Page 28 - Drumul_socialismului_1966_01
P. 28
P a g in a a 4-a
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3430
Deneste hotare A XX-a aniversare
Republicii Populare Albania
La 11 ianuarie, poporul albanez Iară Albania, constituie unul din ac La 15 ani după proclamarea re
sărbătoreşte a X X -a aniversare a tele cele mai im portante din istoria publicii, ani de muncă şi luptă în
proclam ării Republicii ;Populare A l poporului albanez. De această hotă- cordată, Congresul al IV -ica al P a rti
Conferinţa Mitingul de la Hanoi 0 declaraţie bania. 11 ianuarie 1946 — Ziua pro rîre este strîns legată noua perioadă dului M uncii din A lbania (februarie
# clam ării republicii — a marcat o e- de transform ări revoluţionare socia 1961) a proclam at victoria noii orîn-
tapă im portantă in lupta poporului liste in viaţa politică, economică şi d u iri sociale — socialism ul — lic h i
albanez pentru instaurarea unei noi culturală a ţării. darea exploatării om ului de către om
tricontinentală H A N O I 10 (Agerpres) — Capitala R. D. Vietnam el a m u lţu a M. A. E. o rîn d u iri sociale şi de stat, corespun narea Constituantă a adoptat la 14 şi a sta b ilit sarcinile dc v iito r, con
Lupă proclamarea republicii, A du
zând intereselor sale vitale Procla
struirea bazei tehnico-m ateriale a so
După cum transm ite agenţia TASS, m it poporului sovietic pentru ajuto marea republicii a reprezentat încu m artie 1946 Constituţia R epublicii cialism ului, desăvârşirea co nstru irii
ru l acordat V ietnam ului in lupta lui
de la Havana la Hanoi a avut loc un m iting al re îm potriva agresiunii S.U.A. şi şi-a al R. D. Vietnam nunarea luptei poporului albanez îm Populare Albania, care consfinţea pe societăţii socialiste.
In ciuda d ific u ltă ţilo r datorită con
potriva ocupanţilor străini şi a cla
cale legislativă victoriile de im por
prezentanţilor opiniei publice din ca
exprim at convingerea că vizita dele
d iţiilo r geografice, In ciuda m oşteni
selor reacţionare care au asuprit in
pitala R. L. Vietnam, cu p rile ju l v i
zitei delegaţiei sovietice, conduse de gaţiei sovietice „va contribui la în mod sistematic masele de oameni ai tanţă istorică obţinute de poporul a l rii grele a trecutului, Republica
banez în cadrul războiului de elibe
•A. Şelepin, membru al Prezidiului, tărirea în continuare a prieteniei de m uncii, au trădat interesele patriei şi rare şi in prim a perioadă a construc Populară A lbania este astăzi un stat
H A V A N A 30 T rim isu l speciat secretar al C.C. al P.C.U.S. luptă si a colaborării frăţeşti între cele au deschis calea fascismului italian. ţiei noii orînduiri. C onstituţia Repu socialist în flo rito r.
