Page 31 - Drumul_socialismului_1966_01

----------------------------■■■■ _____________________ PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI 3431

DIN ACTIVITATEA
C E T A Ţ E N I

ORGANIZA ŢII LOR U. Ţ. C. ÎNVĂŢAŢI Şl RESPECTAT! REGULILE DE CIRCULAŢIE 1
O In perioada de iarnă circulaţi cu multă atenţie şi nu­
mai pe trotuare, sau în lipsa acestora cît moi mult pe partea
Forme mySfilaferaSe stingă a drumului in sensul de mers, pontru ca să nu (iţi loviţi de
autovehicule, în situaţia in care acestea derapează din cauza
gheţii, poleiului sau zăpezii I
de educare comunistă străzii sau drumului (
0 Nu vă angajaţi in discuţii stînd pe partea carosabilă a
0 Traversaţi strada sau drum ul cu multă atenţie şi numai
a tineretului după ce v-aţi asigurat că in imediata apropiere nu circulă
vreun autovehicul I
0 In caz de polei, aruncaţi pe trotuarul din (aţa căsoi
dv. cenuşă, sare sau nisip, pentru ca circulaţia pietonilor să
Specific fabricii „Sebeşul" este t i­ în adunările generale. Consuîtind
nereţea. Sute de tineri şi tinere mun­ masa largă a tinerilor, aceste orga­ se poală desfăşura în co ndiţii b u n e l
cesc aici în diferite meserii. Şi toţi nizaţii reuşesc să pună în dezbaterea 0 Părinţi, educatori, învăţători, prolesori şi toţi cei care
se străduiesc să lucreze cit mai bine, adunărilor temele cele mai intere­ aveţi în grijă şi supraveghere copii, în vă ţa ţii cum trebuie să
să înveţe cit mai m ult de la cei vîrst- sante cum ar fi comportarea în pro­ circule pe străzi şi şosele, pentru a-i (eri de accidente I
nici. Marca lor m ajoritate sînt mem­ ducţie şi societate, contribuţia lor la
bri ai organizaţiei U.T.C. Ei sînt n- îndeplinirea sarcinilor de plan etc. 0 Nu lăsaţi copiii nesupravegheaţi. Jocul cu săniuţa şi pa­
eeia care se apropie de tin erii lor to­ In educarea comunistă a tineretului, tinele pe străzi şi drumuri cu circulaţie intensă, este interzis.
varăşi de muncă, ii ajută să înţelea­ eficiente s-au dovedit a fi expune­ Explicaţi-le în ce constă pericolul la care se expun prin neres-
gă menirea lor, îi atrag la acţiunile rile pe d iferite teme şi încredinţarea
cultnral-educative iniţiate de organi­ de sarcini concrete m em brilor orga­ pectarea regulilor de circulaţie I
zaţiile U.T.C. nizaţiei U.T.C Expuneri pe teme ca:
Com itetul U.T.C. s? preocupă în „Ce înseamnă si cum trebuie să fie
permanenţă de educarea comunistă un membru al organizaţiei U.T.C.",
a tineretului. Avînd îndrumarea şi „Carnetul roşu U.T.C.'’, au avut o Fabrica dc b irlic Pctrcşti. Vă prezentăm un aspect din atelierul dc lin ia t caiete.
sp rijin u l com itetului do partid, noi mare eficacitate.
