Page 30 - Drumul_socialismului_1966_01

PAGINA A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3431

in întîmpinarea aniversării si active încă si astăzi, s-a cons­
tatat că puţuri termale lo ia le in
Italia, de pildă, au avut o exis­
tenţa dc 20-25 ani — deci cam
gioriosuiui nostru partid cit poate dura o centrală atomo-
electrica. dar altele au „tră it" şi
palm decenii, produeînd aburi
Pornindu-sc dc la faptul câ
( Urmare din vng. I) îm bunătăţirii continue a c a lilă lii pro­ sondele termale pot avea o exis­
duselor in toate ram urile economiei tenţa lunga, si deci sint renta­
Com uniştii cinstesc cel mai bine a-
popor. P iii\ întreaga sa activitate, niversarea partidului, muncind pen­ LA MOSCOVA A LUAT FIINŢĂ cîtcva zile în condiţii m isterioa­ bile, cheltuielile am orlizindu-se
partidul com uniştilor s-n dovedit la tru perfecţionarea continua a a ctivi­ se. După cum au relatat părinţii, in scurt tim p. se poate trage con­
înălţimea m isiunii sale istorico de tăţii organizaţiilor <lc partid, pentru CENTRUL M ONDIAL DE copiii au manifestat la un mo­ cluzia că în întreaga lume sc va
detaşament de avangarda al clasei îndeplinirea exemplară a sarcinilor METEOROLOGIE ment dat simptome pronunţate trece la valorificarea pe scară
muncitoare, de foita politică condu­ trasate de partid in toate sec toarele de somnolenţă, dar au continuat largă «a energiei geotcrmice.
cătoare a societăţii noastre. construcţiei economice si culturale. Peste puţin tim p, după trans­ totuşi să se joace. După ci leva
In pi■(•■/cat. pai lid u l călăuzeşte po­ Avem in această privinţa un minunat miterea ultim elor ştiri, postul de minute insă cei patru copii nu CUPTOR SOLAR PENTRU
porul la in făptuirea în practică a mă­ îndreptar — h o lu nrilc si documen­ radio Moscova nu va mai anunţa: încetat din viaţă. SATELIŢII ARTIFICIALI
reţului program adoptat de Congre­ tele Congresului al IX-lea. care arata „In s titu tu l central de prognoză Medicul chemat urgent nu a
sul al !X -lcu al P.C.U.. in vederea caile rid ică rii m u m ii organizatorice comunică tim pul probabil", ci putut determina cauzele m orţii. Firma americana „W eslinghou-
în flo rim m ultilaterale a patriei, con­ Şl politice a organelor şi organizaţii­ „Transm item buletinul Centru­ Lrn eminent profesor spaniol a s? Electric" a prezentat N.A.S A,
tinu ării pe o treaptă superioară a lor de partid, a metodelor conducerii lui hidromeleorologic din U n iu­ decimat că. după cile se ştie, in (A dm inisli aţ ia am ericani pentru
procesului de diva v ira re a construc­ do către acestea a economici, a m un­ Spania nu există o boală care sâ aeronautică şi cercetarea spaţiu­
ţiei socialiste. Holul conducător al cii organelor de stat si organizaţiilor nea Sovietică". Nu este vorba de provoace moartea intr-un tim p lui cosmic) proiectul unui „cuptor
partidului. încrederea si prestigiul u- de masă. la nivelul m arilor sarcini o simplă schimbare de nume, ci atît de scurt. solar" pentru dotarea sateliţilor.
