Page 32 - Drumul_socialismului_1966_01
P. 32
PAGINA A 4-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3431
ÎNCETAREA din viaţa
A PRIMULUI MINISTRU AL INDIEI, hotare
LAL SAHADUR SHASTRI
T A $K E N T 11 (Agerpres). — spre aeroportul Taşkent, de unde a
M a rii dimineaţa la ora 1,32 a în fost transportat pe calea aerului la
cetat din viaţă la Taşkent, în urma Delhi. P rintre cei care înconjurau si
unui atac de cord, prim ul m inistru al c riu l se aflau Ayub Khan, preşedin Adunarea festivă
Indiei, Lai Bahadur Shastri, in virs- tele Pakistanului, A lexei Kosighin, V I E T N A M Conferinţa friconfinentală
tâ de 61 de ani. preşedintele Consiliului de M in iştri de la Tirana
In buletinul medical, semnat de al U.R.S.S. şi alte persoane oficiale.
dr. R. N. Chugh, medicul personal al ic de la Havana în faza finală
prim ului m inistru indian şi de o se Preşedintele C onsiliului de M in iş T IR A N A 11 (Agerpres). —
rie de medici sovietici, se arată că, tri al U.R.S.S., A lexei Kosîghîn, a După cum anunţă agenţia A T A., ® Saigon : întrunirea Consiliului forjelor armafe
în seara de 10 ianuarie 1966, Shastri plecat Ia Delhi, unde va participa la Ia Tirana a avut loc o adunare fes 9 Ziarul „Australian" erltică politica S.U.A. de esca H A V A N A 11 — T rim isul spe le din R. D. Vietnam — despre
se simţea bine, dar aproxim ativ la o fu n eraliile prim ului m inistru indian. tivă consacrată celei de-a 20-a ani cial Agerpres, V. Stamale, trans lupta eroică a poporului vietna
oră după ce s-a culcat medicul p ri versări a proclam ării R epublicii ladare în Vietnam m ite : Luni şi m arţi au continuat mez îm potriva agresiunii im pe
m ului m inistru a fost anunţat că Lai ic Populare Albania. Au participat En- lucrările in com isiile şi subcomi rialiste Au asistat delegaţi, ob
Bahadur Shastri se simte râu. Au D E LH I 11 (Agerpres). — ver Hodja, Mehmet Shehu şi a lţi PARIS 11 (Agerpres). — nu a învâtat nim ic din lecţiile lu p siile de lucru ale C onferinţei de servatori şi in v ita ţi la C onferin
fost luate de urgenţă primele măsuri, In urma încetării din viaţă a p ri conducători de partid şi de stat ai telor din Vietnam ul de sud. solidaritate a popoarelor din A- ţa trieontinentalâ. precum şî un
dar la 1,32 Shastri a incetat din via m ului m inistru indian, Lai Bahadur R. P. Albania. Corespondentul special la Saigon ir sia. A frica şi America Latină. L u
tă. Shastri, actualul m inistru al afaceri H adji Lleshi, preşedintele Prezidiu al ziarului „Le Figaro" anunţă că la SAIGON 11 (Agerpres). — crările acestor comisii şi subco public numeros din Havana. Au
Ţinrndu-sc seama cu şi în trecut, lor interne, G ulzarilal Nanda, a fost lu i A dunării Populare, a vorbit des începutul lu n ii ianuarie in capitala Corespondenţii agenţiilor de pre m isii au in tra t în faza finală. Pî- asistat, de asemenea, «ambasado
prim ul m inistru Lai Bahadur Shastri num it în funcţia de prim -m inistru. pre succesele obţinute de poporul al sud-vîetnameză s-a în tru n it din nou, să anunţă că in cursul zilei de m arţi, nâ acum au fost aprobate nu rul României, Vasile Muşat. şi
suferise de un infarct miocardic, in ☆ banez în cei 20 de ani de la procla după o pauză de cîteva luni, Consi in apropierea Saigonului (la circa 35 meroase proiecte de rezoluţii ca alţi şefi şi mem bri ai m isiu n ilo r
buletinul medical se arată că moar D ELH I 11 (Agerpres). — marea republicii. El a subliniat câ liu l fo iţe lo r armate, avind ca scop km. nord-vest), au avut loc noi lupte re vor fi spupuse ultim ei şedinţe diplom atice acreditaţi în capitala
principal elaborarea p o liticii guver
tea a survenit in noaptea spre 11 ia P rim ul m inistru al Indiei, Gulza cel de-al treilea plan cincinal al namentale în problemele actuale ale între patrioţi şi trupe americane şi plenare ce se va întruni m iercuri. Cubei.
