Page 29 - Drumul_socialismului_1966_01

e o o ţo jjq

Proletari dib toatb ţările, u&iţ i-vâ i

® CONTRIBUŢIE LA BUNA
PAGINA 2

APROVIZIONARE

© DIN ACTIVITATEA
M AL COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA ÎL P CI 9 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL PAGINA 3
ORGANIZAŢIILOR U. T. C.

ANUL XVIII. NR. 3431 MIERCURI 12 IANUARIE 1966 4 PAGINI — 25 BANI

H O T Â R I R E A

IN INTIMPIHAREA

Comitetului Central al Partidului Comunist Român
ANIVERSARII

şi a Consiliului de Miniştri privind sprijinirea de către sfe

GLORIOSULUI a cetăţenilor de la oraşe în construirea de locuinţe

NOSTRU PARTID proprietate personală

In anîi construcţiei socialiste, partidul şl gu­ inţele ce se finanţează din fondurile statului şi vă. dotate cu instalaţiile uzuale complete — be­
neficiază de o bonificaţie de 2.5 la sută la va­
vernul, acordînd o atenţie susţinută dezvoltării care vor putea avea, la cerere, un grad mai r i­ loarea locuinţei, chiar dacă depun avansurile m i­
Clasa muncitoare, oamenii muncii conducătorul insurecţiei armate din mereu ascendente a economiei naţionale, avin- dicat de finisare şi echipare : nime.
de la oraşe şi sate, întreitul nostru august 1944. care a dus la răsturna­ tu lu i neîntrerupt al fo ite lo r de producţie, au luat — în clădiri adaptate la condiţii speciale dc B onificaţiile prevăzute dc prezentul articol se
popor se pregătesc s.i sărbătorească rea dictaturii fasciste şi alăturarea totodată măsuri pentru ridicarea continuă a bu­ amplasament, pe bază dc proiecte unicate. pot cumula.
cu însufleţire aniversarea unui im ­ ţârii la coaliţia antihitleriste, a des­ năstării oamenilor muncii. Ingrijindu-sc necon­ In scopul construirii de locuinţe proprietate ART. 11. — Banca de In ve stiţii va acorda, la
portant eveniment — 45 de ani de la chis poporului calea luminoasa a e li­ tenit dc asigurarea unor condiţii dc locuit cit personală, cetăţenii se pot asocia între ei pentru cererea cetăţenilor care au încheiat in condi­
crearea P artidului Comunist Român. berării patriei şi fă u ririi orîn d u irii mai bune pentru cei ce muncesc, statul nostru n a coopera la executarea de locuinţe. în conlor- ţiile prezentei hotârîri contracte pentru construc­
La 8 mai anul acesta, partidul revo­ soc ialiste. nlocnt «nn de an fonduri tot mai im portante pen­ rnitate cu tip u rile alese, în clădiri cu mai multe ţii de locuinţe proprietate personală, îm prum u­
luţionar, m arxist-leninist, al clasei Sub steagul partidului, poporul a tru construcţiile de locuinţe. Numai în perioada apartamente. tu ri penlm plaia diferenţei intre suma depusă
noastre muncitoare împlineşte 45 răsturnat puterea capitaliştilor şi mo­ 19G0-19H5 au fost construite clin fondurile statu­ ART. 4. — Statul sprijină construirea de locu­ la încheierea contractului si valoarea locuinţei.
de ani de viată şi luptă fă ­ şierilor şi a instaurat puterea celor lui 270 000 ele apartamente, de peste 2,G ori mai inţe proprietate personală prin atribuirea de te­ Suma acordată cu titlu dc îm prum ut se va vira
renuri în folosinţă, prin proiectarea şi construi­
m ult decit in perioada precedentă de 6 ani. Sute
ră preget. plină de abnegaţie ce muncesc, sub acelaşi steag glorios de m ii dc fa m ilii de oameni aî m uncii s-au mu­ rea locuinţelor de către organizaţii stabilite în <lc către Banca de Investiţii în contul organizaţiei
pentru l i b e r t a t e a şi ferici­ a obţinut victoria deplină a socialis­ tat în aceşti ani in locuinţe noi. acest scop, prin acordarea de credite pe lei meu care a încheiat contractul dc construcţii cu be­