rias dc rate se bucura. unitatea în ­ dc unificarea Institutulu i central
ce ne stau in lată. de prognoză cu Centrul mondial Sc relatează ca ceilalţi sase co­ După cum se ştie. „celulele so­
tregului popor in jurul partidului, Aniversarea de la fl Mai constituie pii ai fam iliei, care sint in per­ lare" care servesc In alimentarea
constituie garanţia sigură a înaintă­ un im portant eveniment in viaţa i- de meteorologie care a luat fiin ţa instrum entelor de la bordul sa ­
rii noastre spic in im ile tot mai inalte drologicâ a partidului şi a (ani. A- recent la Moscova. Laboratoarele fectă stare de sănătate, se afla te liţilo r sint deloriornie datorită
ale socialismului, civilizaţiei si bună­ ceastă aniversare constituie un puter­ noului centru sini utilate ru a- sub observaţie medicala. bom bardării permanente cu par­
stării. Partidul îşi aduce contribuţia nic factor de educaţie partinică, de C /l-N OAŞ : paiatc dintre cele mai moderne ticulele care străbat cu mare v i­
internnlionnlistă la lupta forţelor pă­ educaţie patriotică a oam enilor m un­ şi instalaţii automate dc recepţio- EXPLORAREA DIN AVION A teză spaţiul
cii. progresului si socialism ului clin cii in spiritul eroicelor tra d iţii ale Foto ; nare şi transmitere a in fo rm a ţi­ APELOR TERMALE Cu ajutorul acestui „cuptor",
lumea întreaga. militează neobosit partidului, ale clasei mun< itourc şi Ileana Tcrck ilor. celulele vor putea li regenerate
pentru unitatea de acţiune a acestor poporului. în spiritu l devotam entului Folosirea m aşinilor electronice Folosirea energiei geotcrmice prin ineălz.irc, tim p dc cîleva m i­
for|e. neprecupeţit faţă de partid şi faţă In acest domeniu permite auto­ a devenit foarte actuală pentru nute, la o tem peratură de 300
M uncitorii, ţăranii, intelectualii, în­ de patrie, faţă de cauza construirii matizarea culegerii inform aţiilor. tarile care dispun de ape term a­ grade.
tregul nostru popor văd in partid ex­ socialismului. In inlim oinarca aniver­ In prezent se elaborează scheme­ le în mare cantitate — cum este
ponentul şi apărătorul neşovăitor al sării se pregăteşte editarea de cule­ le unor staţii meteorologice auto­
năzuinţelor si intereselor lor vitale, geri <le documente ale partidului şî mate. care sa înregistreze starea cazul cu cel puţin 15 ţari ale
arhitectul îndrăzneţ şi înţelept al v i­ alte lucrări privind istoria partidu­ tim pului in regiunile greu acce­ lum ii, printre care Noua Zcclan-
itorului lor fericit. De aici şi nvinlul lui. se vor organiza conferinţe despi c sibile, fără a mai fi necesară pre­ dă. Islanda, Chile. U.II.S.S,, li.P.
cu care in lim pină aniversarea p a rti­ momente im portante ale istorici zenţa omului. Ungara, unele ţari ale A fric ii şî
dului, pc care o consideră sărbătoa­ P.C.K.. vizite ale oamenilor muncii ţara noastră. Valorificarea ener­
rea lor scumpă. la muzee, case memoriale şi alte Centrul mondial de meteorolo­ giei geotcrmice prezintă interes 12 IANUARIE 1965
Pentru poporul nostru a devenit o locuri istorice care amintesc de lup­ gic de la Moscova este unul din mai ales penii ii ţările cai c nu
tradiţie să întîm pinc manie sale săr­ ta partidului. Şcoala superioară de cele trei centre de acest fel din puţine surse de energie, cu atit
bători prin muncă plina de rivn.i partid „Şiclan Ghcorghiu", Institutul lume, înfiinţate in urma hotări- mai m ult, cu cit exploatarea ape­
pentru înfăptuirea politicii partidu­ de istorie a partidului şi Academia rii Organizaţiei meteorologice lor termale nu necesita cheltu­
lui. prin noi succese in toate dome­ Hepublicii Socialiste România vor mondiale. Celelalte două se află ieli prea m ari, lucrul cel mai C i
niile de activitate Măreţele obiective organiza împreună o sesiune ş tiin ţi­ la Washington şi la Mclbourne. costisitor fiin d descoperirea aces­ m em a
stabilite de Congresul al lX -lca al fică. tor surse.