nuarie 1966 în urma unei recrudes rila l Nanda, a rostit m arţi o cuvîn- R. P. Albania a fost realizat datori australiene. Sînt folosite gazele la In cadru! m anifestărilor cu ltu Tot luni. la hotelul „I-Iabana L i-
cente acute a infarctului miocardic. tare radiodifuzată în care a declarat tă m uncii pline de abnegaţie a cla tării. Cu acest prilej a fost «abordată crimogene şi ciin ii pentru a urm ări bre“ a fost prezentat un film
Sicriul cu corpul neînsufleţit al că „In d ia va respecta acordul înche sei muncitoare, ţărănim ii m uncitoa problema creării unui „consiliu con echipele de patrioţi ce au lucrat la rale preconizate cu p rile ju l Con documentar despre lupta poporu
sultativ", care să se ocupe de elabo
prim ului m inistru Lai Bahadur Shas iat la Taşkent şi-l vc îndeplini în re, intelectualităţii populare, sub rarea unei noi constituţii. Se ştie că săparea de tunele in regiunea din ferinţei tricontinentale, luni sea lui din Guineea portugheză îm
tri a fost purtat pe un afet de tun mod neabătut". conducerea partidului, precum şî da nord-vestul capitalei. ra, la cinem atograful „Radiocen- potriva dom inaţiei coloniale. A
torită ajutorului frăţesc al ţâ rilo r so de ia înlăturarea regim ului Iui Ngo Corespondentul agenţiei Reuter tro" din Havana a avut loc o ga fost inaugurată, de asemenea,
cialiste. In prezent, poporul albanez Dinh Diem în Vietnam ul de sud au transmite, de asemenea, despre lup lă de film e documentare realiza expoziţia „Cambodgia azi", ame
munceşte cu entuziasm la realiza fost elaborate mai multe constituţii tele de m.ire anvergură dintre pa te de echipe de film are ale Fron najată in holul de onoare de la
T E L E G R A M A nal. In continuare, vorbitorul a vor care au fost abrogate la scurt tim p trio ţi şi trupele sud-coreene în re tului National de Eliberare din C apltoliul naţional din Havana.
rea celui de-al patrulea plan cinci
după intrarea lor in vigoare. O altă
Vietnam ul de sud şi de studiouri
bit despre politica externă a R. P. problemă examinată a fost aceea a giunea de coastă — la circa 400 km
Acelaşi cores
nord-est de Saigon.
Albania. alegerilor, care în concepţia Saigonu-
Excelenţei Sale lui ar putea fi organizate abia în pondent anunţă din Saigon că gene
termen dc 1-2 ani. întrucît în pre ralul Westmoreland, comandantul Reluarea anchetei
zent „60 la sută din populaţie se a- m ilita r american in V ietnam ul de
Domnului GULZARILAL NANDA flâ sub controlul direct sau indirect sud, a avut m arţi o convorbire cu
Declaraţia at Vjetcongului, după cum scrie „Le viceprem ierul sud-coreean, Chang
Prim-ministru al Indiei Figaro*. Din surse inform ate, agenţia Reuter cazului Bea Barka
K v Young, care vizitează Saigonul.