rea poporului, pentru independenta m ului, a devenit stăpin deplin al roa­ Congresul al IX-lea al partidului a adoptat un lung, precum şi prin acordarea altoi' avantaje neficiarul locuinţei.
tă rii, pentru cucerirea si consolidarea delor m uncii lui şi al tuturor bogăţii­ vast şi luminos program dc în florire m u ltilate­ prevăzute in prezenta hotârîre. îm prum utul se acordă pe termen de ccl m ult
puterii populare, pentru construirea lor naţionale, al propriului său des­ rală a României socialiste. O dată cu dezvolta­ Cetăţenii pot beneficia o singură dată de sp ri­ 15 ani. ram bursabil în rate lunare egale, cu o
societăţii socialiste, pentru triu m ful tin. De Iu ţara „eminamente agrico­ rea impetuoasă a industriei şi ag ricultu rii, cu jin u l statului pentru construirea de locuinţe pro­ dobfndă anuală de 1 la sută.
cauzei socialism ului si păcii în întrea­ lă". cum o sortiseră să rămînă mo­ avîntul c u ltu rii si ştiinţei, in anii cincinalului se prietate personală. La valoarea ratelor lunare ncachitate în ter­
ga lume. nopolurile străine şi m arile puteri va ridica în continuare nivelul de trai a! poporu­ ART 5. — Construirea de locuinţe proprietate men. se percepe o dobindâ anuală de G la sută.
Continuator al vechii mişcări m un­ capitaliste — la Republica Socialistă lui. Partidul şi guvernul vor acorda mai departe personală se late pe bază de contracte încheiate Contractul de îm prum ut încheiat cu Banca de
citoreşti din România, i/voi it din Ira- România, stat suveran şi indepen­ o atentic deosebită construirii unui volum mereu intre cetăţeni şi organizaţiile stabilite in acest Investiţii constituie titlu executoriu.
m intârile sociale ale poporului, din dent al celor ce muncesc, cu o eco­ crescind de locuinţe clin fondurile statului, cu scop de comitetele executive ale sfaturilor popu­ ART. 12 — Comitetele executive ale sfa tu ri­
cele mai bune tra d iţii ale luptei sale nomie m ultilateral dezvoltată si în un grad sporit de confort, care vor contribui la lare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Con­ lor populare regionale si ale oraşelor Bucureşti
pentru libertate naţională şi socială, plin avint; de la societatea îm părţită îm bunătăţirea co ndiţiilor dc viaţă ale oamenilor stanta. şi Constanţa vor lua măsuri pentru :
pahtidul comunist a preluat si rid i­ în exploataţi şi exploatatori la socie­ m uncii. In perioada 1966-1970 se vor construi clin ART. 0. — Valoarea locuinţei se va stabili pe n) stabilirea amplasamentelor pe terenuri libe­
cat aceste tra d iţii pe o treaptă su­ tatea socialistă de azi în care toţi ce­ fondurile statului circa 300 000 de apartamente. baza preţului dc deviz, pc obiect, în care mate­ re, dotate cu lucrările edilitare necesare, pe care
perioară. crearea lui maremd o co­ tăţenii. indiferent de naţionalitate, Ca urmare a volum ului crescind al venitu rilo r rialele vor fi calculate la preturile cu ridicata alo se vor construi locuinţe, in conform itate cu pre­
titură istorică în dezvoltarea mişcă­ muncesc în strînsă unire* pentru con­ dc care dispune populaţia şi a p o sib ilită ţilo r ei întreprinderii, iar manopera pe baza salariilor si vederile schiţelor de sistematizare a oraşelor ;
rii muncitoreşti. în viata poporului. struirea socialismului. — iată în e- sporite de economisire a m ijloacelor băneşti — a indem nizaţiilor in vigoare In valoarea locuin­ b) întocmirea de către organizaţiile stabilite in