Agerpres, V.. Stamate, transm ite : La m iting au luat parte Fam Van două ţâri, îm potriva duşmanului co H A N O I 10 (Agerpres). — b licii Populare Albania se caracteri A X X -a aniversare a proclam ării
După întreruperea de o zi dato Dong, membru al B iroului P olitic al mun — im perialism ul american". In După cum transm ite agenţia Această victorie istorică a poporu zează prin sp iritu l său profund de R epublicii Populare Albania este săr
rită încetării din viaţă a lui C.C. al P artidului celor ce muncesc cuvîntul de răspuns, A. Şelepin a V.N.A., purtătorul dc cuvint al M i lui albanez este strins legată de lupta m ocratic şi constituie baza legală a bătorită in condiţiile unui a vint cres-
de eliberare naţională şi de triu m fu l
A. T. M. Moustafa — unul din din Vietnam, prim -m inistru al lt. D. subliniat hotărîrea poporului sovietic nisterului A facerilor Externe al R.L. dezvoltării ulterioare a ţă rii pe calea cînd in activitatea de construcţie e-
m em brii delegaţiei pakistaneze Vietnam, Le Duan, membru al B iro de a acorda şi in v iito r ajutor m u lti Vietnam a dat p u blicită ţii o declara revoluţiei populare de la 29 noiem socialismului. conomică. Chemarea C om itetului
— lucrările conferinţei de soli ului Politic, prim -secretar al C.C al lateral R. D Vietnam pentru respin ţie în care este condamnată folosirea brie 1944 O dată cu proclamarea R epublicii Central al P a rtid u lui M uncii din A l
daritate a popoarelor din Asia, P artidului celor ce muncesc, Le Duc gerea agresiunii americane. „P riete de către S U.A. a gazelor toxice în In condiţiile concrete ale Albaniei, Populare A lbania şi adoptarea noii bania şi a C onsiliului de M in iş tri al
A frica şi America Latină, au Tho, secretar al C.C. şi alte persoa nia noastră, a spus el, capătă* o im Vietnam ul de sud. „Folosirea de că lupta de eliberare naţională a îm bră constituţii, a luat s firş it perioada cea R. P. Albania cu p rivire la transpu
continuat în com isii şi subcomisii. ne oficiale. portanţă deosebit de mare acum, in tre im perialiştii americani a gaze cat in acelaşi tim p, caracterul unei mai im portantă în dezvoltarea noii nerea in viaţă a noului plan cincinal
La lucrările acestor comisii şi sub faţa activizării vizibile a forţelor a- lor toxice ca m ijloc de război în revoluţii sociale şi politice. Procla societăţi, perioada încheierii vic to ri (1966-1970) a s tirn it un larg ecou in
In numele oam enilor muncii din Ha
comisii, care se desfăşoară cu u- noi a luat cuvîntul Tran Duy Tung, giesive din multe regiuni ale lum ii. Vietnam ul de sud constituie o gravă marea Republicii Populare Albania oase a reform elor democratice, a că rîn d u rile maselor, stim ulînd in iţia ti
primele efortu ri
îşi are obirşia în
şile închise, sînt discutate pro preşedintele C om itetului adm inistra Nesocotind normele elementare ale încălcare a acordurilor de la Gene pentru instaurarea noii puteri Prima ror aplicare a început o dată cu ter va lor creatoare, avîntul lor revolu
blemele concrete de pe ordinea dc tiv al oraşului. El a relevat legături dreptului internaţional şi acordurile va din 1954 cu p rivire la Vietnam conferinţă a eliberării naţionale, ţi minarea războiului, perioada aplică ţionar.
7.i şi se pregătesc rezoluţiile con le de prietenie care leagă poporul de la Geneva din 1954 S.LI.A. comit şi a convenţiilor internaţionale din nută la Peza (septembrie 1942), în rii prim elor reforme economice cu Experienţa R epublicii Populare A l
ferinţei. Comisia politică a discu vietnamez şi poporul sovietic. o agresiune făţişă îm potriva R. D. 1922 şi 1925, care interzic folosirea trunirea C onsiliului general al elibe caracter social antiim perialist — bania, ţară care in trecut era con
tat două proiecte de rezoluţii — In numele oamenilor muncii din Vietnam ", in război a gazelor asfixiante, a ga ră rii naţionale la Lalinet (1943), p ri reforma agrară, naţionalizarea m ine siderată cca mai înapoiată din Euro
una privin d C iprul, iar alta p ri zelor toxice şi a altor substanţe si mul Congres antifascist al etiberârii lor, între prin derilor industriale, ban pa şi care a făcut m ari progrese în
vind Laosul. m ilare" — se spune in declaraţie. naţionale ţin u t la Permet (24 mai care şi de transport, care au repre tr-o perioadă relativ scurtă, constituie
Lucrările în comisii vor dura „M iniste ru l A facerilor Externe al 1944) şi cea de-a doua întrunire a zentat paşi hotârîtori pentru crearea o dovadă vie a forţei si v ita lită ţii u-
pină m arţi seara. Pentru m iercuri R. D. Vietnam cere guvernului S.U A. C onsiliului antifascist al eliberării bazei economice a socialismului. nui popor, orieît de mic ar fi el, car®
este prevăzută o şedinţă plenară să înceteze imediat folosirea de ga/e naţionale ţin u t la Berat (octombrie Proclamarea R epublicii Populare A l şi-a luat soarta in propriile m iini.