lui Makarios
NEW DELHI relatează că viceprem ierul sud-co
Am aflat cu întristare despre pierderea grea suferită de către poporul CANBERRA 11 (Agerpres). — reean ar fi sugerat căile prin care PARIS 11 (Agerpres).— acuzînd pe O ufkîr, m inistrul
Indian prin încetarea din viaţă a prim ului m inistru Lai Bahadur Shastri ATEN A I I (Agerpres). — Intr-un articol redacţional consa ar putea fi sporită contribuţia sud- După o pauză de 10 zile, in afacerilor interne al M arocului,
In numele C onsiliului de M iniştri al Republicii Socialiste România şi al „Rezoluţia Adunăr ii Generale a crat vizitei la Canberra a lui H a rri- coreeană la operaţiile trupelor ame tim pul sărbătorilor de iarnâ, la câ ar fi înjunghiat el însuşi pe
meu personal, transm it Excelenţei Voastre, guvernului indian şi fam iliei O.N.U. nu constituie o soluţie a pr o man, ambasadorul pentru probleme ricane şi sud-vietnameze. Paris a fost reluată anchetarea ca liderul marocan. „L ’Express" re
îndoliate întreaga noastră compasiune şi cele mai sincere condoleanţe. blemei cipr iote, dar ea poate contri le speciale al preşedintelui S .U .A . ic zului Ben Barka. Judecătorul de vine acum cu noi detalii asupr a
bui la soluţionarea sa“ , a declarat ziarul „A ustralian* subliniază că dis NEW YORK 11 (Agerpres). — instrucţie, însoţit de comisarul acestui caz, susţinînd vinovăţia lu i
ION GHEORGHE MAURER preşedintele Makarios, pe aeroportul cuţiile acestui,! cu oficia lită ţile aus Profesorul american Staughton Bouvier, a vizitat vila gangsteru O ufkir în asasinarea lui Ben
din Atena unde a făcut o escală in traliene se desfăşoară pe „fondul Lynd. de la Universitatea din Yale, Barka. P o trivit revistei, Figon, a-
Preşedintele C onsiliului de M in iştri drum spre Lagos Preşedintele C i sumbru" creat de ştirile provenite însoţit de doî com patrioţi, s-a întors lui Boucheseiche din Fontenay- fla t în prezent în emigraţie, a
Le-Vîcomte, unde a fost adus li
al Republicii Socialiste România prului a dezm inţit apoi in fo rm a ţii din Vietnam ul de sud referitoare ia dum inică la New York. după o vi derul marocan imediat după ră dat unui colaborator al acestei
le. p o trivit cărora va fi organizată pierderile suferite de trupele austra zită particulară de 10 zile în R. D. pirea sa pe bulevardul Saint-G er- reviste „am ănunte dram atice” a-
la Roma o conferinţă asupra pr oble liene in luptele de la Hodo, din a- Vietnam. Scopul declarat al vizitei a main des Preş. Deocamdată, an supra com portării lu i O u fkir şi
La Lagos s-a deschis mei cipriote la care să participe Gre propierea Saigonuluî. aspre critic i fost de a se inform a pentru revista cheta nu a obţinut date sigure ka. Incercind să explice m otivul
a oamenilor săi faţă de Ben Bar
„V ie t Report" în problema războiului
cia. Turcia şi reprezentanţii C ipru
Ziarul supune unei
lui. politica S.U.A. de escaladare în V ie t din Vietnam ul de suc!. Cei trei inte asupra acestei misterioase răpiri, „sin ce rită ţii" lu i Figon, „L ’E x
neştiindu-se încă nici dacă Ben
L in Nicosia se anunţă că vicepre nam, precum şi participarea cercu lectuali americani au întreprins a- Barka mai este sau nu în viaţă. press" scrie câ acesta trăieşte in
Conferinţa primilor miniştri şedintele C iprului. Fazii K uciuk, a rilo r conducătoare australiene la a- ceastâ călătorie fără să fi obţinut vi Ben Barka a fost om orit a doua tr-o permanentă frică de o even
consideră câ
Presa
pariziană
lansat un nou apel „pentru o confe
za Departam entului de Stat. La în
tuală răzbunare a celor care a ti
Vietnam ul,
pliearea acestei politici.