In perspectiva schim bărilor radicale senţu diurnul pe care l-a străbătut expresie a rid ică rii continue a nivelului de trai ţei-sc va include costul proiectului, al racordu­ acest scop a docum entaţiilor tehnice necesare
care s-au petrecut in ţara noastră u i poporul nostru sub conducerea p a rti­ al celor ce muncesc — numeiosi cetăţeni şi-au rilo r şi al branşamentelor, precum şi un beneii- executării locuinţelor, adaptării acestora la ce­
rezultat al luptei revoluţionare con­ dului. Înfăţişarea de azi a tării, care exprim at dorinţa dc a-şi construi locuinţe pro- ciu de 3 la sută pentru organizaţia de construc­ rinţele solicitanţilor, precum şi executarea de
duse de partid, apare clară uriaşa păşeşte ferm si sigur pe drum ul pro- pi ietate personală. Partidul şi guvernul, venind ţii si un comision dc 2 la sută pentru organiza­ machete ale apartam entelor pentru a fi puse la
însemnătate pe caic a avut-o acest giesului. viaţa nouă a poporului, n i­ în întîm pinarea acestor cereri, consideră că exis­ ţia care încheie contractul de construcţii cu be­ dispoziţia cetăţenilor spre alegere ;
eveniment pentru destinele clasei velul tot mai înalt de trai material tă condiţii pentru construirea de locuinţe pro­ neficiarul locuinţei c) stabilirea organizaţiilor locale dc construcţii
muncitoare si ale întregului popor şi spiritual de care se bucură, şi-au prietate personală din mijloace băneşti proprii ART 7 — Locuinţele se vor executa si preda care vor executa lucrările.
român. găsit reflectare in noua Constituţie ale cetăţenilor de la oraşe, cu sp rijin din partea contractanţilor in termenul stabilit prin contract. ART. 13. — tn caz dc înstrăinare n locuinţei
Greu şi zbuciumat a fost drum ul a României Socialiste, care consfin­ statului. ART. 8. — Terenul destinat construcţiei de lo­ construite in condiţiile prezentei hotârîri, se
străbătut de partid de-a lungul ani­ ţeşte victoriile dobindite de poporul In nce«t scop. Comitetul Centrat al P artidului cuinţe proprietate personală se atribuie benefi­ transm it asupra dobirulitom lui toate drepturile
lor. nenumărate piedicile pe care a nostru in făurirea noii o rin duiri, sta­ Comunist Român si C onsiliul de M iniştri al Re­ ciarului contractului, fără plată. în folosinţă pe şi obligaţiile rezultate din contractul dc construc­
trebuit să Ie înfrunte, furtu n ile pc diul de dezvoltare la care a ajuns publicii Socialiste România tim p nelim itat, de către comitetul executiv al ţie. precum şi ccl dc îm prum ut cu Banca de In ­
care lc-a străbătut Dai', nici un societatea noastră sfatului popular regional, cel al oraşului Bucu­ vestiţii dacă este cazul. O dată cu transmiterea
fel de greutăţi, nici teroarea şi p ri­ Practica socială, care verifică cel H Q T Ă R Â S C : reşti sau Constanţa^ pe te rito riu l căruia se va dreptului de proprietate asupra locuinţei, se
goana sălbatecă a regim ului burghe- mai bine activitatea unui partid, pro­ Dc Ta uiT'ân la ai Cui', in ora-‘ construi I<5cuiiiţ.T'~ ' transmite s i dreptul dc folosinţă asupra terenu­
zo-moşieresc şi nici un lei de încer­ fundele transform ări care au înnoit şui Brad se construiesc noi ART. 1, — Cetăţenii dom iciliaţi in oraş pat ART. 9. — Locuinţele construite in condiţiile lui pc care este amplasată construcţia.
cări? de subminare a u n ită ţii si coe­ chipul ţă rii constituie o confirm are blocuri dc locuinţe pentru oa­ să-şi construiască locuinţă proprietate personală, prezentei hotârîri sint exceptate de la aplicarea înstrăinarea locuinţelor înainte de ram bursa­