partidului, sarc inile planului de stat .Aniversarea partidului prilejuieşte INSTRUMENT CRONOMETRIC Profesorul George Kicrsch. dc DEVA : Colina — cinem ato­
pe 196G, prim ul an al noului cim in al, o nouă si puternica manifestare a ho- la catedra de geologie a U niver­ graful „P atria" ; Pînă la oraş nu
oferă un m inunat cim p de afirm are lă ririi poporului nostru de a-şi con­ PENTRU AVIOANE sităţii Corneli din New Yorlc, se
pentru inipu livn si capacitatea crea­ sacra tonte forţele în fă p tu irii holă- ocupa de perfecţionarea unui a- e departe — cinem atograful „A r­
toare a oamenilor muncii. P retutin­ rîrilo r istorii ului Congres al IX -lca Industria ungară a început fa­ parat pentru delectarea din a vi­ ta"; PETHOŞANI : Cine eşti d-ln,
deni. in fabrici si uzine, în mine. pe al P.C I1, sarcinilor desăvârşirii con­ bricarea unui islrum ent cronome­ on, cu ajutorul razelor infraro- d-lc Sorgc ? — cinem atograful
şantiere, inlim pinnrea aniversării strucţiei socialiste. Sirius unit sub tric de tip nou caic permite în­ şii, a zăcămintelor dc ape te r­ „Hcpublica'* ; Duminica la New
partidului constituie un p rile j de in ­ steagul încercatului nostru partid, registrarea orei. m inutului şi se­ male. Aparatul va s lu ji In întoc­ Yoilc — cinem atograful „7 No­
tensificare a întrecerii socialiste in cundei conversaţiilor înregistra­ iembrie" ; LU PEN I : M arilyn —
vederea îndeplinii ii integrale a pla­ po|)orul va înălţa lot mai sus e d ifi­ te pe bandă magnetică între per­ mirea de hărţi ale zonelor te r­ cinem atograful „C u ltu ra l" . Sl-
male de pe scoarţa păm intului.
nului de stat. obţinerii unei mai înal­ ciul socialismului in scumpa noastră sonalul avioanelor şi ccl al aero­ M E K IA : Ităzbunătoi ul — c ine­
P o trivit unui studiu întocm it
te eficienţe in activitatea productivă, patrie. portului. Instrum entul conectat de profesorul american, in pre­ matograful „M ureşul" ; ALBA
la magnetofon notează, pe baza zent. abia o parte foarte mică a IU L IA : C ăpitanul din Tcnkes
im pulsurilor prim ite de ia un seriile I si 11 -—- cinematograful
energici apelor term ale este va­ „V icto ria "; Şapte ani de căsnicie
ceas sincronizat, ora exactă «a
clin d iferite regiuni pe tip u ri de bu­ conversaţiilor. lorificată. Constatările făcute — cinem atograful „29 August";
nuri dc consum din tabla. dezmint părerea rare a fost ge- SEBEŞ: Carambol — ciuemnlo-
Studiul cerinţelor populaţiei nu ncralmcnte admisă că viaţa a- graful „Progresul" ; Sh igălul —
se opreşte aici Pc plan local s-a o r­ MOARTE MISTERIOASA eestor izvoare termale este de cinem atografii! „Sebeşul" ; O-
ganizat in anul trecut o expoziţie cu scurta durată. Fără a mai vorbi ItA S T IE : Călătorie în ju ru l p*i-
mobila fabricată In industria locală. Patru copii dîn localitatea spa­ dc gni/crete din Islanda, Kam - m intului — cinem atograful „P a­
O expoziţie asemănătoare vom or­ niolă Murcie, opaiţ inînd acele- ceatka sau Noua Zeelandă. cu­ tria " ; Tolba cu a m in tiri — ci­
■ :* r™ noscute din tim puri imemoriale
'‘u ganiza si in luna februarie ac., care eaşi fam ilii, au m urit in urmă cu nematograful „fla c ă ra "; H AŢEG :
va avea drept scop studierea cerin­ Întuneric în plină zi — cine­
între p rin d e rile de in du strie lo- dc producţie au fost achiziţionai? ţelor populaţiei, cerinţe ce voi- sta in matograful „Popular" ; B IIA D :
colo sini clie m o te să - şi a d ucă inferviu cu tov. ing. noi utilaje, s-au modernizat unele atenţia producţiei din semestrul If llanha — cinem atograful „Stea­
un oport din ce in ce moi m a ­ PETRU PRODAN procese tehnologice, au lost m arile a! anului. Planuri de producţie ua roşie" ‘ LONEA : Banda —
cinem atograful „M in e ru l".