rinţă între toate forţele interesate, pe
toarcere, ei au fost supusi controlu
participat la răpirea lid e ru lu i ma
rocan, şi „doreşte să lase uirne",
ai ţărilor Communwealîhului baza tr atatelor in vigoare şi care să subliniază în continuare ziarul, re lui de către biroul de im igrări fără, zi după răpirea sa. Revista car e ar putea servi poliţiei pentru
„L ’Express" a dat încă din luna
aibă ca scop soluţionarea problemei
însă, să se anunţe luarea vreunei mă
prezintă pentru noi un cîmp de lup
decembrie numeroase amănunte
cipr iote". El s-a pronunţat, de ase
suri privind sancţionarea lor de că
menea, pentru o întrunire a întregu tă, unde îşi pierd viaţa din ce în ce tre M inisterul Justiţiei. ' referitoare la cazul Ben Barka, găsirea crim ina lilor.
LAGOS 11 (Agerpres). — pusă pe banca acuzaţilor". Pe culoa lui cabinet cipriot la care să p a rti mai m ulţi tineri australieni. C onti
La Lagos s-a deschis, m arţi, con rele conferinţei se afirm ă că Londra cipe şi m in iştrii cip rio ţi turci, pentru nuarea unei asemenea politici, rele
ferinţa p rim ilo r m iniştri ai ţâ rilo r intenţionează să anunţe decretarea a se soluţiona problemele curente".
membre ale Commomvealthului, la embargoului total asupra schim buri vă ziarul, demonstrează că Australia Jens Otto Krag
care participă delegaţiile a 19 din lor comerciale cu Rhodesia. Observa Consfătuire secretă
cele 22 ţări membre ale organiza to rii apreciază însă că repercusiuni
ţiei. După cum s-a mai anunţat, Gha- le unui asemenea embargou ar leza, interpelat
na şi Tanzania — două dintre mem in pr im ul rînd, economia Zambiei.
brele africane — nu participă la lu P rim ul m inistru nigerian. Balewa, la Washington
crări, ca urmare a ruperii re la ţiilo r a prezentat o propunere a delegaţiei în Parlament
cu Marea Britanie, în semn de pro sale. in sase puncte, in care se cere
test faţă de politica acesteia în pro printre altele, elaborarea unei noi W ASHING TO N 11 (Agerpres). — participanţilor la consfătuirea secre COPENHAG A 11 (Agerpres). —
blema rhodesianâ. Guvernul austra C onstituţii care să asigure dreptu Infn'ngerile suferite de trupele a- tă de la W arrington. V ietnam ul de Interpelat de deputatul liberal a-
lian este reprezentat numai de un rile m ajorită ţii africane. sud primeşte.-in prezent peste o tre grarian Anders Andersen dacă gu
mericane şi cele
de la Saigon
nu
observator. Lucrările au fost deschi După părerea observatorilor de la constituie singurul luci u ce provoa ime din „aju to ru l* american acordat vernul danez intenţionează sâ' încea-
se de prim ul m inistru al Nigeriei, Lagos, propunerile „de rezervă* ale altor state. In cursul anului financiar pâ negocieri cu guvernele A ngliei şi
Abubalcar Tafavvn Balewa. în ca li delegaţiei britanice, care cupr ind şi că „dureri de cap" W ashingtonului. curent va f i alocată suma de 1,1 m i Suediei în legătură cu d ificu ltă ţile
tate de prem ier al ţă rii gazdă, (el noile sancţiuni economice „au mâi Situaţia ' precară- a economiei V iet liarde dolari pentru a face faţă şu pe care le întîm pină exporturile da
fiin d ales preşedintele sesiunii). Du m ult scopul de a calma starea de spi nam ului de sud face obiectul speci.il brezeniei economiei saigoneze. Cea neze de produse agrare spre ţă rile
pă ce par ticipanţii au păstrat un mo rit din ţările africane, decît a con al unei consfătuiri secrete ce are loc mai mare parte din acest a jutor va membre ale Pieţei comune şi ale A -
ment de reculegere în memoria p ri stitui lo vitu ri cu adevărat serioase la 50 m ile de Washington în oraşul fi folosită pentru sporirea considera sociaţiei europene a lib e ru lui schimb,
m ului m inistru al Indiei, Shastri, s-a pentru regimul lui Smith". De a lt W arrington (statul Virginia). bilă a aparatului poliţienesc, care p rim u l m inistru Jens Otto Krag a
trecut la dezbaterea problemelor ca fel, observatorii politici africani se Comisia de coordonare interdepar numără deja 50.000 de oameni. Acest declarat că „dacă guvernul britanic
re constituie, de lapt. obiectul con întreabă dacă d ilicu ltâ ţile economice tamentală cu Vietnam ul, sub condu obiectiv a fost confirm at in cadrul nu va ţine seama de punctul de ve
ferinţei — situaţia din Rhodesia şi ale Rhodesiei nu sînt cumva numai cerea subsecretarului de stat pentru unei expuneri făcute la Academia dere danez, Danemarca se va adre
im plica ţiile acesteia. o perdea de fum, în spatele căreia se Asia de sud-est, Leonard Bunkar. a- internaţională de poliţie din Was sa cu această problemă A E.L.S “ .