şi chimicale toxice ca mijloace de
(M aterial transm is dc Agen
in care vor fi prezentate proiecte Declaraţia comună război în Vietnam ul de sud. 1944), sînt etape im portante pe calea bania a deschis în faţa oam enilor
le de rezoluţii pregătite in co instaurării şi consolidării acestei pu m uncii albanezi perspectiva constru ţia Telegrafică Albaneză —
A.T.A.).
misii. teri. irii noii societăţi socialiste.
Lucrările conferinţei de soli C onsiliile eliberării naţionale, ca
daritate a popoarelor din Asia, indiano-pakistaneză Mesajul organe ale Frontului E liberării Na
A frica şi America Latină se vor ţionale şi ale noului stat care lua
încheia joi seara cu un m iting naştere, au devenit, de la începutul
care va avea -loc în marea piaţă i U. Thant războiului, principala verigă pentru
a Revoluţiei, Jose M arti din Ha TAŞKEN T 10 (Agerpres). — b u rilo r culturale şi să dea indicaţii au mobilizarea maselor de oameni ai SCURTE ŞTIRI
vana. In declaraţia comună semnată de to rită ţilo r respective in vederea re m uncii la insurecţia generală.
Ayub Khan şi Lai Bahadur Shastri patrierii prizonierilor de război. NEW YORK 10 (Agerpres). — Rolul im portant al consiliilor e li
se arată că părţile îşi exprim ă „hota- Preşedintele Pakistanului şi pre In tr-u n mesaj adresat pa rticipanţi berării naţionale, însemnătatea lor ca
rîrea fermă de a restabili relaţii nor m ierul Indiei au căzut de acord să lor la ceremoniile organizate la Lon nucleu de bază al noului regim
Duminică seara, la Stadionul continue întâlnirile la cel mai înalt dra cu p rile ju l celei de-a 20-a ani popular, au fost consfinţite la con H E LS IN K I soldaţi guvernam entali şi au ră
„Padro M arrero4' din Havana a a- male şi paşnice între cele două ţâri nivel, precum şi la alte niveluri, in versări a prim ei sesiuni a A dunării gresul istoric de la Permet. După a- n it alţi 24.
şi de a contribui la stabilirea înţele
vut loc — in cinstea participan problemele care privesc direct cele Generale a O N U , care a avut loc cest congres, victo riile obţinute de Luni a început la H elsinki s
ţilo r la conferinţă — un mare gerii reciproce şi a re la ţiilo r priete două ţări Ambele părţi au constatat in capitala M a rii B rita n ii, secretarul armata dc eliberare, în strinsâ legă V ll-a conferinţă a organizaţiilor NEW YORK
neşti intre popoarele lo r".
Părţile
spectacol sportiv şi artistic in ti şi-au reafirm at obligaţia ca, in con că este necesară crearea unor orga general al O N U , U Thant, a s u b li tură cu victoriile Arm atei sovietice, studenţeşti din Europa La confe
tulat „solidaritate". Şi-au dat con form itate cu Carta O N U , să nu re ne comune indo-pakistaneze care să niat că „m ilioane de oameni, în nu au permis noului regim să se e xtin rinţă participă reprezentanţi a „Bugetul Statelor U nite pe anul
cursul peste 8.000 de tineri elevi curgă la forţă şi să rezolve litig iile prezinte guvernelor lor rapoarte in mele cărora a fost proclamată Carta dă pe întreg te rito riu l Albaniei numeroase organizaţii studenţeşt» 19GG va fi de aproxim ativ 110 m i
şi studenţi, membri ai forţelor dintre ele prin mijloace paşnice. Toc vederea adoptării de hotărîri privind O N U., cer instaurarea păcii, nu nu După eliberarea ţării, s-a acordat o din ţă rile europene, precum si ob liarde dolari. E lim inînd toate chel
armate si ai m iliţie i populare. Au mai ţinînd seama de aceasta, se ara m ăsurile ce trebuie luate în conti mai sub forma încetării o stilită ţilo r atenţie deosebiţii construirii noului servatori din partea U n iu nii In tu ielile m ilitare, el se va ridica la
asistat prim ul m inistru Fidel tă în declaraţie, a fost discutată pro nuare din Vietnam şi din alte regiuni bîn- stat albanez. ternaţionale a Studenţilor şi ai suma de aproxim ativ 45 m iliarde
Castro şi a lţi membri ai guvernu blema te rito riilo r Jammu şi Caşmir, P rim ul m inistru al Indiei si pre tuite de conflicte, dar şi prin obţine C onferinţei Internaţionale a Stu dolari", scrie ziarul „Chicago SurW
lui cuban, reprezentanţi ai orga iar fiecare parte şi-a expus poziţia şedintele Pakistanului şi-au exprim at rea de garanţii, pentru ei şi genera E xprim înd voinţa poporului, Adu denţilor. Din ţara noastră p a rtici Tim es", referindu-se la creşterea
n iza ţiilor politice şi obşteşti, pre respectivă. ţiile viitoare, că vor fi fe riţi de orice narea Constituantă, izvorîtă din ale pă o delegaţie condusă de lere- che ltuielilor m ilita re in v iito ru l
cum şi participanţi la lucrările întregul personal m ilita r al celor recunoştinţa faţă de guvernul sovie ameninţare de război" „Cu actualele gerile de la 2 decembrie 1945, a pus mia Nicoiae, membru al Com ite an bugetar.
