Page 33 - Drumul_socialismului_1966_01

PROLETAR] DIN TOATB JARILE, UNJŢl-VA I
SFIRSIT DE DECADA

U N i
MINELE REGIUNII

Pagini de istorie^
Startul a fost cum şi sectorul Baniţa joritatea conducerilor
sectoarelor de la B ar­
aparţinînd I. M. H u­
luat bine nedoara. za, unde numai 3 co­
lective din 17 au în­
UNIREA Numeroase brigăzi .şi Ce spun cheiat prim a decadă cu
extracţiei
de
planul
sectoare din exploată­ minereu îndeplinit.
rile miniere au înche­ minusurile Cu planul nerealizat
PRINCIPATELOR iat prim a decada cu au încheiat prim a de­
planul depăşit. Aceasta
cadă a lu n ii unităţile
este urmarea preocu­ Cu toate rezultatele aparţinînd întrep rind e ­
AN.UL XVIII. NR. 34 32 JOI 13 IANUARIE 1966 4 PAGINI — 25 BANI pării colectivelor res­ bune obţinute de ce­ rii miniere Hunedoara.
pective pentru îm bu­ le 12 sectoare din Va­ Este cu totul su rp rin ­
nătăţirea organizării lea Jiului, nioi o ex­ zător procentul de 71,1
m uncii, pentru aprovi­ ploatare n-a reuşit la sută înregistrat de
să-şi realizeze planul
zionarea corespunză­ extracţiei de cărbuni m inerii din Teliue la
î n v ă ţ ă m i n t e d u p ă le „D r. Petru Groza" din Deva. I B a Şcolii genera- vagonete goale. Este aferent prim ei decade. după ce ci au încheiat
toare cu materiale si
extracţia de minereu,
început de trim estru la clasa
Explicaţia este dată de
demn de remarcat fap­
anul trecut cu planul
Foto: O. V irg il tul că pe seama reali­ faptul că cele 12 sec­ înainte de termen. Ce
toare caic şi-au reali­
zării ritm ice a planu­ zat planul reprezintă altă explicaţie decit
lui, 12 sectoare din slaba preocupare faţă
exploatările m iniere a- abia 38.7 la sută dîn dc realizarea ritm ică
num ărul total de sec­
le V ăii Jiului au în ­ toare productive ale a sarcinilor poate fi da­
P R I M U L registrat un plus de C om binatului carboni­ tă de conducerile ex­
4.200 tone cărbune ex­
ploatărilor m i n i e r e
tras faţă dc sarcinile fer Valea Jiului. In si­ Ghclar şi Zlaşli pen­
perioadei. Sectoare cum tuaţia în care m ajori­ tru procentele dc 85 7
nu
sectoarelor
tatea
sint li, IV şi V de la si-a realizat sarcini­ la sută şi respectiv,
Lonea, II si III de la le prim ei decade, com ­ 77.8 la sută obţinute la
Petrila, colectivele sec­ binatul a înregistrat un sfîrsitul decadei ?
TRIMESTRU toarelor IV de la A - minus de peste 4 000 aceste nerealizări re vi­
Răspunderea pentru
ninoasa si Vulcan, I,
tone de cărbune. Cau­
III, V si IX de la Lu-
ne conducerilor tehni­
peni .şi II de la U ri- za principală a nerea- ce care n-nu luat mă­
este
planului
cani au înscris in p ri­ liză rii de preocupare surile corespunzătoare
lipsa
ma decadă a lunii în­ pentru crearea condi­
pentru crearea condi­
semnate depăşiri de ţiilo r necesare îndepli­ ţiilo r necesare îndepli­
ŞC O LAR plan. colective n irii planului dc c.itrc lor de plan.
n irii ritm ice a sarcini­
Asemenea
fiecare brigadă.