La prima şedinţă a reuniunii, an desfăşoară manevre neliniştitoare nalizează împreună cu diplom aţii si hington de fostul ambasador al Sta Lupă cum menţionează age n ţi'
par ticipat doar- şefii delegaţiilor. Deşi pentru a menţine si prelungi regi experţii economici americani, sosiţi telor Unite la Saigon — M axw ell France Presse, aceste d ific u ltă ţi ?
lucrările se desfăşoară cu uşile în mul m inoritar de la Salisbury de la Saigon, haosul economic ce Tavlor — care a declarat câ autori fectează mai ales exporturile de car
chise, din surse apropiate conferin domneşte in Vietnam ul de sud. tăţile americane vor crea in V ietna ne daneze pe piaţa R.F.G. şi ele sînt
ţei. s-a aflat că în această pi imă şe Creşterea considerabilă a p re tu ri mul de sud un puternic aparat poli provocate, p o triv it a firm a ţiilo r o fi
dinţă vicepreşedintele Zambiei. Reu- lor, scăderea exporturilor, dezorgani ţienesc şi de inform are cu scopuL de ciale daneze, mai ales de Marea B ri
ben Kamanga. a cer ut folosirea fo r zarea transporturilor, paralizarea a „recunoaşte rapid simptomele u- tanie care îşi subvenţionează expor
ţei pentru lichidarea actualului re sistemului de credit — sînt doar cî nor situaţii subversive". tu rile sale de carne pentru Germa
gim de la Salisbury — punct de ve teva din problemele ce stau în faţa nia occidentală. Pe de altă parte,
de Ceylon. P o trivit aceloraşi surse, P. C. din Chile Krag a adăugat că guvernul danez
dere s p rijin it şi de Sierra Leone şi
prem ierul britanic, H arold Wilson s-a adresat a u to rită ţilo r suedeze re-
proşindu-Ie faptul câ Suedia concu
— car e a luat cuvîntul imediat după SAN TIAG O DE C H ILE 11 (Agerpres) Creşte mişcarea grevistă
Kamanga — a spus: „Nu excludem P artidul Comunist din Chile a a- rează tot mai puternic exporturile
folosirea forţei pentru menţinerea le dresat oam enilor muncii, întregului daneze de carne pe piaţa italiană,
piaţă care în mod tradiţional apar
g alităţii şi ordinei*. dar abia „după popor al ţă rii o declaraţie in care în RepuhDica Dominicană ţine Danemarcei. Krag a atras aten
înlăturarea regim ului lui Ian S m ith“. ii cheamă să lupte pentru în fă p tu i ţia că acţiunea Suediei vine in con
El a adăugat că delegaţia engleză nu rea unei reforme agrare. ţiune participă aproxim ativ 100.000
a venit la Lagos „pentru a se vedea Proiectul de lege cu p rivire Ia re SANTO DOM ING O 11 (Agerpres). de persoane. tradicţie cu prevederile acordului
A.E.L S.