ne-am ocupat mai bine în ultim u l D intre formele m ultilaterale de e-
tim p dc organizarea şi buna desfă­ ducare comunistă a tineretului face
şurare a învâţăm intului politic IJ.T.C. parte şi munca cultural-artistică. T i­
Cei 400 de tineri înscrişi la invăţa- nerii noştri participă Io activitatea CIFRELE DE PLAN PE 1966 ÎN DEZBATEREA
m înt au posibilitatea să audieze lec­ form aţiei dc teatru şi a brigăzii ar­
ţii l>ogate în conţinut, atractive. Co­ tistice de agitaţie. Faţă de posibilită­ MUNCITORILOR DE LA I. F. ORĂŞTIE
m itetul U.T.C. îndrum ă şi controlea­ ţile noastre e însă puţin. M ai m ult
ză îndeaproape activitatea din cer­ va trebui să facem în v iito r şi in ceea
'pft&cUoces:
curi si cursuri. U rm ărim felul cum ce priveşte cultivarea la tineri a Râ/OA/{/Z / vÎ<?jF/~fiNFG.BMAsAr
cursanţii îşi însuşesc cunoştinţele răspunderii personale. In acest sens
predate şi cum aplică cele învăţate vom avea in atenţia noastră organi­ s-au preocupat de crearea stocurilor
în viaţă. zarea'unor în tiln iri ale tin e rilo r cu de masa lemnoasă. Din 12.900 m.c.
In creşterea şi educarea m em bri­ m uncitori mai vîrstnici. Avem toate lemn, cit trebuia să avem in faza /
lo r organizaţiei U.T.C. o mare im por­ posibilităţile de îm bunătăţire a m un­ apropiat, am asigurat doar 707 m.c.
tanţă o are şi felul cum se desfăşoa­ cii de educaţie comunistă a tinere­ Aceasta a fost una din cauzele nerea- — acid acetic;
ră adunările generale. Organizaţiile tului. liză n i planului sortim ental Or, in
U.T.C. de la secţiile încheiat II, fin i­ IM A IIIA I.IJFEAN toamna anului trecut, deficienta a — mangal retortă ;
sat, circulare II şi altele aleg cu m ul­ secretar al C om itetului U.T.C. fost înlăturată.' Pentru am il curent
tă g rijă problemele care se dezbat fabrica „Sebeşul" am asigurat 16 500 m c. lemn in faza — solvenţi org an ici;
fasonat. 9600 m c. în faza scos şi 7 200 — gudroane din lemn ;
m c. în faza apropiat Aceste stocuri
iRVăţămintui politic m , eficace In anul I9G5 m uncitorii dc la I. F. Orăştîe au obţinut o scamă vor contribui la îndeplinirea ritm ică □ □ □ □ — acelat de sodiu ;
dc succese in producţie. După unsprezece tuni, planul producţiei a planului la toate sortimentele. — oţel de vin r
Avînd în vedere condiţiile favora­
In zilele acestea de iarnă la sate O bună activitate desfăşoară cer­ globale şi marfă s-a realizat in proporţie dc 109,35 şi respectiv bile dc lucru va trebui ca din stocu­ — castraveţi de B anat;
s-ar părea că preocuparea de căpete­ cul din satul Păucineşti. Propagan­ 100,49 Ia sută, iar productivitatea muncii a crescut cu 0.17 la sută. rile create să nu livrăm lemn decît
nie a tin e rilo r este munca cultural- dista Ana Gheorghioni sprijină pe Rezultatele puteau să fie însă superioare dacă cxisla mai multă atunci tin d nu se poate lucra în pă­ — uleiuri de flolaţle ;
artistică. E adevărat că în cele mai fiecare cursant în parte. Intre două preocupare pentru îndeplinirea planului sortim ental, onorarea la dure.
multe zile pc tin e ri ii găsesti la că­ sem inarii ca obişnuieşte să treacă pe tim p a comenzilor beneficiarilor. I>c aceea, în adunările dc dezba­ Propunerea este deosebit de bună. — lichid de frîn ă ;
m inul cultural. Aici repetă o piesă la cursanţi pentru a-i ajuta în stu­ tere a cifrelor de plan pc 1966 ce au avut loc la sectoarele şi par­ Ea va trebui aplicată de toate între­
de teatru sau citesc, vizionează un diu. Le subliniat este faptul că or­ chetele dc la I. F. Orăştic, acestei probleme i s-a acordat o deose­ prinderile forestiere. In plus, găsim — lichid antigel.
bită atenţie.