O rganizaţiile dc par­
de muncă sînt şi in
Faptele arată că con­
exploatările T rustului ducerile tehnice ale u- tid au datoria să ana­
m inier Deva, între­ noi sectoare, conduce­ lizeze cauzele care au
p rin d e rilo r Hunedoara rile exploatărilor, per­ făcut co in prima de­
si barza P rintre aces­ petuează practica gre­ cadă planul să nu fie
tea sint sectoarele şită a asaltului de la realizat, să ceară con­
— 180 Musariu, Spiros ducerilor tehnice lua-
CORNEL STOICA sfîrsitul lunii, practică
şi Hârţăgam de la Bar­ ce a fost criticată u- i ea m ăsurilor cuvenite
vicepreşedinte a) za, sectorul productiv nanim în adunările de pentru a asigura înde­
Sfatului popular regional de la Muncelul Mic, dezbatere a cifre lo r de plinirea ritm ică a pla­
cele 3 sectoare de la plan. nului de către fiecare
Cortej din cadrul T rus­ Acelaşi lucru se poa­ brigadă şi sector.
Consemnam la finele unei tului m inier Deva, pre­ te spune şi despre ma­ S. POP
etape de muncă şcolară, rezul­
tate care ne întregesc satisfac­ nedoara. Brad şi altele s-au organi­
ţia m arilor realizări obţinute de zat încă din primele sâptămîni ale
poporul nostru in tonte domeniile anului, m editaţii si consultaţii pe
de activitate. In etapa parcursă, se clase şi obiecte de învăţăm int sta- IZBINZI CO T1DIENE
conturează tot mai bine lealitatea tornicindu-se o legătură mai strîn- PAGINA 3
nouă a învătâm întului nostru, tra- su intre şcoală şi fam ilie.
dUcîndu-se în fapte sarcinile trasate Asemenea exemple de scoli în
de către partid scolii, eare, aşa cum care se folosesc metode bune sînt Laboratorul Fabricii de pro*
arăta tovarăşul Nicolac Ceausescu, numeroase şi rezultatele sint reflec­ m păşit aşadar, în u r­ Nu putem părăsi secţia tele nu stagnează nici o
mă cu citeva zile. pra­
în raportul prezentat la Congresul tate în gradul de pregătire al ele­ duse retractare din Alba lulia. A fără a ne interesa si de rc- clipă.
al IX-lea al P artidului Comunist IN FOTOGRAFIE: tovarăşa gul unui nou an de munca zullatele brigăzii de deci- C iţiva m uncitori aşează La baza succeselor
Român, „trebuie să asigure elevilor vilor, in munca educativă. Mana Paniti determină compo- Veştile sosite la redacţie mentrat. Ochii si m iiriile cu migală bucăţică lingă bu­
o bună pregătire, temeinice cunoş­ prin telefon şi prin interm e­ experimentate ale m em bri­ căţică din deşeurile ramase
2i7/o chimică a unui nou produs.
tinţe de cultură generală, ş tiin ţifi­ diul scrisorilor comunică lor brigăzii împachetează si de la croit. Ochiul lor a-
ce şi tehnice”. Unele râmîneri Foto: V. ONOIU mai lapidar sau mai com­ ambalează cu aceeaşi repe­ tent distinge nuanţe im per­ R E S P E C T A R E A
P rim ul trim estru cme s-a încheiat plet izbînzi obţinute pe ziciune, fără a scăpa din ceptibile pentru un necu­
vedere calitatea m uncii, tot
tre­
noscător. Asamblarea
reflecta o creştere calitativă a pro­ frontul producţiei. Sub în ­ buie făcută cu grijă, iar
cesului de învăţăm int, a num ărului in urmă drumarea şi din îndemnul ceea ce înnobilatorii reali­ g rija pentru frumos face D E M O C R A Ţ I E I
lungul
zează
unui
de-a
de elevi care obţin note bune si com uniştilor, numeroase co­ schimb de lucru. parte aici, din im perativul
foarte bune, existînd chiar, la unele lective de muncă din regiu­ ca lităţii.