Greva generală care a început luni
forma agrară, se arată în declaraţie, in Republica Dominicană în semn Preşedintele guvernului provi-
a dezlănţuit o ofensivă în d îrjită a de protest îm potriva hotârîrii zoriu, Garcia Godoy, a «nvut o
ACTUALITATEA forţelor- reacţionare, dornice să îm preşedintelui guvernului a provizo întrevedere cu şeful fostului gu- BER LIN 11 (Agerpres).—
„Deutscher
Postul
de radio
vern
colonelul
constitutionalist,
piedice reforme progresiste în ţară.
G.nrcia Godov
de
trim ite
riu
Partidul Comunist din Chile sub în străinătate pe p rin cipalii con Francisco Caamano, în cursul că- Freiheitssender-904“ a transmis o
SPORTIVĂ liniază necesitatea u n ifică rii tuturor ducători m ilita ri constituţionalişti reia au fost luate în discuţie ga declaraţie a B iroului P olitic al
1 oi ţelor popular e pentru a izola reae-
C. C. al P. C. din Germania în
ra n ţiile acordate m ilita rilo r consti-
a afectat numeroase sectoare ale eco
ţiunea şi a zădărnici planurile sale nomiei acestei ţâri. Luni, la mişcarea tutionalişti în cazul în care şefii care se arată câ P. C din Germa-,
După cum s-a mai anunţat la antidemocratice. „Clasa m uncitoa grevistă s-au alăturat m uncitorii de lor vor părăsi ţara. Pe de altă parte, nîa sprijină acţiunile tuturor so-
29 ianuar ie va avea loc la Mosco re si ţărănimea trebuie să abiă un la 0 ra fin ă rii de zahăr. Un purtător s-a anunţat câ un m ilita r american cial-dem ocraţilor, m em brilor de
va un concurs internaţional atle rol hotaritor în acţiunile maselor, de cuvînt al Confederaţiei sindicale a ucis un civil dominican în cursul sindicate şi oam enilor cu judeca
tic pe teren acoperit cu par tic i contribuie la înfăptuirea unor trans REPUBLICA D O M IN IC A N A — In foto : Doi ostaşi ai foi ţelor in- „Foupsa-Cesitrado” a declarat câ pe unei dem onstraţii, care a avut loc ta sănătoasă, care propun o p o liti
parea unor valoroşi sportivi euro form ări in ţară". teramericane patrulînd pe străzile oraşului Santo Domingo. întreg te rito riu l ţâ rii la această ac luni seara la Santo Domingo. că de înţelegere reciprocă şi co
peni. La acest concurs ţara noas laborare intre social-democraţi,
tră va fi reprezentată de spr inte comunişti, mem bri de sindicat,
ru l Gh. Zamfîrescu şi O. Visco- in tw toţi partizanii păcii şi de
poleanu (triplu salt). TAŞKENT n’-orda probleme dc politică in mocraţiei din R F Germană, în
★ organizării de alegeri parlam en a in d u striilo r constructoare de FIO DE JANEIRO ternă şi externă. vederea luptei îm potriva legislaţiei
maşini şi metalurgice, condusă
La 15 ianuarie va începe în o- La 11 ianuarie, preşedintele P.n- tare. Grupul de m ilita ri care con de Francois Peugot, preşedintele Directorul D epartam entului na extraordinare, pentru renunţare
duc Volta Superioară, se va stră
raşul olandez B everw ijk tra d iţio kistanului, Mohamed Ayub Khan, dui să pună ordine în situaţia f i federaţiei, a sosit la Praga într-o ţional pentru problemele copiilor ANKARA la înarmarea nucleară, pentru a-
nalul turneu internaţional de a părăsit Taşkentul indreptin- vizită de cîteva zile din Brazilia, Reînaldo Deiamare, sigurarea nivelului de trai prin
şah. Ţara noastră va li reprezen du-sc spre patrie. Preşedintele şi nanciară a ţăr ii şi să asigure des Scopul vizitei, scrie agenţia a dat publicităţii o declaraţie în Două vase de război americane, majorar ea salariilor, pentru o po
făşurarea unei vieţi normale.