spectacol la televizor. Cei care sînt ganizaţia de bază U.T.C. (secretar lo- u til să sc creeze stocuri de lemn şi
înscrişi la învâţăm întul politic U.T.C. sif Ardeleanul se preocupă îndea­ pentru zilele cînd majoritatea m un­
au in atenţia lor pregătirea pentru proape de buna desfăşurare a învă­ cito rilo r pleacă pentru a-şi vizita fa­
oursuri. In acest an de învâţâm înt ţământului politic. Un membru al b i­ Ce spun cifrele dobîrulit sectoarele Cugir şi Orăştie. m iliile . Acest lucru ar asigura înde­
com itetul U.T.C. s-a preocupat cu roului organizaţiei dc bază participă Sectorul Cugir, de pildă, a rămas plinirea ritm ica a planului, ar con­
mai m ultă g rijă de buna organizare la cursuri, urmăreşte felul cum se restanţă la buşteni de fag cu 11.000 duce la onorarea in tim pul planificat
si desfăşurare a a ctivită ţii în cercuri pregăteşte fiecare cursant in parte, Planul pe sortimente a fost îndepli­ m c., la lemn pentru celuloză de fag a comenzilor beneficiarilor.
şi cursuri. participarea lui la lecţii nit doar în proporţie de 86,77 la sută. cu 2.20o m.c., la lemn de construcţii IMT8EPSMEREA BE COMSTUUCŢII
Pentru acest an au fost stabilite Aceleaşi metode se folosesc şi în Din această cauză nu s-a realizat cu 2.400 m.c. — In anul 1965 — a arătat Ghcor-
3 cercuri. U nul — „Să ne cunoaştem celelalte cercuri si cursuri. Comite­ nici planul de desfacere la export şi Nerenlizarea pianului sortim ental ghe Susan, şeful sectorului Orăştic
patria socialistă" — este organizat în tul comunal U.T.C. Sai misegetu/a se nici la unii beneficiari interni I V. de către I F. Orăştie a creat greu­ au existat multe razuri cînd lemnul
cadrul C.A.P. Sarmisegeluza, clin străduieşte să îndrume si să ajute Orăştic a rămas în anul 1965 datoare tăţi mari in organizarea m uncii, fo­ nu a fost sortat corespunzător De ce? FORESTIERE DEVA
care fac parte tineri cooperatori din cit mai concret organizaţiile de bază beneficiarilor cu peste 17 000 inc. losirea m aşinilor la combinatele de Nu ne-am preocupat suficient de ca­
brigada I. un cerc de «Studiere a do­ U.T.C. în buna desfăşurare a activi­ buşteni de fag, 4.000 m.c. lemn pentru industrializare a lem nului din 13laj, lificarea sortalorilor. de instruirea
cumentelor Congresului al IX -lea al tă ţii in cercuri si cursuri astfel ca e- celuloză de fag si 5 000 m c. lemn Găbinţaş. Tg. Jiu, Suceava si altor lor. de numirea în această funcţie a strada Dorobanţilor nr. 24
P.C.K.” în satul Păucineşti şi un cerc ficienţa lecţiilo r să se concretizeze in pentru construcţii rurale, ultim ele unităţi cum ar fi l.M . Ţebea, U.R.C.C. celor mai buni m uncitori, care cu­ a n g a j e a z ă :
dc studiu al Statutului U.T.C,, in sa­ comportarea tinerilor, a a titu d in ii lor două sortimente fiin d destinate şi C luj şi Maramureş Datorită faptului nosc stasurile De acea, sc impune ca
tul Hobiţa. Propagandiştii Antoniu faţă de munca în cooperativa agrico­ exportului. că I.F. Orăştie nu a onorat multe in 1966 şi în v iito rii ani să calificăm — tehnicieni normatori la şantierele de construcţii
