Page 27 - Drumul_socialismului_1966_01

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3130

% ■ ■ r
V fM
SPRIJINUL NOILOR BIROURI
CONDUCĂTORI DE ÎNTREPRINDERI
ALE ORGANIZAŢIILOR DE BAZA

i Q Nu permiteţi plecarea în cursă a autovehiculelor dacă

nu sint echipate corespunzător anotimpului, sau cu defecţiuni
VALERIU CATANA tehnice I
Flolaţia din Gu­
secţia fabricaţie. Fabrica ra Barza. In foto­ $ Urmăriţi anunţurile buletinului rutier, indicaţiile organe­
„1 M ai'} PetreştÎJ grafic : Instalaţia lor de m iliţie privind starea tim pului şi luaţi măsuri de instrui*
dc îngroşare a n i­
PENTRU ÎNFĂPTUIREA sipurilor. re a şoferilor înainte de plecarea in cursă, asupra o bligaţiilor
ce le revin şi asupra modului in care trebuie să circule 1
Tuturor comuniştilor
HQTMilOR PROPRII
cîte o sarcină concretă
T. ut. c. if.
Este ştiut că elaborarea hotărârilor reprezintă un mo­ O mare cantitate din produc­
ment Im portant in activitatea organelor şi organizaţii­ ţia noastră de hlrtie in tră ^ in ÎNTREPRINDEREA DE PRODUCŢIE INDUSTRIALA
lor de partid, aceasta avind menirea să orienteze forţa consumul altor ţâ ri: IU '.G .,
organizaţiei de partid, a tuturor com uniştilor spre un Danemarca, U.R.S.S , Turcia Şl PRESTAŢII
etc. De aceea, calitatea h lrtie i
scop precis. Etapa elaborării h o tă ririlo r este însă ur­
pe care o livră m ne stă în p ri­ DEVA
mată de o intensă muncă organizatorică pentru înfăp­ m ul rînd în atenţie. In tru cîţ
tuirea punct cu punct a h o tă ririi luate. In legătură cu uneori s-au semnalat abateri Vinde din stocuri supranormative, la Deva, strada Horla
această latură a a ctivită ţii b iro u rilo r organizaţiilor de de la cerinţe, biroul organiza­ nr. 11 şi la Livezeni — Petroşani :
ţiei de bază a pus în discuţia
bază am adresat întrebarea „Cum organizaţi munca com uniştilor problem a intensi­ C ifre le de plan pe 1966 în — piese de schimb auto şi utilaje construcţii.
pentru înfăptuirea h o tă ririlo r proprii?" unor secretari de fic ă rii e fo rtu rilo r pentru ca
organizaţii de bază. Publicăm mai jos răspunsurile lor. h îrtia să nu poată fi respinsă. — profile, laminate din oţel şi tablă.
Analiza a evidenţiat necesita­
tea în tă ririi controlului pe fie ­ dezbaterea oam enilor m uncii
sta b ilit ca fiecare membru al care fază de lucru, pentru că
biroului să participe efectiv la aici se manifestau cele mai
IOAN VIOREL
asigurarea realizării unor repa­ m ulte lipsuri. In adunarea ge­
S.M.T. Orăştie : ra ţii de calitate, precum şi la nerală au fost stabilite cu pre­ din în trep rin d erile regiunii ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCŢII
recepţia reparaţiilor alături de cizie şi punctele în care să se
comisia alcătuită de conducerea întărească controlul: analiza
tehnică a staţiunii In acest fierbâtoarelor (celulozei venite C ifrele de plan pe anul 1966 au fost dezbătute temeinic, cu FORESTIERE DEVA
Fiecars punct din scop. Cea de a doua direcţie se de la Zărneşti) şi alegerea pen­ m ult simt dc răspundere de către oamenii m uncii din unită­
referea la activitatea corpului
tru introducerea în fabricaţie
hotărîre este important tehnic. Acestuia i s-a dat sar­ a celor cu mai puţine im p u ri­ ţile Industriale ale regiunii noastre. Cu acest p rile j s-au c ri­ Un bun prilej strada Dorobanţilor nr. 24
cina ca în perioada scurtă ce