conferinţei de solidaritate a po două ţâri să fie retras nu mai tirziu tic şi faţă de preşedintele C onsiliu capacităţi de distrugere în masă — d e fin itiv capăt trecutului, proclamînd tu lu i Executiv al U.A.S.R., pre
Albania republică populară. H otărî-
poarelor din Asia, A frica şi A - de 25 februarie 19GG pe poziţiile ocu lu i de M in iştri al U.R.S.S. pentru ro continuă U Thant — pericolul unui rea din 11 ianuarie 1946, prin care şedintele C onsiliului U.A S R., din NICO SIA
merica Latină, m ii de cetăţeni din pate înainte de 5 august 1965. lul constructiv în organizarea acestei cataclism nuclear apasă greu asupra Adunarea Constituantă a adoptat ho- centrul universitar Bucureşti
capitala Cubei. întregii om eniri Popoarele lum ii cer
R elaţiile dintre India şi Pakistan în tiln iri, care „a dus la rezultate re cu tărie instaurarea unei păci uni târirea de a aboli monarhia in A lba Referindu-se la propunerea gu
Spectacolul s-a desfăşurat în- se voi baza pe principiul neames versale şi durabile". P EK IN vernului grec ca U Thant, secre
tr-o atmosferă de mare însufle tecului reciproc în treburile interne, ciproc satisfăcătoare". nia şi a proclama Republica Popu- ta ru l general al O.N.U., să acţio
ţire. menţionează declaraţia Agenţia China Nouă anunţă că neze în calitate de m ediator în
Preşedintele Pakistanului şi prim ul Ia 9 ianuarie, o unitate de aviaţie problema C ip ru lu i, un purtător de
cuvînt al guvernului de la Nico
m inistru al Indiei au căzut de acord a Arm atei populare chineze de sia a declarat că propunerea grear
să fie reluată activitatea normală a IVcw Y o rk : Greva lucrătorilor eliberare a doborît un avion cian- că nu precizează clar dacă U
m isiunilor diplom atice ale celor două kaişist, de fabricaţie americană, Thant va acţiona în calitatea sa
Astăzi se deschide ţări. India şi Pakistanul au consim care pătrunsese în spaţiul aerian de m ediator pornind de la rapor
ţit să examineze măsurile în vede din transporturi a intrat
din apropierea coastei R. P. C hi
tu l lu i Galo Piaza. G uvernul c i
neze, pentru un zbor de hărţuire
rea reluării re la ţiilo r economice şi şi sabotaj. priot, a precizat purtătorul de cu
conferinţa primilor comerciale, a com unicaţiilor şi schim in a doua săptămînă vin t. consideră că iniţiative le se
cretarului general al O.N.U. tre
PRAGA buie să ţină seama de raportul
miniştri ai ţărilor NEW YORK J0 (Agerpres) New Y orkul se pregă lu i Galo Piaza. ^
» * teşte pentru a doua săptămînă a grevei lu crătorilor La Praga a fost semnat acordul
din transportul in comun. U ltim ele tratative între re comercial şi de plăţi intre Repu V AR Ş O V IA
Commonwealthului prezentanţii greviştilor şi ai Direcţiei transporturilor blica Socialistă Cehoslovacă şi Re
s-au desfăşurat dum inică cu participarea p rim arului publica Populară Bulgaria, pe pe Delegaţia economică guverna
LONDRA rioada 1966-1970
oraşului, John Lindsay. P o trivit declaraţiilor lo cţiito mentală a R epublicii Democrate
LAGOS 10 (Agerpres). — La sfirşitul săptămînii trecute rului preşedintelui sindicatului lucrătorilo r din trans Conform prevederilor acordului, Vietnam , condusă de Le Thanh
In capitala Nigeriei se deschi a avut loc plenara C om itetului E- porturi, MacMahon, Direcţia transporturi continuă să scrie agenţia B.T.A., schimbul de Nghi, membru al B iroului P olitic