Duma. Ana C.heorghioni şi M arin lă (Ic producţie în care lucrează. comenzi, o parte clin în tre p rin ­ mni m ulţi sortatori, să organizăm
Mălăiescu sc străduiesc să predea pe T E O FIL COCIOAUÂ După cum a reieşit din adunările derile beneficiare au rămas cu schim buri dc experienţă cu aceştia. forestiere din regiune
înţelesul tin e rilo r, să facă expuneri secretar al C om itetului comunal de dezbatere a cifrelor dc plan pe restante m ari la unele produse soli­ Va trebui, dc asemenea, sâ-i stim u­ Informaţii suplimentare se pot cere Ia serviciul per­
concrete, bogate in conţinut. U.T.C. Sarmisegeluza 1966 cele mai slabe rezultate le-au citate pe piaţă de cum părători, cre- lăm, să-i cointeresăm mai m ult în
înd nem ulţum iri. obţinerea dc rezultate frumoase. sonal al întreprinderii
Din discuţiile purtate au mai reie­
Sarcini pentru noul an şit şi alte cauze ale nerealizării pre­
vederilor la sortimente. L in
unele
parchete lemnul subţire şi lem nul de
foc nu a fost scos în stare verde (sec­
Anul 1966 pune în faţa forestierilor toarele Grădişte şi Cugir) Ca urmare,
de la Orăştie sarcini importante. Faţă din lemnul de foc nu s-au putut a- COMPLEXUL PENTRU
dc anul care a trecut, planul produc­ lege sortimente mărunte de lemn de
ţiei globale marfă creste eu 12,8 lucru ca: lobde pentru celuloză, lobde
şi respectiv eu 14.8 la sută. La che­ P F.L.. a căror valoare este mai marc
restea, lă îi, buşteni pentru gater dc Pe de altă parte lemnul lăsat în pă­
fag planul este mai marc cu 14,93; dure şi-a pierdut din greutate, a a- INDUSTRIALIZAREA
16,42 şi 21,85 la sută, iar la dcrulaj dus pierderi la vînzare De aceea
dc fag şî lemn pentru construcţii eu considerăm să sc ia toate măsurile
9 şi 62,71 la sută. pentru scoaterea lem nului din par­
Analizînd posibilitatea în de p lin irii chete în star© verde, extinderea fa­
acestor prevederi, participanţii la dis­ sonării concomitente a lem nului de LEMNULUI
cuţii au subliniat necesitatea e lim i­ lucru cu ccl dc foc. Acolo unde este
Drumuri aeriene nării deficienţelor din 1965. posibil va trebui extinsă metoda de
pentru miile de cai
— Pentru producţia anului 1965, a exploatare în trunchiuri lungi şi ca­
putere ai energiei spus inginerul loan Rondau, nu am targe. Aceasta pentru că pc rămpî s'
electrice. fost pregătiţi. Conducerea în tre p rin ­ in depozitele finale lem nul se poat S K T iiL MAIMATIEI
derii şi conducerile sectoarelor nu sorta mai bine. # / Ş IG H E TU i M APM AT1EI
M ăsuri şi propuneri produce şi livrează pe bază de repartiţie următoa-

rele :
în adunările de dezbatere a ci­ inginerii şi tehnicienii au venit cu
frelor de plan pe 1966 s-au stabilit propuneri bine chibzuite, menite — dormitoare tip .,Sighet“
o serie de măsuri care, aplicate, să ducă la îndeplinirea planului * — camere combinate tip ,,Sighet“
vor îm bunătăţi activitatea econo­ pe sortimente. Din aceste măsuri
mică a întreprinderii. M uncitorii, şi propuneri am spicuit citeva:, — cuiere pom
— scaune curbate
Q Crearea unor stocuri dc rezerva dc masă lemnoasă care să asigure — mese pentru televizor tip ,.Harghita*1
continuitatea producţiei pc tim p nefavorabil in tot tim pul anului.