mai rămăsese pînă la declan­ tăţi. m ărirea num ărului de la ­ ticat deficienţele manifestate în anul care a trecut, s-a scos de analiză a n g a j e a z ă :
boranţi şi repartizarea lor pe
Mâ voi referi Ia una din ho- şarea campaniei să îm bunătă­ două schim buri, pentru n asi­ în evidenţă experienţa dobîndită. s-au descoperit noi rezerve
tă rîrile mai vechi luate de a- ţească asistenta tehnică a fie ­ gura controlul tuturor fierbâ­ Interne care valorificate vor duce la sporirea producţiei, îm ­ S alariaţii în tre p rin d e rii de — tehnicieni normatori la şantierele de construcţii
dunarea generală pentru că am cărei reparaţii, asigurînd in a- toarelor. bunătăţirea calită ţii produselor şi reducerea preţului de cost. gospodărie orăşenească din forestiere din regiune
posibilitatea să reliefez şi e fi­ celaşi tim p fiecărei brigăzi un M u lţi dintre cei care au luat cuvintul s-au angajat să-şi de­ Brad, care au luat parte la
cacitatea ei. Este vorba de ho- stoc m inim de piese de schimb. In perioada următoare, aten­ discuţii cu ocazia dezbaterii Informaţii suplimentare se pot cere Ia serviciul per»
tărîrea privitoare la pregătirea In sfirşit, cea de a 3-a direcţie ţia com uniştilor Şi a întregului păşească planul, au venit cu propuneri preţioase. In legătură cifre lo r de plan pe anul sonal al întreprinderii
campaniei din toamna anului a a ctivită ţii privea asigurarea colectiv a fost concentrată în eu toate acestea, corespondenţii noştri voluntari ne-au in fo r­ 19G6, au arătat că sarcinile
1955. Trebuie să spun că dato­ unor condiţii mai bune de hra­ direcţia alegerii cu mare aten­ mat: sint mobilizatoare. Pentru a
rită fo lo sirii prelungite în cam­ nă şi cazare m ecanizatorilor in ţie a m ateriei prim e şi în tă ririi s p rijin i şi mai m ult condu­
pania de vară a m aşinilor şi fiecare cooperativă de produc­ controlului pe fazele de lucru. cerea între p rind e rii ei nu
tractoarelor, so crease situaţia ţie pe care o deservim. In acest sens, au fost re parti­ venit cu o serie de propu­
destul de neplăcută de a intra zate sarcini concrete fiecărui neri p rivin d procurarea de
Pe lingă toate acestea, b i­ membru de partid. Ca urmare, Angajamentele noastre
în campania de toamnă — utilaje, lichidarea absenţe­
campania care prin specificul roul organizaţiei de bază a or­ îm bunătăţirea c a lită ţii hîrtiei a lo r nemotivate, buna orga­ î n t r e p r i n d e r e a
ganizat împreună cu conduce­
ei cere cel mai mare volum rea tehnică a staţiunii şi cu devenit o realitate constatată nizare a m uncii etc, Propu­
de muncă — cu tractoarele şi com itetul sindicatului analize cu satisfacţie de către întregul Planul anual pe 1965 a fost de altfel, sâ realizeze o produc­ nerile au fost incluse in pla­
maşinile nerevizuite. Se punea colectiv. Recent, biroul organi­ îndeplinit de către colectivul ţie globală şi marfă mai mare nul de măsuri tehnico-orga- O R Ă Ş E N E A S C Ă DE IN D U S T R IE
problema m obilizării tuturor la intervale de cîteva zile în zaţiei de bază a in iţia t o şe­ de la U R .U .M . Petroşani cu decît cea planificată, sâ spo­ nizatorice urm înd ca ele să
dinţă de analiză asupra modu­
care se urmărea mersul repa­
forţelor de care dispune staţiu­ 20 de zile înainte de termen. rească productivitatea m uncii fie puse în aplicare.