ziunii sale n-an putut să infrîngâ strălucită a justeţei lin ie i generale a pentru ei *£ li*rn ilia lor, clin mijloace băneşti pro­ dispoziţiilor privitoare In normarea spaţiului lo­ rea creditului bancar se va putea face numai cu
partidul, să-l abată de la telurile partidului nostru, bazată pe aplicarea menii muncii din localitate. In prii. cu sp rijin u l statului, in condiţiile prezentei cativ Le asemenea, aceste locuinţe sint scutite acordul prealabil al Băncii de Investiţii.
sale revoluţionare. Partidul comunist creatoare a m arxism -leninism ului la oraşul nou situat pc fosta cimpic hotâi ii i. de im pozitul pe clă d iri tim p de 10 ani de In da­ ART. 14. Casa de Economii şi Consemnaţiuni
a organizat şi condus, in anii ilega­ condiţiile concrete ale României. Poicnifa au apărut atilca blocuri ART. 2. — Pot beneficia de s p rijin u l statului rea lor în folosinţă. va organiza acţiunea dc economisire în vederea
lită ţii. lupta clasei m uncitrare. n ţă­ Partidul si-a întărit neîncetat rinclu- incit pentru numerotarea lor a fost pentru construirea unei locuinţe proprietate per­ Contractele pentru construirea de locuinţe pro­ construirii de locuinţe, prin introducerea u m ^ l i-
rănim ii şi a intelectualităţii pentru ritr. forţa sn politico-organizatoricâ. sonală cetăţenii care, la data cind solicită spri­ prietate personală şi contractele de îm prum ut în­ bret de economii pentru construirea dc !ocu™ c".
apărarea intereselor vitale ale celor legăturile cu masele, fiind uim at cu necesar să sc făcu o rcpc'arc a jin u l. au depus la Casa de Economii si Consem­ cheiate cu Banca de investiţii sint scutite de orice Posesorii acestor librete vor participa la trageri
ce muncesc, pentru drepturi şi liber­ dragoste şi devotament de întregul alfabetului. In fotografic vă pre­ natului sume caic reprezintă cel puţin 30 la sută fel de taxe. la sorţi cu ciştiguri in bani. Fondul de cîstiguri
tăţi democratice, îm potriva exploată- din valoarea locuinţei. ART. 10. — S olicitanţii care depun avansuri se va construi din tr-o dobîndă anuală de 3,5 la
■ i şi asupririi Partidul s-a ridicat I din Scinie in nr. 68>?) zentăm un fragment din noua ar­ In i'aznl locuinţelor grupate în clădiri cu un mai mari decit lim itele m inim e prevăzute la art. sută asupra sumelor depuse.
is luptă hotărîtă îm potriva fascis­ hitectura a oraşului Brad. număr mic de aoartamente. cu cerinţe speciale 2 vor beneficia de o bonificaţie de 2.5 la suta ART. 15. — M inisterul Justiţiei. împreună cu
m ului si a războiului antisovietic. el asupra m ărim ii şi distribuţiei încăperilor, cu un pină Ia 5 la sură. calculată In diferenţa depusă M inisterul Finanţelor, Com itetul de Stat al Pla­
a fost in iţia to ru l, organizatorul si (Continuare in pag. a 2 a) grad sporit de confoit. suma depusă la C E C . n ific ă rii si Com itetul de Stat pentru îndrum area
trebnip să reprezinte cel puţin 40 la sută din va­ în plus, p o trivit norm elor ce se voi' stabili de că­ şi Controlul Organelor Locale ale A dm inistraţiei
loarea locuinţei. tre M inisterul Finanţelor. de Stat. va prezenta C onsiliului d r M in iştri pro­
ART. 3. — Locuinţele care fac obiectul prezen­ Cetăţenii care în urma construirii de locuinţe puneri de acte norm ative prin care să se pună
tei hotârîri se vor putea executa numai in clădiri proprietate personală eliberează apartamente p ro ­ de acord legislaţia în vigoare cu prevederile pre­
In c o o p e r a t iv e le a g r ic o le fare vor fi în Întregime proprietate personală a prietate de stat — deţinute în folosinţă exclusi- zentei hotării i.