şcoli, clase întregi fără corigenţi. Analiza situaţiei la învăţătură ne înscriu în aceste prime — Anul I9GG paie a fi li­ La una din mese, comu­
zile ale cincinalului victorii
Pentru obţinerea ii noi* rezultate după un trim estru dă posibilitatea care demonstrează că pre­ nul din anii m arilor procen­ nistul Zaharia Cindea cro­ CO O PERATISTE
cit mai bune, preocupările s fiitu ri­ de a se vedea şi râm inerile in urmă gătirile făcute cu luni in te — ne spune secretarul ieşte cu fantezie căciuli şi
lo r populare, a secţiilor de învâ- la unele şcoli, clase sau chiar a unor urmă pentru producţia n- de partid. Contînuînd tra d i­ gulere din blănuri caic i-
ţăm int şi conducerilor de scoli, în ­ la tu ri ale com plexului m uncii de nului 19GG, n-au lost zadar­ ţia bună din anul trecut, m ită cu m ult bun gust bla­
drumate de organele si organiza­ învăţăm int. nice. cind planul producţiei glo­ na de focă. La altă masă
bale a fost îndeplinit încă
ţiile de partid, au fost m ultiple. La Liceul din Vulcan, de pildă, dîn ziua de 30 noiembrie, loan P etruţiu croieşte cu
Am putea enumera de pildă preo­ unde numai 59 la sută din elevi au c-am deplasat, pe ur- iar cel al producţiei marfă aceeaşi îndeminare primele
cuparea pentru dezvoltarea bazei promovat, se consideră că elevii pot • * mele unei asemenea în 3 decembrie, valoarea haine im itaţie-focă.
materiale, dotarea cu m obilier şi li determ inaţi sâ înveţe notindu-i veşti, la creatorii de fru ­ beneficiilor depăşind suma In ansamblul ei. secţia lu ­
m aterial didactic necesar, dezvol­ doar cu note mici. D irectorul scolii. mos din Orăstie, acolo un­ de 6.200 000 lei, colectivul crează in aceste prime zile Furculiţa se ţine
tarea reţelei şcolare corespunzător Antoce Gheorghe, recunoaşte că unii de blănuri de cele mai d i­ fabricii noastre nu vrea să ale finului la confecţionarea
cu condiţiile şi nevoile regiunii, g ri­ elevi nu ştiu să-şi ia notite, sâ în­ verse categorii capătă, da­ dezmintă cu nim ic tradiţia de misade din piei hamstăr
ja pentru perfecţionarea corpului veţe după manuai, că nu sînt disci­ torita fanteziei m uncitori­ nici în acest prim an al pentru export. Este o co­
didactic etc. Peste 350 cadre d i­ plinaţi. Nu este suficient să se vadă lor. tehnicienilor si ingine­ planului cincinal. Faptele mandă la care se face m u l­ în mîna stîngă!