nea pentru a revizui şi repara ra ţiilo r. B iroul organizaţiei de lu i în care sînt îndeplinite sar­ Acest lucru, s-a arătat in adu­ cu 1 la sută, sâ execute şi să L O C A L Ă D E V A
u tila ju l defect. In aceste con­ bază apreciază că modul în cinile stabilite anterior. Cu a- narea de dezbatere a cifrelor livreze piese de cea mâi bună GIT FAUR
d iţii, biroul organizaţiei de ba­ care s-a m uncit în această pe­ cest p rile j au fost constatate de plan pe 1966, se datoreşte calitate. In vederea îndeplini­ corespondent
ză a convocat o adunare gene­ rioada a dat rezultate bune, unele lipsuri asupra cărora rve preocupării întregului colectiv rii acestor angajamente colec­
rală şi a arătat com uniştilor sarcina stabilită fiin d îndepli­ vom concentra atenţia în v ii­ pentru îm bunătăţirea organiză­ tivu l secţiei va lua urm ătoa­ Atenţie sporită
situaţia existentă. Cupă cc am nită. tor. rii m uncii, folosirea judicioasă
lor de rectificat, deservirea de calităţii
prezentat starea de lucruri, co­ a m aşinilor, respectarea şi a- rele m ăsuri: gruparea m aşini­
m uniştii au judecat-o cu simt plicarea unor procedee tehnolo­ Confecţionează şi repară, în anul 1966 pe bqză de co*
de răspundere şi s-au angajat în trebării puse dc redacţie au răspuns mai m ulţi se­ gice corespunzătoare. către acelaşi m uncitor a mai M em brii cooperativei meş­
să facă tot ce le stă în putinţa cretari de organizaţii de bază. Răspunsurile date re ­ m ultor maşini, amenajarea u- teşugăreşti «Retezatul" din menzi ferme, produse de tapiţerie, prelate auto, spătare, hus.e
pentru a intra în campania de flectă preocuparea m arii m ajorităţi a b iro u rilo r orga­ Pentru acest an cifrele de nui pod rulant de 1.500 kg. in Haţeg au dezbătut, intr-o a-
toamnă cu utilajele revizuite plan sînt m obilizatoare, şî pe hala pentru tratamente term i­ diferite, saltele, dormeze, somiere, perdele, storurui pe rulo­
nizaţiilo r dc bază de a organiza astfel munca in cit deplin realizabile. Colectivul ce etc. dunare generală, cifrele de
şi reparate In adunare s-au nostru de muncă este hotârît plan pe anul 1966. Cu acest uri cu arc, tapiţeazâ uşi şi pereţi.
cristalizat clteva măsuri care hotârîrllc adunărilor generale să fie traduse în viaţă să le depăşească. M uncitorii I BERTOTI p rile j, tov. Viorel lezan,
apoi au devenit hotărîre. în scopul îm bunătăţirii a ctivită ţii politice, economice secţiei mecanică s-au angajat, preşedintele cooperativei a Execută diferite produse din fier şi tablă, reparaţii de tot
In esenţă, au fost stabilite şi culturale. Sînt insă unele birouri care, deşi pun in tehnolog prezentat o inform are din
sarcini precise pentru conduce­ dezbaterea adunărilor probleme majore inspirate din care a reieşit că m em brii a- felul în sectorul metalic, electric şi auto, maşini de uz cas­
rea tehnică a staţiunii, cîteva realitatea sectoarelor în care activează nu sc îngrijesc cestci cooperative, îndru­
servicii, organizaţiile de sindi­ maţi şi s p rijin iţi în perma­ nic, maşini de scris, aparate de radio, cîntare, balanţe, mo­
cat şi U.T.C. care să asigure să elaboreze hotărîri concrete care să mobilizeze masa Accent pe buna organizare nenţă de organizaţia de
respectarea term enelor de re­ m em brilor dc partid. In multe cazuri nici procesele partid, au realizat planul pe bilier şi diverse produse din lemn.
paraţii şi 'calitatea reparaţiilor. verbale întocm ite în adunări nu reflectă direcţiile p rin ­ anul 1965 la toţi indicatorii
G rija principală a fost aceea cipale in care trebuie îndreptate forţele organizaţiei de a muncii cu 17 zile mai repede faţă
de a veghea ca hotărirea sA partid. O astfel dc stare de lu cruri se IntUneşte în de angajament.