cetăţenilor, după cum urmează :
Comilotul Central al
Consiliul de M iniştri al
— în clădiri cu apartamente ce se execută pc Partidului Comunist Român Republicii Socialiste România
proiec telor curente, folosite pentru locu­
ha
Planuri de producţie muncii. In cadrul brigăzilor, atela­
jele şi suprafeţele do teren au fost
repartizate proporţional. De aseme­
nea. i’om căuta să extindem siste­
te culturile cît şi în sectorul zo­ Sesiunea a V-a a Sfatului
mul retribuţiei suplimentaro la toa­ JL9W!:? L - ’F-
realiste, mobilizatoare otehnic" „Deosebit k S P • .T -r
M A X IM POIENARU
de im portante socotesc că sint si popular regional
rele citeva măsuri cu caracter a-
In această perinadă. in viaţa cooperativelor agricole arc loc un grotehnîc stabilite As am inti, de Ieri s-au desfăşurat la Deva lucrările relei de a V-a
eveniment deosebit de im portant : dezbaterea şî aprobarea pla­ pildă, faptul că pentru realizarea sesiuni a Sfatului popular regional. Sesiunea a anali­
n urilor de producţie şi financia te pc anul 1966. producţiei de porumb am prevăzut zat modul cum s-au realizat planul economic si buge­
In cadrul cooperativei acrie olc clin C ristur planul de produc- aplicarea a rîte două lucrări cu tul sfatului popular regional pe anul 1965 si a dezbă­
(ie a fost inlocm il. urm ind ca peste lite ra zile el să fie supus sapa rotativă şi 2-3 praşile mecanice, tut planul economic şi bugetul local pe 1966.
dezbaterii adunării generale a ţăranilor cooperatorii ('arc sini fiecare urmate dr cite o praşilă ma­ La lucrările sesiunii au participat ca in v ita ţi repre­
prevederile noului plan ? Ce a Mat la baza întocm irii lui ? Cum nuală. O parte din terenul destinat zentanţi ai unor organe centrale şi conducători de în­
\o r fi traduse in viaţii sarcinile stabilite şi prin ce m ijloace? culturii porum bului are o aciditate treprinderi. in s titu ţii si organizaţii regionale.
lată numai citeva din întrebări la care am s o liiita l să răspundă pronunţată. Pentru corectarea a- Deputatul Sabin Boliciu a prezentat raportul Com i­
tovarăşii: IOAN PKTKK. preşe dintele cooperativei agricole din cestei acidităţi vom adm inistra a- tetului executiv al Sfatului popular regional cu p ri­
Cristur. D IO NI Si E FURCA. sccr etanii organizaţiei de bază a mendamente calcaroase pc 25 ha. vire la realizarea planului economic şi a bugetului local
P.C It. şî M A X IM POIEN.ARl-, inginer agronom. In atenţia noastră va sta şi pregă­ pe anul 1965 şi a supus spre aprobare planul econo­
tirea pină in cele mai mici amă­ mic şi bugetul local pe 1966. D e pu ta tu l loan Codrea a
nunte. a fiecărei campanii agricole prezentat apoi «oraportul comisiei permanente plan-
Experienţa de piuă acum, tru tonte efectivele planificate sint cît şi desfăşurarea acestora in bune fiuanţe.
asigurate adăposturi corespunzătoa­ cond:tiuni‘\ Pe marginea raportului şî a coraportului au luat cu-
re şi că dispunem de condiţii sufi­
criteriu de bază pentru ciente în vederea dezvoltării bazei nizaţiei dc bază a stabilit citeva ac­ vintul tov. Traian B laj. Constantin larcmschi. t.auren-
D IO N ISIE FURCA: „B iroul orga­
ţin Lucaci. Toma Cszacu, Stelian Popcscu. M arin Sa­
lonic. Nîrolae M untoiu, V'iorel Râceanu, Ion Puica:),
munca de viitor fura jere. ţiuni politice si organizatorii c care. V irg il Eirică. Gheorghe Gâvruş.
DIO NISIE FU R C A : „Sc amintea
In început că spre deosebire de alţi traduse în vială. vor influenţa In discuţiile lor, deputaţii şi in v ita ţii la sesiune au