de astăzi conferinţa p rim ilo r m i xecutiv al P artidului Comunist respingă revendicările greviştilor. Mai m ult, se încear m ă rfuri intre aceste două ţă ri va al C.C. al P a rtid ului celor ce m un
niştri ai ţă rilo r Commonwealthu creşte cu 15 la sută. in comparaţie cesc, vicepreşedinte al C onsiliului
din Marea Britanie, care a ales că să se ceară C u rţii Supreme a statului New Y ork cu prevederile acordului anterior.
lui, care va dezbate situaţia din de M in iş tri din Vietnam, a fost
noile organe de conducere ale par să amendeze sindicatul cu 322 000 dolari zilnic pentru prim ită la 8 ianuarie de P io tr Ja-
Rhodesia. Atmosfera părea mai
tidului. In funcţia de secretar ge pagubele pricinuite de grevă. De asemenea, direcţia LO NDRA roszwîcz, vicepreşedinte al Consi
încordată luni, cînd la 'Lagos au liu lu i de M in iş tri al R. P. Polone.
neral a fost reales John Gollan, transporturilor refuză să discute eliberarea celor 9 li
sosit o serie de delegaţi repre2cn- deri sindicali ce se află in închisoare pentru că au re La 9 ianuarie, la Varşovia au
iar ca secretar general adjunct La Londra s-a anunţat că fostul început convorbirile economice
tînd guvernele net ostile po a fost ales W illiam Alexander. fuzat să ordone încetarea grevei. prim -m in istru britanic Douglas
litic ii britanice in problema John Lindsay, prim arul oraşului a lansat un apel Home va face o vizită de zece 21 le între delegaţiile celor două ţări.
rhodesianâ, precum şi în u r celor două părţi de a rezolva diferendul dintre ele in S.U.A. La Washington, Home
ma publicării d e c l a r a ţ i e i va avea întrevederi cu secretarul
pină ieri, 10 ianuarie. Departam entului de Stat Dean B A N G U I
guvernului Ghanei. Documentul
Rusk, precum şi cu alte o fic ia li
arată, intre altele „că" de fapt, tă ţi americane, consacrate unor C onsiliul de M in iş tri al Repu
Marea B ritanie nu doreşte să în S. U. A. — La probleme ale situaţiei internaţio b lic ii A frica Centrală a adoptat
1 ianuarie 19G6 un „act constituţional" cu p rivire
lăture regim ul m in oritar" şi, chiar Chemare la grevă generală m em brii U niunii nale, Intre care u,j loc im portant la organizarea puterii provizorii
in cazul adoptării unei măsuri M u ncitorilor din îl va ocupa p ro b ltn .„ vietnameză. în ţară P o triv it acestui act, „p re
eficiente, Anglia nu ar fi dispusă Transporturi au în şedintele exercită autoritatea exe
să o traducă în viaţă. P o triv it ob în Republica Dominicană ceput o grevă care CAIRO cutivă şi legislativă deplină în ţa
a paralizat trans ră". El „stabileşte politica gene
servatorilor din Lagos, A lb e rt
portul în comun La Cairo au fost semnate dum i rală a guvernului şi urmăreşte
Margai, p rim ul m inistru al Sicr- SANTO DOM ING O 10 (Agerpres). Partidul social-creştin şi Mişcarea din New York. nică un acord de cooperare eco traducerea ei în viată". Toţi m i
rei Leone, este purtătorul de cu- C onferinţa muncitorească „Foupsa- .14 iunie" care au cerut m em brilor Toate lin iile de nomică şi tehnică, precum şi un niştrii şi secretarii dc stat sînt
v in t al celor nem ulţum iţi. El a Cesitrado" precum şi un num ăr de lor să se alăture greviştilor. Greva metro şi autobuze protocol de schim buri comerciale num iţi de preşedinte şi sînt răs
CO de organizaţii sindicale din Re generală urmează să aibă loc as au încetat să mai Intre R.A.U. şi Ghana. Acordul punzători in faţa lui.