re Io îm b u n o to ţire o a p ro v iz io n ă ­ suprafeţele dc producţie ele. La Este bine să arătam insă că nu în­
şeful secţiunii de industrie locală I.lt.l.L . Orăslie, de pildă, va intra totdeauna industria locală a reuşit
rii, Io solisfocerea in tot moi bu
o Sfatului popular regional în producţie o nouă secţie pentru să salisfaca in întregime cerinţei? irealăsfe. m obilizatoare
ne c o n d iţiu m o cerinţelor R a d i o
Hunedoara producerea dc bunuri de larg con­ comerţului. Dar tot a lit dc adevărat
p o p u lo ţic i. cu b u nu ri d c uz sum. De asemenea, s-a realizat o est? şi faptul că est? necesară mai (Urmate din pag. D partidului, in mod deosebit in b ri­
cosnic şi go spodăresc. Aşa pi ol ilare a producţiei intrepi ind?- multă in iţia tivă si înţelegere din prinse in planul dc producţie, pen­ gada (are deserveşte sectorul zo­
cum se subliniază şi in d o ­ iat unele deficienţe. In prim ul rî.nd rilo r pe tip u ri dc bunuri dc con­ partea com erţului, mai ales cinci es­ tru mobilizarea la lucru a tuturor otehnic, va li încă una din sai'cini- P KO G H A M U L I : 5.0G Cintece
cum entele C o ng resului a) IX-leo sarcina de reducere a preţului de sum. te vorba de prelucrai ea unor pro­ cooperatorilor apţi de muncă. Chiar le spic care va trebui să ne îndrep­ de întrecere şi jocuri ; 5,40 Fan­
•’ost nu a lost icali/.nla de către O creşterea cu aproape 2 la sula dus? noi, cu linie modernă, care au tam atenţia in viilo r. tezii şi intermezzi de estradă ;
al P.C.R., o te n ţia va trebui în­ dc pe acum se lucrează la confec­
5 întreprinderi. este prevăzuta si la producţia desti­ întru nit aprecierile populaţiei, dar înainte de a încheia, aş mai a- G.22 Dansuri stiricne de Lnnner ;
d re p ta tă spre lă rgire a gam ei de comerţul a avut rezerve in contrac­ ţionarea unor grafice si panouri su­ 7,15 Solişti instrum entişti de m u­
In direcţia ridicării calităţii pro­ nata exportului. Anul acesta vom gestive care să ilustreze obiective­ vea o completare. Este vorba de în ­
ortico le şi rid icore o co n tin u ă a ducţiei au lost stabilite o serie de rraliz.n 4 tipuri dc piese separate de tarea lor. ' trecerea socialistă. Anul trecut, în zică uşoară ; 7.30 C intărcţi ai
nivelului ca lită ţii. masuri, dar datorită faptului ta iu ­ mobila, faţă de două cite am produs In concluzie as dori să subliniez le concrete ce ne stau în faţă în aceasta im portantă problemă si-a p la iu rilo r noastre ; 8,30 La m i­
acest an agricol, materiale pc care
Pentru a e lucid a pre o cu p a re a deplinii ea lor nu s-a urm ărit tii anul trecui. Produsele respective că io noul an, toate colectivele dc le vom aşeza in locurile cele mai tăcut loc uneori form alism ul. Biroul crofon, melodia preferată ; 9,30
în tre p rin d e rilo r de industrie lo ­ perseverenţa, sau o parte din ele au lost contractate din tim p cu în ­ muncă din întreprinderile industriei frecventate de cooperatori. organizaţiei de bază şi-a propus ca Sfatul m edicului : Prevenirea îm ­