Vorbind despre crite riile care au ani, acum prevederile planului de bunul mers al treburilo r în cadrul scos în evidentă realizările obţinute de sfaturile popu­
stat la ba/a s ta b ilirii sarcinilor no­ producţie sint mai realiste. La sta­ cooperativei. Ne-am gîndit. de p il­ lare şi unităţile din subordine in activitatea din anul
ulu i plan, interlocutorii noştri au bilirea lor s-a ţinut cont in prim ul dă. să desfăşurăm o susţinută m un­ trecut, an reliefat unele deficienţe existente şi au fă­
relatat : rind de posibilităţile şi condiţiile că politică de masă pentru populari­ cut propuneri privind îm bunătăţirea a ctivită ţii dc
IO AN PETER : „Încă de la înce­ unităţii noastre Dar. un luciu <i zarea principalelor prevederi cu- viito r
put vreau să apreciez ca deosebit dc mai evident este faptul că planul Sesiunea a aprobat bugetul si planul economic local O parte din m em brii echipei dc m ontori. dc la ILIM J.M . Petroşani, condusă dc Gheor­
im portant faptul că s-a lărgit posi­ pe acest an constituie o expresie (Continuare In pag. o 2-a) pentru anul 1966. ghe Tcfeleş fac ultim ele reparaţii la braţul dc tăiere al unei combine K. B. 4.
bilitatea de a cuprinde in plan cifre mai amplu a democratismului co­
m obilizatoare cit mai apropiate de operatist. Astfel, pentru stabilirea
posibilităţile şi condiţiile cooperati­ fiecărui obiectiv snu măsura a avut
vei noastre. Să luăm, de pildă, cu l­ loc o largă consultare a masei de
tura cerealelor. Ea are ponderea cea ţărani cooperatori. m iN D S tlE PRO
mai mare, ocupînd circa 70 la sută Apoi. despre posibilităţile de rea­
din întreaga suprafaţă dc teren. La lizare a prevederilor cuprinse in
gnu, cultura care ocupă 116 ha. am planul de producţie a fost consultată
prevăzut să obţinem dc pe fiecare şi organizaţia ele bază a E C R. De xistă O m îndric profesio­ va — işi exprim ă simplu şi m reprodus părerea in ­ nală, exigenţ'. A fost mai întîi rea şcolii am fost repartizat sâ
hectar cu aproape 000 kg. mai m ult fapt. o parte clin m em brii biroului E nală pe care o încearcă concis crezul său profesional, A terlocutorului n o s t r u , cl însuşi model de comportare lucrez în brigada condusă de
decit am realizat în anul trecui". nu participat nem ijlocit la întocm i­ to ti meseriaşii buni A- loan Ghiura. pentru a ne face o ima­ în muncă şi viaţa de fiecare z.i. tov. loan Ghiura. Nu cred că
.A ic i. intervine în discuţie tov. rea planului de producţie. Se mai cest sentiment îl trăieşte in fie­ Cum poţi să te fereşti de pe­ gine mai completă despre ceea Aceste calităţi, adăugate la n- a fost o simplă întîm plare. Am
M A X IM POIENARU. am avut în poate am inti, de asemenea, de şe­ care zi şi loan Ghiura. şeful ricolul şablonismului. rutinei, ce înseamnă specializarea în leselc sale însuşiri pedagogice, auzit că şeful brigăzii a ţin u t
vedere faptul că pe 00 ha s-au ad­ dinţa lărgită a biroului organizaţiei unei brigăzi de lăcătuşi mon­ îngustim ii profesionale, altfel contextul general al pregătirii i-au ridicat prestigiul in sinul cu lot dinadinsul să mă aibe
m inistrat îngrăşăminte naturale sî de bază clin 3 ianuarie ac., si de tori de la Uzina metalurgică decît îm prospătindu-ţi cunoş­ profesionale. Mai sint insă si colectivului. sub ochi. N-am ce zice. Mai rar
chimice, iar restul suprafeţei a fost adunarea generală a organizaţiei de Cugir. Si. curios! Niciodată nu tinţele? La şeful brigăzii, acest alte fapte de care numele lui Vasile Dîrz.u. unul din cei opt asa o brigadă. Nc înţelegem