declarat că m ajoritatea m em bri funcţioneze.
publica Dominicană, au lansai dum i tăzi. preconizează pentru anul 1966 o
lo r africani ai Commonwealthu nică o chemare la grevă generală, în Intre tim p, situaţia din Republica creştere a volum ului de schim buri BUENOS AIRES
lu i sprijină îdeea folosirii forţei semn de protest îm potriva refuzului Dominicană continuă să fie confuză. comerciale între cele două ţări,
guvernului provizoriu de a pedepsi Dum inică dimineaţa, in apropierea astfel in cit acesta să ajungă la Isabela Peron, soţia fostului pre
pentru înlăturarea regim ului lui şedinte al A rgentinei, Juan Peron,
pe m ilita rii de dreapta, răspunzători locuinţei vicerertorului U niversităţii aproxim ativ 4 milioane lire ster
Smith şi soluţionarea situaţiei din de incidentele sîngeroase petrecute din Santo Domingo, Ruben Suro, vâr Dificultăţi ale guvernului grec line. aflat in e xil la M adrid, a anunţat
Rhodesia. Poziţia lui Margai este la 19 decembrie în oraşul Santiago. al preşedintelui provizoriu Garcia In oraşul M ar del Plata crearea
unui nou organism superior pe-
sp rijin ită şi de delegaţiile Ceylo Sindicatele, cer, de asemenea, ca m i Godoy, a explodat o bombă care a ronist care va înlocui „C onsiliul
lita rii constituţionalisti să fie auto provocat m ari pagube. De asemenea, CAIRO
nului şi Zambiei. După cum s-a A TEN A 10 — Corespondentul A - Sîmbătă s-a anunţat că „părerile l i coordonator" dom inat de lid e ru l
rizaţi să răm înă în ţară, ia r forţele a fost deschis focul asupra unei clă
mai anunţat, Ghana şi Tanzania O.S.A. să părăsească Republica Do d iri unde avea loc o întrunire a m i gerpres, C. Alexandroaie, transm ite: derului E R E., Kanelopoulos, cores Reprezentantul Arabiei Saudite sindical Augusto Vandor. Acest
nu participă. minicană. Acţiunea este sp rijin ită de lita rilo r constituţionalişti. începutul acestui an prezintă pentru pund cu inten ţiile guvernului" („E- la Cairo. Mohamed Reda, a înm î- organism se va subordona „D ele
situaţia politică din Grecia multe leftheria"). Liderul E.R.E. cerc, p rin nat la 9 ianuarie un mesaj pre gaţiei comandamentului superior"
semne de întrebare. O atenţie deose tre altele, într-o scrisoare adresată şedintelui R.A.U., Nasser, din par care funcţionează la M adrid sub
bită se acordă, in prezent, situaţiei guvernului, lim itarea program ului de tea regelui Feisal, scrie luni coti preşedinţia lui Juan Peron.