( Extinderea exploatării în trunchiuri lungi, eu sortarea lem nului — scaune tapiţate
in depozitele interm ediare, după cc in prealabil s-a făcut o sortare la
cioată. — taburete curbate
Organizarea lucrului în parchete în brigăzi complexe cu plala in — placaj de fag
acord global, care să cointereseze m uncitorii sl să asigure continuitatea
producţiei. Livrează şi produce fără repartiţie :
Se dezvoltă la Com binatul siderurgic din- rotund dc fag se vor extinde drum urile dc colectare in interiorul parche­ — dibluri pentru C.F.R.
® In vederea reducerii pierderilor dc lemn şi a spargerilor lem nului
Centrala
termoelectrică de
Hunedoara este dotată cu o a- telor. scurtîndii-sc distanţa de corhănîre. — arcuri spirale flexibile
paratură complexă Fotorepor­ & Intensificarea lucrărilor pentru lichidarea şi curăţarea parchetelor
reţeaua sanitară terul nostru a im ortalizat pe care au fost planificate a sc exploata în 1965. — săniuţe pentru copii
® Repararea capitală a drum ului de pe K iul IMare (Cugir) şi în lrc ti
peliculă momentul în care to­
9 varăşul Lănilâ Titus contro­ neren in condiţii mai bune a căilor de acces şi drum urilor forestiere. — suporturi pentru flori
lează temperatura la aburul LA ZAR DEMETEK — galerii pentru perdele.
supraîncălzit.
Ca peste tot, şi în regiunea H u­ sănătate publică. M ortalitatea in ­
nedoara ocrotirea sănătăţii publice fantilă, de exemplu, a fost redusă
constituie una din preocupările do la numai 3,0 la sută faţă dc peste
seamă ale sfaturilor populare şi ca­ 17 la sută cît era cu ani in urmă.
drelor medico-sanitare Dezvoltarea La îndemîna u n ită ţilor sanitare Mîndria profesionali
continuă a reţelei sanitare, dotarea din legiunea Hunedoara, stan acum DIRECŢIA REGIONALA TRANSPORTURI AUTO
u n ită ţilo r cu m obilier, aparatură şi cele 22 staţii de salvare dotate cu HUNEDOARA — DEVA
instrum entar necesare, asigurarea li­ peste 120 de aulo-sanitai e şi o sta­ (Urmare din pag. I)
nei bune activită ţi medicale, toate ţie A V IA S A N cu 7 avioane sani­
acestea au făcut ca în prezent s-t tare. Acestea asigură transportul o- a 52 de ani. loan Ghiura, nici nu vrea să ştie (
revină în medic unei circum scripţii peratîv al bolnavilor din cele mai L nu mai e tînăr. Singura sa dorinţă c să transmit A N U N Ţ A :
sanitare din mediul rural 3 500 (Ic îndepărtate cătune şi sate luinedo- brigăzii „zestrea" lui profesională, însoţită de sfn
locuitori, de aproape cinci ori mai i ene. tul de a-i adăugi valori noi. Jn acest act de profurw
puţin de cît revenea în 1950. Pentru continua îm bunătăţire a umanism se vede chipul adevărat şi nobil al omuh
Numai în anii şesenalului au fost asistenţei sanitare şi ocrotirea să­ înaintat al zilelor noastre Continuarea la un nivel mai întreprinderile care solicită examinarea şoferilor
înfiinţate peste 30 circum scripţii sa­ nătăţii publice, pentru acest an sc înalt a meseriei e visul lui din totdeauna Şi el sc rea pentru încadrarea în categorii superioare vor înainta la
lizează prin loan Mureşan, Vasile Dîiv.u, brigada în
nitare. Numeroase unităţi spitali­ prevăd noi acţiuni. Acestui sector treagă care e o fărîm ă din schimbul de m iine al uzinei D.R.T.A. Deva tabelul nominal de propuneri, conform
ceşti au fost modernizate. n lit de im portant, sfatul popular î-a Media de vîrstă a brigăzii nu depăşeşte 26 ani. modelelor ce se găsesc la autobazele raionale, pînă la
O atenţie sporită se acordă şi a- alocat peste 172.000.000 lei, cu aproa­ ouă subansamble, reprezentînd masa frezei u n i­ data dc 23 martie 19G6.