tată de Alexandra Nicolau, Iuli- m em brii delegaţiei pakistaneze CTK, il constituie examinarea po care afirm ă câ nivelul m o rta lită fregata „Y arn e ll", cu o capacita litică de destindere a încordării
sabeta Polihroniade şi Teodor au fost conduşi la aeroport de BRU XELLES s ib ilită ţilo r concrete de sporire a ţii infantile din ţară este cel te de 5.600 de tone, şi distrugăto naţionale şi internaţionale, pen
Ghîţescu. A. N. Kosîghin, preşedintele Con schim bului comercial în dome ru l „Forrest Roal", cu un am pla tru dezarmare.
ie siliu lu i de M in iştri al U.R.S.S., Comitetul Central al P artidului niul construcţiilor de maşini si mai ridicat din lume. Astfel, la sament de 2.425 de tone, au pă
Selecţionata de tineret a ţă rii şi de alte persoane oficiale. Comunist din Belgia a examinat m etalurgiei, a po sib ilităţilo r de fiecare mie de copii nou născuţi, truns în Apele M ării Negre, na-
noastre la fotbal îşi continuă pre într-o şedinţă sit/uaţia politică cooperare în producţie şi schimb 136 moi- înainte de a atinge vîrsta vigînd dinspre Marea Meditera-
gătirile în vederea apropiatului PRAG A internă creată în ţară în urma de licenţe, in cadrul acordului de un an. nâ. P o trivit agenţiei turce Ana- „Franţa trebuie să
turneu internaţional care va în La 10 ianuarie a sosit la Praga m ăsurilor guvernamentale în do tolia, aceste nave urmeaz«â să e-
cepe la 22 ianuarie în Italia. Du o delegaţie poloneză condusă de m eniul social-economic. fectueze exerciţii m ilitare în apele pătrundă mai puternic
pă un meci de verificare pe ca E. S/.yr, vicepreşedinte al Consi In declaraţia C om itetului Cen M ă rii Negre.
re-1 vor susţine dum inică pe sta liu lu i de M iniştri al R. P Polo tral al P. C. din Belgia publica pe pieţele Africii
dionul „23 August" în compania ne, care va duce tratative p liv in d tă în ziarul „Drapeau Rouge11, se BUENOS AIRES
echipei de ju n io ri U .EF.A. sau lărgirea colaborării tehnico-ştiin- subliniază că în urma introduce SCURTE ŞTIRI şi Americii de sud
Steagul Roşu Braşov, sclecţîonabi- ţifice polono-cehoslovace. rii unor noi impozite, a lim ită P olitia din Bucnos Aîres
lii vor pleca în Italia la 18 ia rii alocărilor pentru nevoile so a intervenit cu brutalitate
nuarie. Din lot fac parte printre K2IANG KliAY ciale si a închiderii unor mine îm potriva p a rticipa n ţilor la PARIS 11 (Agerpres). —
a lţii Constantinescu, Bor, Sătniâ- carbonifere, guvernul a declan comercial pe termen lung pe pe o mare demonstraţie organi In tr-u n com entariu pe marginea
reanu, Mocantr, Grâjdeanu. Do- Postul de radio Vocea Laosului şat o.nouă ofensivă îm potriva re rioada 1966-1969, precum şi exa DANGUI zată luni în faţa clă d irii p ri viitoarei politici economice pe care
intenţionează s-o promoveze Miehel
brin, Frăţilă, Cupermian şi Şte- a anunţat câ un grup de 36 avioa vendicărilor oam enilor muncii. minarea acordului cu p rivire la măriei capitalei argentiniene în
fănescu. ne americane au întreprins un GEORGETOWN colaborarea tehnîco-ştiinţifică în Guvernul R epublicii Africa semn de protest îm potriva refu De bre, in calitatea sa de m inistru al
finanţelor şi al afacer ilor economice
★ raid asupra regiunii Xieng tre Cehoslovacia şi Franţa. Centrală a dat publicită ţii un co zului m u n icipalită ţii de a accep şi sociale, agenţia France Presse scrie
T riunghiularul de biatlon cu Kuang, bombcirdînd zona popu Pr im ul m inistru al Guyanei B ri municat p o trivit căruia toţi o- ta revendicările salariaţilor aflaţi că principalul efort va fi îndreptat