economice d ificile şi căilor de ame investiţii-, concedierea unor consilieri dianul egiptean „A l A hram " Zia PARIS
Competiţia a fost clşligatâ de se
ACTUALITATEA SPORTIVA lecţionata Poloniei, care in jocul liorare a acesteia. specialişti şi a unor funcţionaţi de d it conţine interpretări ale acor P o trivit re la tă rilo r agenţiei
ru l arată că „m esajul regelui sau-
G uvernul consideră că numai prin
stat angajaţi de fostul guvern Pa-
decisiv a învins form aţia Unga
pandreu. Pe de altă parte, însă, zia
riei cu scorul de 52-35. sporirea im pozitelor precum şi p lin rele de dreapta scriu că unii depu dului de la Jeddah cu p rivire la France Presse, generalul de Gau-
contractarea unui îm prum ut extern
conferinţa de la Harad care a luat
Echipa României s-a clasat pe de 50-60 milioane dolari din S.U.A., taţi E R E se îm potrivesc p oliticii e- 1 le va reuni la 12 ianuarie, pentru
Q Turneul internaţional de tenis petiţiei se va desfâşui'a la pati locul doi. In ziua a doua a tu r Germania occidentală şi Canada, va conomice a guvernului, iar deputaţii în discuţie situaţia din Yemen şi prim a oară de la formarea sa, no
că aceste interpretări vor face su
de masă de la Solia a fost dom i noarul a rtificia l „23 August" din neului baschetbalistele românce au putea pune ordine in economia ţâ rii. P artidului progresist nu au anunţat biectul unui schimb de vederi în ul guvern francez în componenţa
nat de echipele R. S. Cehoslovace, Bucureşti între 20 şi 31 ianuarie. pierdut în Polonia cu scorul de In acest sens au şi fost depuse în ce atitudine vor adopta. Or, în con tre preşedintele R.A.U. şi regele A- căruia in tră 22 de m iniştri şi se
învingătoare in com petiţiile re ★ 4C-50, iar in ultim a zi au învins parlam ent proiecte de lege pentru d iţiile în care partidele Uniunea de rabiei Saudite". cretari de stat
zervate ju n io rilo r şi seniorilor. Reprezentativa de hochei pe echipa de tineret a Poloniei cu sporirea taxelor fiscale. Cu toate că centru şi E.D.A. au decis să voteze BONN
La ju n io ri, echipa română a ocu gheaţă a ţă rii noastre va susţine 57-51. Încă nu se ştie ce soartă vor avea îm potriva im pozitelor şi a m ajorită
pat locul doi iar la seniori locul la sfirşitul lunii februarie la B u % Turneul internaţional mas proiectele menţionate, ele au intra t ţii parlamentare nesigure a guvernu COLOMBO In cadrul vizitei pe care o în
trei. Proba de sim plu masculin a cureşti o dublă întîlnire cu se culin de handbal de la Rostock In vigoare de la 1 ianuarie p rintr-o lui. rezolvarea acestei chestiuni apa treprinde în R. F. Germană, m i
revenit cehoslovacului ICudrenak lecţionata Finlandei. a fost cîştigat de echipa oraşului hotârire a C onsiliului de M in iştri. re în prezent confuză. După puternice dem onstraţii, nistrul m uncii din Grecia, Rakat-
care in finală l-a învins cu 3-1 £ A luat sfirşit turneul inter Bucureşti. Au uj*mat în clasa soldate cu moartea unei persoane setos, a avut luni prim a întreve
pe coechipierul său Kunc. naţional de baschet de la Bia- ment Empor Rostock, HG Copen şi rănirea altor 90 în cursul zilei dere la Bonn cu colegul său ver.t-
$ Dum inică, la Miercurea Ciuc, lystok (R. P. Polonă), rezervat echi haga, Lokom otiv Dresda şi Oppsal de dum inică în capitala ceylone- german Katxer asupra problemei
s-au încheiat întrecerile tu ru lu i pelor de junioare ale României, Oslo. Iată rezultatele înregistrate zâ atmosfera a fost calmă. Totuşi, pe care o ridică prezenţa in R. F.
trei al cam pionatului republican Ungariei şi Poloniei. La întreceri in ultim a zi: Bucureşti — HG Co semnalează agenţiile de presă, u- Germană a celor 190 000 de m un
de hochei pe gheaţă. In ultim a zi a participat în afară dc concurs penhaga 15-9 (5-5) ; Empor Ros îndoieli în legătură cu reuşita întrunirii n ităţile do poliţie continuă să pa citori greci.