nu s-au dovedit eficace. a dus la re­ treprinderile de export, asigm în- înccpind n i prim ul an a! cincina­ bo ln ăvirilo r provocate de praf ;
cală din reg iu nea H u n e d o a ra in M em brii biroului au prim it, cîte
Iuzuri sî reclamaţii din partea bene du-s*j materialele, spaţiile de lucru, locale au pornit hotărilc să dea via­ lului, să in asemenea măsuri îneît 10,05 Dm cele mai cunoscute me­
realizarea acestor sarcini, ne am o sarcină concretă reieşită din pla­
ficia rilo r !a nneie produse cum sint u lii.liric si electivei? necesare. ţa noilor sarcini ce le stau in faţă. si in unitatea noastră întrecerea so­ lodii populare; 11,30 Parada so­
A d re sa t tov. ing. Pelru Prodan cu rele din tablă, cărămidă ş. a. Produsele industriei locale tre ­ nul de producţie al cooperativei, ur- cialistă sa cuprind.i obiective mai liş tilo r de operetă ; 13,30 Din
mind ea periodic să inlorm cze des­
^ e v a întrebări. In ce pnvest* obligaţiile cantita­ buie v i se realizeze si la un nivel ca li­ interviu realizat dc pre felul cum o duc la îndeplinire. precise, să aibă un caracter viu, muzica popoarelor ; 14,20 Muzică
Desigur că în noul an de m un­ tive faţă de comerţ nu le-am reali­ tativ superior. In arest c o p s-au Munca de întărire a landurilor mobilizator'*. populară interpretată de Ana Dă-
că s-n pornii avindu-se în vedere zat în întregime. Am rămas datori preconizat măsuri de organizare a V. PUKIU nilă şi Miţă Vădeam) ; 15,43 C in­
rezultatele obţinute în 1905. Cum com erţului cu produse în valoare de producţiei, a proceselor de fabrica­ tece din folclorul nou ; 17,20 Co­
apreciaţi deci activitatea anului 1.35 milioane lei. ţie. Do asemenea, in trim estrul I, legi de liceu ; 17,45 Interpreţi de
care s-a încheia! ? Pornind dc la concluziile des­ secţiunea eh' indusli i? locală îm ­ muzică uşoară : Dorina Drăghici
Anul 19G5 a marcat ini activitatea prinse din a rliiila to j ce s-a în­ preuna eu oficiul de preţuri va r ic ­ şi F lorin Doi ian ; 18,03 Jn ju ­
întreprinderilor de industrie locală cheiat >» avinil în vedere noile ina o analiză asupra corelării p ic ­ rul globului ; 19,20 Sport. Mexic
din regiune un salt a lil in cc p ri­ sarcini ce revin industriei lo­ iului si cablaţii produselor, crea cc 19G0 ; 19,30 V arietăţi muzicale ;
veşte volumul cit şi structura pro- iale. ce se preconizează în acest va stimula activitatea tuturor co­ 20.30 Ciută Uita Pavone ; 20,55
ducUiei. Astfel, planul producţiei an ? lectivelor de muncă. Perle fo lrloi ice ; 21,45 A ctorii
globale a lovt îndeplinit dc m ire Pentru anul J9GG volumul produc­ Care rslc preocuparea indus- ciută : muzică uşoară — cu M a r­
ţoale unităţile ceea <e ne-a permis ţiei globale (rest** comparativ n i a- triri locale pentru a introduce în cela Husu şi D um itru Hucăroa-
ca la 24 decembrie sa raporlăm în­ unl trecut r u cea 14 milioane lei La fabricaţie acele produse solicita­ ih i ; 22.55 Concert de serenade
deplinirea integrala a acestui in d i­ atest spor do producţie s-a avut în te de comerţ şi re s-a întreprins si canţonete.