participarea echipelor de schiori lată din apropierea m unţilor Phou tanice, Forbes Burnaham, a decla CAIRO fîte rii care au fost amestecaţi în în grevă. La această demonstra în direcţia „accentuării expansiunii
ale României, Suediei, şi R. D. Khouth. Forţele patriotice loţie- rat presei că ţara sa nu va ceda complotul din 31 decembrie vî- ţie au participat peste 5 000 dc economice" a Fr anţei. In acelaşi tim p,
Germane a continuat m arţi la ne au doborît 10 avioane şi au a- pretenţiilor teritoriale ale Vene- In faţa tribun a lulu i m ilita r din zînd asasinarea colonelului Bo- persoane. arată agenţia citată, Debre preconi
Altenberg cu desfăşurarea pro vai'iat un altul. zuelei. Cairo a început luni procesul in kassa, sînt degradaţi şi în lăturaţi zează o concentrare mai mare a în
bei de 20 km. P rim ul loc a fost o- OUGADOUGOU După cum se ştie, între Vene tentat lui Hussein T ew fik şi ce din conducerea armatei. P rintre ROMA tre p rin d erilor franceze pentru a evi
cupat de Egon Schnabel (R.D.G.) zuela şi Guyana Britanică dăinuie lor 13 com plici ai săi. După cum aceştia se află fostul comandant ta controlul firm e lo r străine, precum
în lh 26‘ 08" urm at de Klopsch Locotenent-colonelul Sangoule de mai m ultă vreme un conflict s-a mai anunţat, ei sînt acuzaţi al jandarmeriei, m aiorul Izamou. Corespondentul Agerpres. I. şi o supraveghere mai atentă a in
(R.D.G.) lh 26’ 14" şi N. Bărbâ- Lamizana, care în urma recentei asupra unui teritoriu situat la de a fi încercat să organizeze un Mârgineanu, transm ite : In zece vestiţiilor- de capital străin.
şescu — 1 h 26’ 33". C eilalţi mem lo vitu ri m ilitare de stat a preluat frontiera celor două ţări în su complot urm ărind răsturnarea re ACCRA ani în Italia s-au înregistrat Crearea în cadrul m inisterului pe
bri ai echipei române au ocu fu n cţiile de preşedinte şi prim - prafaţă de aproxim ativ 26 000 gim ului din R A.U. şi asasinarea 42.579 m orţi şi 13.450.000 acciden care îl conduce Debre a unui secre
pat următoarele locuri : f>. Gh. m inistru al Voltei Superioare, a kmp. preşedintelui Nasser. înainte de a La Acera a apărut prim ul nu- taţi Ia locul de muncă, a declarat tariat de stat pentru comerţul exte
Cimpoia ; 8 Gh. Vilm oş ; 12 Gh. făcut o declaraţie radiodifuzată fî arest.it, Tew fik a fost şeful u- măr al ziarului „D aily Gazette1* rior demonstrează im portanţa pe
Bădescu, N Carabelea n-a p a rti în care a arătat câ m ilita rii vor PRAGA nui im portant departament a) so un nou cotidian, organ al P artidu în cadrul unei conferinţe de pre care noul guver n o acordă problemei
cipat fiin d uşor accidentat Con menţine puterea pînă eînd vor fi O misiune comercială franceză, cietăţii petroliere de stat din lui Popular al Convenţiei (par să senatorul Sansone, preşedintele dezvoltării exporturilor. „Franţa, de
cursul s-a desfăşurat pe o vre cr eate în ţară condiţii în vederea reprezentînd Federaţia franceză R.A.U., „M isr PetroleL tid de guvernămînt). Z iarul va In stitu tu lu i naţional de asigurări. clara recent Miehel Debre, trebuie să
me nefavorabilă. pătrundă mai puternic pe pieţele A-
fric ii şi A m ericii de sud” .
Redacţia (1 administraţia ilarului «Ir, Dr, Petru Grozo or, 25, telefon 15 88, 12 75, 15 85, 12 II, Taxa plama în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R, — nr. 203,328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul întreprinderea Poligrafică Huoedoara Deva 40 065