Tîrnava Odorhei a întrecut pe şi echipa de tineret a Poloniei. tock — Bucureşti 12-10 (8-6). truleze pe străzi pentru a preîn- ROMA
Ş tiinţa C lu j cu 9-3 (1-1 ; 1-1 ; 7-1) lîm pina izbucnirea alto r inciden
te.
iar Dinamo Bucureşti a dispus „celor şase“ In ciuda tim p ulu i nefavorabil,
de Ş tiinţa Bucureşti cu scorul de PRONOSPORT 3 000 de femei din Reggio Em ilia
7-4 (2-2 ; 1-2 ; 4-0). Meciul Steaua I Alalanta -- Foggia Ca italian A 1-3 2 BAG DAD au organizat o demonstraţie cc-
Bucureşti Voinţa M iercurea 2 Bologna — - Juventus „ m 0-1 2 H AG A 10 (Agerpres) — tea sînt, în p rim ul rînd, problema rînd încetarea agresiunii america
Ciuc s-a încheiat cu o nouă vic 3 Brcscia — Varcsc m 2-2 X „G uvernul olandez are îndoieli în lu ă rii de hotărîri cu o m ajoritate Agenţia United Press Interna ne în Vietnam. Demonstrantele au
torie a hocheîştilor bucureşteni 4 Cagliari — Roma 0 m n 4-0 1 legătură cu reuşita în tru n irii a „celor simplă şi, în al doilea rînd, aceea a tional relatează că intre trupele i- străbătut străzile oraşului într-o
cu scorul de 4-2 (3-1; 0-0; 1-1). 5 Florentina — Spat « 1-0 1 şase" parteneri din Piaţa comună ca lă rg irii competenţei organismelor rakiene şi detaşamentele kurde impresionantă coloană, iar apoi
0
In clasamentul general conduce G IMilan — Lanerossi * m 1-1 X re va avea loc la 17 şi 18 ianuarie C.E.E. „în ce priveşte prim a proble conduse de B ar/ani au avut loc au participat la un m iting care a
Steaua Bucureşti cu 28 de puncte, 7 K'apnti — Sampdoria M » m 2-2 X la Luxem burg", a declarat Joseph mă, a afirm at Luns, guvernul olan lupte înverşunate Detaşamentele avut loc la teatrul Ariosto.
urmată de Voinţa Miercurea Ciuc 8 Torino — Catania * • 0t 4-0 1 Luns, m inistrul de externe al O lan dez nu are intenţia să cedeze, iar in lui Barzani au ocupat localitatea
cu 23 de puncte, Dinamo Bucu dei. Luns a apreciat, in continuare, P EKIN
9 Modcna — Venezia c. Italian B 1-1 X ceea ce priveşte problema competen P irhvîn de lingă frontiera cu I-
reşti cu 20 de puncte, Tîrnava O- 10 IVlonza — Pntenza m * 1-0 1 că punctele de vedere ale Franţei şi ţelor. el se va opune oricărei conce ranul, pe care aviaţia irakiană a Agenţia China Nouă anunţă că
dorhei cu 11 puncte. Ş tiinţa Bu i i Padova — Verona m * 1-1 X ale partenerilor ei din Piaţa comu sii făcute punctului de vedere fran supus-o unui intens bombarda la invitaţia C onsiliului chinez pen
cureşti cu 8 puncte şi Ş tiinţa C luj 1 2 Pro Patria — Mcssina m * 1-1 X nă sînt încă prea îndepărtate pentru cez" ment. P o trivit agenţiei m enţiona tru promovarea com erţului inter
cu 0 puncte. ca o înţelegere să fie posibilă P o tri El a ţin u t apoi să precizeze că O- naţional, la Pekin a sosit o de
13 Lazio — Inter c italian A 1-3 2 te, kurzii au ucis în regiunea lo
★ v it părerii sale, două probleme im landa va ocupa „o poziţie cheie" la legaţie a Asociaţiei pentru pro
T urul patru şi u ltim u l al com Fond de prem ii: A 2 — 134 999 lei; B 2 - 38.700 Ici. portante fac în prezent obiectul d i viitoarea întrunire a .celor şase" de c a lită ţii Noudcheh, la 15 kilom e movarea com erţului ehino-japo-
vergenţelor din cadrul C.E.E. Aces Ia Luxemburg. tri de frontiera cu Iranul, 23 de nez, condusă de Itsulca Kawase.
Redacţia ţl adm Ui Ist raţia ila ru lu i atr. Dr, Petru Sroza or, 25, telefon 1586, 12 75, 1565, 1211, Taxa plătită la oumerar conform aprobării Direcţlal Generale P.T.T.R, — ar. 263.328 dia 6 noiembrie 1949. — Tiparul întreprinderea Poligrafică Huoedoara-Deva 40065