cator pe secţiune A fost depăşit şî vedere îndeplinirea sarcinilor- stab ili­ in această d ire cţie ' PJIOGRAMUL' I I : 8,00 Farme­
planul producţiei marfă, cu excepţia te tle Congresul partidului, tic a In ultim ii ani industria locală şi-a cul valsului ; 9,30 Interpreţi de
în treprinderilor din Deva si Petro­ completa producţia industriei repu­ lâ i'jil p ro lilu l producţiei, s-a tre­ muzică populară din diferite re­
şani. care au rămas datoare. Cit blicane. pi m (D /v o lU m i bunurilor cut lot mai mult la completarea pro­ giuni ale ţa rii ; 11,07 Cîntecele
priveşte productivitatea muncii, ea a de consum şî în special a articole­ duselor industriei republicane prin anotim purilor — muz.ică uşoară ;
marcat o creştere de 0,8 la sută faţa lor de uz casnic si gospodăresc. In amcmiiaren de noi sortii sau p ro fila ­ 11.30 Prelucrări de fo lclo r ale
de indicele planificat. Demn de su­ cursul anului aresta voi li asimilate rea celor existente. Produsele rea­ com pozitorilor noştri ; 13.08 Doine
b lin iat este faptul că creşterea pro­ in producţie un număr de 94 lizat? sint destinate consumului in si jocuri ; 15,30 Ş tiinţa în slujba
ducţiei realizată in anul 19G5 este sortimente noi. din ian* 27 sînt bu­ regum? ci» si in afara ei. In prezent păcii ; 15.40 Tnngouri celebre ;
echivalentă cu cea a perioadei nuri d? consum. Im portant e faptul s? livrează com erţului din alte re­ 1G.OO Muzică populară interpre­
1960-19G4. că lfi sortimente sint asimilate după giuni 4 tipuri de produs? din lemn tată de Ştefan Lăzărescu si Flo-
In ce priveşte structura produc­ mostre din im port (suporţi pentru si 48 sortimente din tablă Se preco­ rea Cioacă ; 17,30 Cintece de
ţiei, menţionez, că ponderea resurse­ perdele, diverse truse zugravi, tinse nizează ca numărul acestor produse dragoste de V iorel Doboş ; 17,45
lor locale a reprezentat 40 la sulă din pentru deschis conserve cir). In sec­ să c rească in n-^sl an. cu încă 1G. Muzică populară : cîntă S imion
totalul producţiei globale. torul lemn se vor asimila 9 tipuri tic In condiţiile in rare produsele Pop; 19,03 „A m îndrăgit o me­
O creştere im portantă a cunoscut garnituri de mobilă si piese izolate noastre drpâses: cadrul regiunii, este lodie" — muz.ică uşoară rom â­
producţia de bunuri de consum ca cu o linie moderna şi funcţionalita­ evident că studiul cerinţelor popu­ nească ; 19,50 Angela Moldovan
urmare a organizării unor noi secţii te im bunâl i| ilă. preluate de la în ­ laţiei nu s? poale face numai pe cîntă nuizică uşoară ; 21,20 Fol­
cum sînt cea de produse metalice treprinderile M inisterului Economici plan loca! D? aceea, s-au întreprins clor muzical orăşenesc; 21,35 M u­
de la I.R.FL. Alba. de băuturi răco­ Forestiere. o serie de acţiuni pe plan central, zică uşoară cu Pom pilia Stoian,
ritoare de la J.O.I L. Hunedoara cit Industria locală va pune deci la in slrînsă colaborare cu comerţul, a Calin M arian si C ristian Popes-
şi dotării unor secţii existente cu dispoziţia com erţului, respectiv r -'-mi cerere trebuie sa reflecte cerin­ cu ; 22,35 Seară de iarnă cu m u­
utilaje noi. La slirş ilu l anului 19G5 populaţiei, o gamă îmbogăţită de ţele populaţiei, si la care regiunea zica uşoară ; 23,32 Dansuri din
ponderea acestor produse era de 97 produse, concepută In un nivel su nonstra a fost prezentă dc fiecare operete ; 23.50 M elodii lirice pen­
ia sută din întreaga producţie, iar perior calitativ şi utilitar. dală. Pe areasl.i lin i" am intim ex­ tru miezul nopţii.