prindă viaţă în tim pul cel mai Cooperatorii care au luat
scurt. Organizarea înd e p linirii unele organizaţii do bază din cooperativa agricolă de parte la discuţii printre care
hotârîrii a avut în vedere 3 d i­ producţie din Ihănişca. De aceea, discuţiile purtate în In adunarea de dezbatere a început deja să repartizeze mai Gheorghe Mâgureanu, A le­
recţii principale. Prim a viza adunări rănim fără eficienţă, fără urm ări concrete. cifrelor de plan pe 1066, colec­ judicios m uncitorii pe brigăzi xandru Crainic, Matei T i- BR ITR EPR BIVD ER EA
activitatea com uniştilor din b i­ tivu l secţiei I, 11 Alba lu lia a maru, Ioan Radu, Ionn A-
C. AR M EAN U şi pe operaţii de lucru, a luat
roul organizaţiei de bază. S-a hotârit să sporească p roductivi­ limpescu şi Petru Neidoni
măsuri de ridicare a ca lifică rii s-au angajat sâ lupte pentru
tatea m uncii cu 3 la sută, să MBIVflERÂ. B Ă L A IV
obţină 8 000 lei economii la lucrătorilor. îndeplinirea sarcinilor de
plan şi să acorde cea mai
preţul de cost. marc atenţie realizării unor
v . iw o l d o v a n Regiunea Mureş— Autonomă M aghiară
R A M IF IC A Ţ II In acest an m uncitorii de aici preşedintele com itetului lucrări de bună calitate. Raionul Miercurea-Ciuc
vor pune un accent deosebit sindicatului NICU SRUCNFA
pe îm bunătăţirea organizării T RAZUŞ corespondent ANGAJEAZA IMEDIAT:
m uncii. Conducerea secţiei a tehnician
— ingineri mineri
— ingineri electromecanici
REZULTATELE-OGLINDA ACTIVITATE — geolog
— tehnicieni proiectanţi
Solicitanţii se vor prezenta ia întreprinderea minieră Bălan
Cu cîteva 2ile în urm ă am vizitat două cooperative agri­ condiţii mai bune pentru creşterea a- Staţia C.F.R. Izvorul O lt
cole de producţie vecine din raionul Orăştie unde ne-am Inte­ nim alelor. O bună parte din terenuri Inform aţii suplimentare se pot primi de la serviciul perso­
resat despre nivelul producţiilor anim aliere şi a ve n itu rilo r ce sint ocupate de păşuni şi fineţe, iar
s-au obţinut din sectorul zootehnic în am il trecut. P rim ul popas anual o însemnată suprafaţă arabilă nal, telefon 17 Miercurea-Ciuc.
l-am făcut Ia cooperativa agricolă dc producţie din Cugir. se cultivă cu plante furajere. S-au
ridicat şi o serie de construcţii zoo­
tehnice. Realizările obţinute nu sînt
0 pîrghie nefolosită — sta insă o mai bună preocupare pen­ însă edificatoare. S ubliniind acest
tru aplicarea unei fu ra jă ri raţionale
cointeresarea materială unor producţii mai sporite. Ne refe­ lucru, tov. ing. V aleila Murcşan a a- întreprinderea de gospodărie orăşenească Orăştie
ar fi existat posibilitatea obţinerii
rătat că efectivele dc animale sînt
rim Ia faptul că deşi hrănirea vaci­ sub nivelul cifrelor prevăzute în plan.
N ici în ce priveşte producţiile anim a­
Tov. ing. Augustin Micu ne-a re- lor de lapte se face diferenţiat pe liere situaţia nu este satisfăcătoare.
relatat câ principala preocupare a lotu ri, ea nu satisface necesarul in In anul trecut producţia a fost de A N G A J E A Z A :
cooperatorilor este de a spori numă­ substanţe n u tritive al anim alelor. Din circa 1200 litr i lapte pe cap de vacă
rul şi productivitatea anim alelor. Cu punct de vedere al volum ului cît şi furajată. D atorită acestei situaţii, can­ MAGAZIONER PRINCIPAL DE MATERIALE
dorinţa de a argumenta această a fir­ n u tritiv , ra ţiile nu sînt’ la nivel co­ titatea de lapte contractată nu a fast
maţie, interlocutorul nostru a am in tit respunzător. Astfel, pentru cele mai predată în întregime. Pe lingă acea­ Solicitanţii se pot adresa zilnic pentru relaţii; la se­
faptul că efectivele de animale pla­ productive vaci se administrează z il­ sta trebuie a m in tit că din cele 20,0
nificate au fost realizate şi depăşite. nic doar 6,57 U.N. Considerăm câ tone carne de bovină, o parte nu ou diul întreprinderii din Orăştie, strada Piaţa Republicii nr.