sigurării cu medicamente a populaţi­ pe 3 milioane lei mai m ult decît in D versale. sînt montate înainte de nsi continua că
lătoria pe flu x. subansnmblele sînt supuse uimi
ei. In acest scop reţeaua farmaceu­ 1965. Din sumele prevăzute se vor exigent control de calitate. N im ic nu scapă ochiului Comisia de examinare funcţionează la raioane în zi­
continua construirea u n ită ţilor sa­
tică a luat o largă extindere. Numai atent şi „iscoditor" al exam inatorilor. Un amănunt ne­ lele următoare:
în mediu rural funcţionează acum nitare începute, modernizarea celor g lija b il, ia proporţii eind este vorba de onoarea brigăzii — Deva 15-—22 ianuarie şi 7—12 martie.
peste 20 de farm acii si 13-J panele existente, dotarea cu m obilier şi alte Cea mai mică nepotrivire cu desenul, este o pată pe — Alba Iulia 24—29 ianuarie.
activităţi privind ocrotirea sănătăţii cartea dc vizită. In acest caz exigenţa şi măsurile pre­
farmaceutice de gradul I şi II. In ventive sînt cel mai bun leac. Eventualele deficienţe — Sebeş 31 ian. ■— 3 februarie,
anul trecut s-au desfăcut p lin u n i­ publice. P rintre lucrările im portan­ constatate sint remediate. Cazul e discutat cu toată se­
tăţile farmaceutice din regiune de te in reţeaua sanitară, prevăzute riozitatea şi răspunderea, Cînd nu mai există nici o in- — Orăştie 4—G februarie.
pentru acest an se numără constru­ doială asupra ca lită ţii, subansnmblul în care s-au mon­ — Petroşani 7—12 februarie.
patru o ii mai multe medicamente
irea in continuare a com plexului tat mai m ult de 340 de piese, este „transferat" altor
dccit în 1950. Numărul m edicilor operaţiuni pentru îm plinirea finală a produsului. — Hunedoara 14—19 februarie.
din unităţile sanitare şi circum scrip­ mcdico-sanitar din Hunedoara, u- Montarea a 340 de uzînate. într-un singur subansnm — Brad 21—26 februarie.
ţii a crescut de 5 ori, iar cel al ca­ iu iI din cele mai moderne u nităţi blu nu e deloc o treabă uşoară Ea solicită din partea — Ilia 28 februarie — 3 martie.
drelor medico-sanitare de 11 ori de acest fel din ţară, modernizarea fiecărui om un înalt simţ dc răspundere, o precizie şi
faţă de anii prim ului cincinal. Suc­ sanatoiiîlor T.B.C. dn C.eoagiu şi atenţie deosebite O singură piesă montată greşit poate Şoferii propuşi, împreună cu delegatul întreprinde­
Prad precum şi a unor dispensare compromite marca fabricii Centrarea ro ţilo r dinţat'*,
cesele obţinute in dezvoltare:-! reţe­ montarea sistemului de pîrghiî, destinat comenzilor, f i­ rii, se vor prezenta la sediul unităţii auto raionale în pe­
lei sanitare >î ocrotirea sănătăţii pu­ medicale şi case de naştere din ra­ xarea bucşelor canelatc, sint citeva din piesele car» rioada menţionată avînd asupra lor carnetul de conduce­
blice se concretizează prin îmbună­ ioanele Haţeg, 1 lin, Alba şi altele. hotărăsc în mare parte viaţa frezei. Şi, spre lauda ce­ re, carnetul de muncă şi certificatul de încadrare.
lor 8 mem bri din brigada lui Ghiura, ceea ce fac ei
tăţirea principalilor indicatori de IM. SAVU
este întotdeauna bine făcut.