numărul sortim entelor realizate de In vederea realizării creşterii can poziţia de mobilă a întreprinderilor Buletine de ştiri şi radiojurnale:
120, din care. G7 asimilate in anul lita live şi calitative planificate, s -au casnic şi centralizată a mobilei, ex­ 5.00 ; G.00 ; 7,00 ; 10,00 ; P2.00 ;
trecut . luat o scrie de măsuri In sectoarele poziţia de mobil!; a înlreorindei ilor 14,00; 16,00; 18,00; 22,00 ; 23,52
Trebuie să arătăm însă că in ac­ de producţie s-au revizuit şi asi­ M. E. F. Tot pe baza cerinţelor co­ (programul I) 7,30; 9,00; 11,00;
tivitatea din anul trecut a între p rin ­ gurat sculele si dispozitivele nece­ m erţului s-a luat pe plan centra! Şi pentnt cc/ mici, bibliotecii c o cjQidă ptim iloatc.
derilor de industrie locală, au exîs- sare, pentru corelarea capacităţilor măsura p ro filă rii industriei locale Foto: V. ONOIU 13.00 ; 15,00 ; 17,00 ; 19,00 ; 21,00 ;
23.00 ; 0,52 (program ul II).
acestei im portante întreceri
sportive de masa. Televiziune
^ P A R T A C H t A D Â I A R N A — Conform regulam entului
■ L \j i* \* ii b ^ j J b Ai vi is b IL d r U n U U 9 \k S \< m v. şî a ind ica ţiilo r prim ite, marea 19,00 Jurnalul televiziunii (F) ;
m ajoritate a consiliilor sporti­ 19,if» Emisiune pentru pionieri şi
ve (Im Valea Jiu lui au organi­ şcolari ; 20,00 Poeţi care au cin-
zat deschideri festive urmate
I '. lE F "*? tat Unuca — recital de poezie ;
> I dc întreceri la sah, tenis de 20,15 Scară dc teatru : Anton
I ■ \.i£ 1 U L U B masă, haltere, popice etc, unde Pann ; In pauze : Şah. Poşta te­
% . A a V \ / ' * ‘ ‘ au participat m ulţi tineri. Dar,
leviziunii ; 22,30 Jurnalul tele­
majoritatea asociaţiilor sporti­ viziu nii (II) B uletinul meteoro­
De curbul ne-a vizitat la re­ fel. am amenajat o pirtie de au antrenat m ulţi tineri şi vir- ve s-au m u lţu m it cu atît. Ele logic.