A tenţia consiliului de conducere s-a este puţin avind în vedere faptul câ fost livrate conform prevederilor, | 20, telefon 351 Orăştie.
îndreptat in prim ul rînd spre reţine­ această grupă ar trebui hrănită după fapt ce a contribuit la nerealizarea
rea exem plarelor valoroase obţinute potenţialul biologic al fiecărei vaci. v e n itu rilo r băneşti planificate.
din prăsila proprie. Ca urmare, faţă Spre deosebire, la ferm a de porci­ Această stare de lu cru ri se dato­
de anii precedenţi a sporit sim ţitor ne s-a m uncit mai bine şi realiză­ reşte in p rim u l rînd insuficientei pre­
num ărul de animale. La specia bo­ rile sint evidente. De la fiecare
vine există însă o neconcordanţâ ‘în ­ scroafă s-au obţinut 17 purcei, faţă ocupări a consiliului de conducere
pentru asigurarea unei baze furajere
tre num ărul total de 305 capete şi cel de 14 planificaţi. In acelaşi tim p îndestulătoare. Drept rezultat, ra ţiile
al vacilor care este mai mic de 30 trebuie subliniat faptul că întreaga ce se administrează zilnic nu sint pe
la sută din total, lată de ce în direc­ cantitate de carne contractată a fost
ţia sporirii num ărului de vaci va tre ­ livrată la tim p. măsura cerinţelor. Iată de ce şi pro­
bui să fie depusă mai m ultă muncă Succese im portante s-au înregis­ ducţiile sint scăzute. La aceasta se
in viito r. Despre producţiile anim a­ tra t şi în cadrul ferm ei de ovine. mai adaugă şi faptul că în zootehnie ITREPRINDEREA FORESTIERA SIGHETUL
liere trebuie spus că au fost şi ele Astfel, de la fiecare oaie au fost nu s-a aplicat sistemul cointeresării
depăşite. Bunăoară, de la fiecare vacă obţinuţi^ 42,5 litr i de lapte şi cîte materiale. Dc asemenea, cu toate câ
s-au o bţinut aproape 1400 litri de lap­ 1,8 kg. lînâ. Producţiile realizate sînt există posibilităţi, nu se face prepa­
te, faţă de 1100 cît era planificat. A - superioare celor din anii precedenţi. rarea n utreţurilor. Ne referim la fap­
cest lucru a permis livrarea peste Cu toate acestea, veniturile realizate tul câ moara cu ciocane procurată cu
prevederile contractuale a unei în­ nu au cijuns la nivelul posibilităţilor. trei ani în urmă nici acum nu a fost
semnate cantităţi de lapte. Dacă exi- In bună parte acest lucru se dato­ pusă în funcţiune. In această p ri­
reşte fa ptulu i câ în zootehnie nu s-a vinţă este im portant de a m in tit fap­
aplicat retribuţia suplimentară. Iată tul câ in nenumărate şedinţe au fost
La confluenţa a trei regionale o pîrghie asupra căreia va trebui sâ s-au îndeplinit insă din cauza amî-
nu
Ele
stabilite măsuri chibzuite.
se acţioneze cu mai m ultă hotărîre
în viito r.
nâ rii lor în mod cu totul nejustificat.