fertilizată la plantele premergătoa­ bază. din 5 ianuarie unde comu­ i se paie un lucru simplu, o- prim deziderat se realizează cu loan Ghiura este strîns legat. membri ai brigăzii, vorbeşte de minune si lucrul merge stru­
re. Tn plus, în prim ăvară vom apli­ niştii au dezbătut prevederile pla­ bişnuit.jfln cei 20 de ani de răbdare si perseverenţă. cu In răstim pul celor 20 de ani despre loan Ghiura. in cuvinte nă. La îndemnul tov. loan
ca încă 7 tone de îngrăşăminte a- nului pe acest an. venind totodată cînd lucrează la montarea ma- convingerea fermă că niciodată petrecuţi în uzină, generaţii de foarte respectuoase. Ghiura. m-am înscris la liceul
zotoasc. In re priveşte stabilirea cu unele propuneri valoroase". şinilor-uneltc, om ului modest nu poţî spune: am învăţat des­ ucenici şi m uncitori l-au avut — Pentru mine, tovarăşul seral. Acum sint în clasa a
producţiei la cultura porum bului si cumpătat la vorbă, i-a plă­ tul, m i-ajunge! profesor, pedagog si sfătuitor Ghiura este un adevărat părin­ X f-a. Se ţine scai de mine ca
trebuie spus cu s-a pornit de la cut să creadă că este mereu pe şeful de brigadă. T utu ro r ol te. Sub ochii si îndrumarea după m aturitate să merg la po­
realizările medii ale u ltim ilo r trei Cum vor fi materializate un ucenic, deşi din m iinile lui — O vreme a existat si la noi le-a îm părtăşit cu dragă inima, dînsuluî am deprins primele litehnică. E o vec he dorinţă a
ani. nescăpindu-se din vedere nici au ieşit sute de piese şi suban- în atelier părerea p o triv it că­ din experienţa şi cunoştinţele taine ale meseriei. Am avut no­ dînsului — rămasă neîm plinită
modul de pregătire a terenului, fe r­ sarcinile stabilite? samble de calitate ireproşabilă. operaţiuni, ar duce la micşo­ sale, insullindu-le m îndric şi rocul, ca în tim pul cit am fost — si vrea să o vadă realizată
reia, specializarea pe anumite
tilizarea lui si hibrizii folosiţi". — Dacă z.iua de m îinc nu e rarea orizontului profesional al răspundere pentru meseria a- ucenic la Şcoala profesională prin mine. Aşa mi-n spus. tn
— In acest an prevederile IO AN PETER : „Şi pentru acest mai bogată în fapte, mai plină m uncitorilor. Faptele au con­ leasâ. Răbdarea, tactul cu care din Cugir, să (ac practica de ce mă priveşte, voi face totul
sint mai mobilizatoare si în an, pe baza consultării cu masa la r­ de conţinut decît cea prece­ firm at însă tocmai contrariul. ştie să se apropie de oameni, producţie tot sub îndrumarea să nn-i înşel speranţele. Profe­
sectorul zootehnie. Care au gă a ţăranilor cooperatori, noi am dentă. înseamnă că baţi pasul Orice specializare presupune o nu l-a îndemnat niciodată să dînsului. De la el am învăţat siunea dc inginer c şi visul
fost aici c rite riile de stabilire prevăzut o seamă de măsuri care pe loc. Şi în cazul acesta te lărgire a cunoştinţelor, dincolo facă concesii lucrului de mîn- multe lucruri bune. M i-a dat meu.
a sarcinilor dc plan ? aplicate în practică sâ perm ită în­ pindeşte un mare pericol. Eu, tuialâ, superficialităţii. Dim po­ cheia meseriei. sLiluindu-m ă SEIM ST [A N T K U ŢÂ
IO AN PETER : .Ne-nm gîndît în deplinirea exemplară a sarcinilor de fru n ta riile unui lucrător o- trivă, în loc de dădăceală, a să fiu exigent si perseverent,
prim ul rind că avem animale cu o stabilite prin planul de producţie. pe cît pot. mă feresc de asa ce­ bişniut. manifestat autoritate profesio­ să învăţ mereu. După term ina­ (Continuare în pag. a 3-a)
valoare zootehnică ridicată, că pen­ Accentul s-a pus pe organizarea