dacţie tov Nicolae Opriş, vice­ schi in îm prejurim ile Orăşliei. rtn i(i la întreceri do >(ah, te­ nu s-au străduit să mai orga­
preşedinte al C onciliului raio­ a lost pusa la puiu ţ sala de nis de masă. tir, gimnastica M nizeze* întreceri si in continua­
nal U.C FS. O ivslie şi Staieu gimnastică a liceului „A urel să nins. In sthim b. alt? asocia­ re lucru cc a dus la o stag­
Ităloi, activist al C onsiliului Y la irir, iar in aceste zile vom ţii mai mari cum sînt M etalur- nare a a ctivită ţii sportive. Timpul probabil
C lubului orăşenesc L C F.S. Pe­ da in folosinţa un patinoar uNtul Cugir si Dacia Orastic se Ivslc adevărat că la unele l a­
y l troşani. Cum era si firesc, am — I)e la startul spartachin- prezintă mai slab. De exemplu m uri sportive specifice sezonu­ PENTRU 24 ORE
lui de iarnă, cum sînt patinaj,
asociaţia M etalurgistul Cugir a
purtat o .scurta discuţie despre
cea mai importantă competiţie rrg a n i/n t întreceri doar la sah ■schi. săniuţe, inclus*- jn regu­ Vreme umedă şi cu cerul mai
spoiţi va tare .se desfăşoară la sî tenis de masa, iar asociaţia lamentul sparlarhindei. nu au m ult noros. Vor cădea precipitaţii
ora actuală şi anume — .Spar- fini a Dacia Orăştie nu a făcut nimic. existat condiţiile necesare. A- j sub forma de ninsoare. V iu lu i va
tachiada de iarnă a tineretu­ IN; IU Sîiitem hotărîţî ta in zilele < nm insa a nins. iar tem peratu­ sufla moderat si va predomina din
lui. care au mai rămas piiiii la în ­ ra scăzuta este prielnică pen­ sectorul Mid-csl. Tem peratura în
Mai iu tii ne am adresat tov. cheierea | u imei etape sa m obi­ ii u amenajarea patinoarelor. In creştere; ziua va fi cuprinsă între
N itolnc Opriş cu întrebarea: doi a liceul mai bine dc o lu ­ lizăm mai m ult consiliile aso­ aceste zile, patinoarele din Lu- —3 şi -f-3 grade, iar noaptea între
Cum nu lost pregătite bazele na. Ce întreceri s-nu organizat c ia ţiilo r in aşa fel ca numărul peni şi Petroşani vor cunoaşte —2 şi —10 grade.
in raionul Oâ*ă.ş!ie? < <• siguranţa anim aţia specifi­
sporlive pentru n crea condiţii participanţilor )n întrecerile PENTRU U RM ĂTO AR ELE
— O mare parte din asocia­ Spai-tachiadei de iarna a tine­ că. De asemenea, pe dealurile
bune dc desfăşurare a întrece­ ţiile sportive din raion au ma­ învecinate fiecărei localităţi 3 Z IL E
rilo r din cadrul spai (achiadci ’ nifestat interes in organizarea retului să crească considerabil. din Valea Jiu lui sute dc tineri
— Consiliul raional L.C I „S. întrecerilor. M erită a li eviden­ Aşa cum arătam, al doilea se vor întrece la schi si săniu­ Vreme schimbătoare, cu ceru!
ţiate consiliile asociaţiilor spor­ inloi viu l-am luat Iov N!ai< ii ţe. Pentru a avea garanţia i eu 1 mai m ult noros si cu temperatura
Or.islie aroi dă toata atenţia variabila. In regiunea de munte,
bunei desfăşurări a întrecerilor tive .Stăruinţa, Suiuilalea si Yi Bâhii din Petroşani Din rele ■ iţei acestor întreceri, co n silii­ pe soseîe vizibilitatea va fi mai
din prim a etapă a spni laehin- dia din Oiăşlie, Ogorul Nou relatate a reieşit că nu se de­ lor asociaţiilor sportive le re­
-V: * - * redusa, din cauza ninsorii şi lo­
dcî. In arest sens am pregătit din Orăşlioara, Sanatoriul clară m u lţu m it cu ce s-«i reali­ vine sarcina de a atrage cit mai cal a cetii.
TKQ îENE cu atenţie bazele sportive. Ast- T.M.C. Geoagiu sî altele caic zat piuă acum în organizarea m ulţi tineri.