Faptelor am intite li se mai pot con­
(Urmare din pag. I) bligîndu-le sâ^şi modereze viteza. lin iilo r. Ce altceva e munca într-un Condiţii mai bune, semna şi altele care au contribuit la
înregistrarea unor rezultate enre nu
Binevoitor, im piegatul de mişcare tria j dacă nu o sumedenie de ur­ sînt pe măsura posibilităţilor. Iată de
Vocea clară şi răspicată a lui Florin Bretoiu, dă explicaţii. Va­ genţe m aterializate zilnic în m ii de ce la Vinerea, cu toate câ există condi­
Joldaş, Ciortea sau M arian Hulea, goanele mai „nărăvaşe", cu osiile vagoane ? ! Oamenii aceştia în u n i­ realizări sub posibilităţi ţii mai bune pentrru creşterea a ni­
rupe din tren unul sau mai multe pe rulm enţi, iau viteza mare. Le formă ce înfruntă cu stoicism capri­
vagoane. Urmează im ediat explica­ „îm blinzim " puţin cu instalaţia asta ciile vrem ii, nu fac altceva decît a- m alelor decît la cooperativa agricolă
ţia concisă, fără echivoc. Două va­ specială, apoi îşi continuă mersul leg urgenţele. Să recunoaştem câ e La Vinerea, unitate situată la nu­ de producţie din Cugir, realizările
goane la linia 15, un vagon cu la linia stabilită. o muncă de o im portanţă covîrşitoa- mai cîţiva kilom etri de Cugir, există sînt mai slabe.
încărcătură fragilă la... 21. După fie­ Unul după altul, in grup sau izo­ re şi nu e deloc uşoară.
care comandă, o sim ultaneitate a late, m ii de vagoane se scurg zilnic U ltim u l popas il facem în grupa
m işcărilor şi gesturilor se comple­ prin m îinile operatorului Secară T ra- X " . Locul de plecare al trenurilor. In ambele unităţi există posibilitatea îm bunătăţirii a ctivită ţii
tează reciproc. O acţiune o precede ian. acarilor Constantin Gomboş. V ir- Aici, fiecare vagon, trenul întreg în zootehnie. In această privin ţă trebuie trecut de pc acum la
pe cealaltă şi toate la un Ioc alcă­ gil Suciu, m anevranţilor Ioan M ăr- este supus exam enului exigent al organizarea temeinică a m uncii în ferm ele de animale. Conside­
tuiesc acea sincronizare unică fără gineanu. Anton Moiseş şi ale celor­ lăcătuşilor de revizie Gheorghe Oar- răm im portantă măsura dc aplicare a retribuţiei suplim entare
de care tria ju l nu poate exista. la lţi. In decurs de 24 de ore, gă, Florean T rifu , Ieronim Radu, cu pentru cointeresarea m aterială a în g rijito rilo r în sporirea pro­
Aparent, vagoanele aleargă în in tria ju l din Coşlariu sosesc concursul şefilor de tură A urel Şo- ducţiei. In tru cît la Vinerea există cantită ţii im portante dc melasă,
neorînduială, care pe unde apucă, zeci de trenuri si tot atitea uree şi vre ji de leguminoase trebuie să sc treacă im ediat la în-
ca să se înlănţuie din nou în me­ pleacă spre patru zări. avindu-si nea şi Ioan Todoran. Zeci de ori grâşarca taurinelor tinere care vor trebui predate »n luna mai
reu alte convoaie. Pentru un ne- fiecare vagon orbita lui proprie. C i­ pe zi ei fac proba tre n u rilo r şi sub­ a.e. M ai m ultă atenţie să se acorde apoi respectări) program u­
in iţia t e greu să înţeleagă arest joc clul, de descompunere — compunere scriu de fiecare dată la siguranţa lui dc în g rijire şi lirănirc. Ţinîndn-sc seama dc cele arătate,
Inteligent al m inţii. Dar asta ce-o se repetă. Mereu acelaşi şi de fie­ circulaţiei. Proba frîn ă ril, este u l­ există posibilitatea ca in anul 1966 producţiile anim aliere să
mai fi ? Trei vagoane de-abia au care dată altul. tim ul ritual din m ulţim ea opera­ sporească sim ţitor în ambele cooperative şi. paralel cu aceasta,
scăpat pe cocoaşă şi două gheare înainte de a părăsi cocoaşa, cu­ să crească şi veniturile realizate din acest im portant sector de
metalice înşfacă bandajul ro ţilo r o- prindem cu privirea păienjenişul ţiu n ilo r de form are a trenurilor. activitate. A. POTOPEA