocupat in acest material nu­
Alungaţi din sinul lui". M ulte poezii au fost inspirate de versurile au o certă realizare artis­ cerca a fi o definiţie sintetică şi loace rudimentare. „Eu am avut un ideal in viaţă mai de poezii In „Pensionarul"
tică. ln tîln im acest aspect si
în
Eroul liric nu e însă un învins farmecul auriu al toamnei. Tona­ poezia de dragoste (A. G1URA — cuprinzătoare în acelaşi tim p, re­ Poezia politică, pe care m ulţi co­ Inlihiindu te credeam că 1-ain (autor G II MORGI IE BOZU — L11-
ci. dim potrivă, un revoltat zîm bi- litatea e uneori cleqiacă la REMUS Almaşul Mare) alizată la un înalt nivel artistic respondenţi o încearcă în lucrările găsit peni) există m ultă poezie. Nu re­
tor. care avertizează iarna, cochc- TOBIS — Cugir, care de altfel do­ nunţaţi la ea, însă accentuaţi m ult
tînd eu ea : vedeşte reale v irtu ţi poetice Jn Aria tematică se extinde şi asu­ Autorul, însă, enumeră drept răs­ lor, impune exigenţe deosebit dc Dar tu ai fost doar ca un fir motivarea epică a acţiunii
„Nepoftit o ! Faci ce vrei „Renaştere", intre nucul desfrunzit pra lite ra tu rii pentru copii unde puns la pretenţiosul titlu un şir (le mari şi nu poate fi realizată prin de a(â T. IST RATE