dactice au fost îndrumate si spri­ si să se noteze „exigent" aceste la­ rilo r dc la fabrica „V id ra " confirmă... tă risipă de fantezie si bun
jin ite în vederea obţinerii gradului cune din cunoştinţele elevilor ci lorme şi culori din cele mai gust
1 şi defin itiv, iar pentru cadrele este nevoie de o analiză profundă interesante. H ntr-adevâr, faptele con- Pentru a î n t ă r i a- Prietenul meu a venit
necalificate sau în curs de c a lifi­ a cauzelor care determină situaţia Paicurgem, împreună cu * firm ă fără bici un drept firm a tiile secretarului de la serviciu acum citeva garderobă, mă aşez la
masă şi imediat, apare
care s-a organizat, la nivelul regi­ slabă din scoală, de organizarea ju ­ secretarul organizaţiei de de apel spusele secretaru­ partid, vom da curs citorva zile ca scos din cavou. ospătarul. Consult lista,
unii, un curs de 7 zile in perioada dicioasă a m uncii didnctico-educati- m partid, tov. Bcnedic Roşu, o lui de partid. In secţia con­ cifre, aceleaşi cifre ce vor­ Era galben la laţă, avea comand, sint s e r v i t
vacanţei de iarnă. vc pornindu-se de la întărirea exi­ parle din flu xu l tehnologic fecţii m îinile îndcmînatice besc despic „anul m arilor ochii traşi în fundul ca­ prompt. Dar (aici începe
genţei faţă de propria pregătire a de la sus-amintita între­ execută reparaţii specifice procente". Pe fisele de pon-
pului, paiul ii era răvă­
profesorilor pentru lecţii, de la a ju ­ prindere. Un prim popas. în atelierului in cart» am pă­ taj, în dreptul numelor blă- şit Hainele atirnau pe coşmarul) cînd încep să
mănînc, de pe pereţii lo­
şit. Spre deosebire de secţia
Cesa ce este bun torul permanent care trebuie dat secţia de înnobilare. Una dc înnobilare, r ait-i e mai n arilor Teodor Cibian, Re- el ca pe un cuier. M îi- calului se desprind fel
prin m editaţii, consultaţii, suprave­
din maşinile de tuns este
mus lxdrea. I .ici ia Tonicsc u,
gherea muncii independente a ele­ m înuită cu multă pricepere m ultă linişte O linişte apa­ Elena Cindea si ale m ultor nile n-aveau astîmpăi ; de fel de anunţuri şi vin
dc se aşează
se frecau una pe
la
alta
masa
rentă însă. Din cind în cinci,
sâ extindem! vilor. de comunista Ana Vinţeler. zgomotul surd făcut de ma­ altora au fost înscrise depă­ nervos. De altfel, întreg mea. încerc să le alung,
Ceea ce realizează cu m ultă
şiri zilnice de plan variind
Este cunoscut câ o pregătire te­
prietenul meu nu-şi gă­
meinică, calitativă presupune un dibăcie, atenţie si repeziciu­ şinile de cusut atrag atenţia între 30 şi peste 50 la sută. sea locul. L-am întrebat dar nu se poate, sint
bătute in cuie. Una d in ­
Din analiza conţinutului şi rezul­ studiu sistematic, perseverent la ne această harnică m unci­ că şi aici bătălia cu m inu­ A DA VID ce are dar n-am price­ tre ele, cea mai mîndră,
tatelor procesului instructiv-edura- fiecare lecţie in parte, că nu toare se poate concretiza put mai nim ic dîn răs­ mă anunţă din cînd în
tiv se desprinde că în prim ul tr i­ se admit goluri care întrerup într-o singură cifră semni­ punsul Iui. Vorbea re­ cînd: „I.a cererea ospăta­
ficativă: 135 la sută Acea­
mestru al acestui an şcolar s-n fă­ procesul însuşirii cunoştinţelor. Cum sta reprezintă realizarea pede. speriat şi se uita rului, vă rog faceţi pla­
cut un pas înainte pe lima calităţii, putem vorbi de acest principiu pe­ planului de producţie în mereu la pereţi. Din ta", ca şi cind n-aş şli
a pregătirii si însuşirii mai tem ei­ dagogic la scoli vinele se manifestă primele ?ilc ale anului 10GG. Prezentări de condoleanţe la cind în cind rîdea din că ceea ce mănînc tre­
v
nice a cunoştinţelor de către elevi, o slabă frecvenţă, lipsă sistematică Intr-u n alt colt al secţiei senin. M i-am zis la în ­ buie să plătesc, fără ca
a educării şi form ării lor pentru de la ore a unei părţi de elevi şi in tiln im o veche cunoştin­ ambasada Indiei din Bucureşti ceput că vrea să-şi bată să-mi mai ceară acest lu ­
viaţă. chiar profesori V ţă. pe înnobilatorul Nicolae t joc de mine. Dar cînd cru ospătarul Alta, mai
Cadrele didactice, hm urindu-se In unele .şcoli de cultură genera­ J u rj Lucrează la o maşină am văzut că gluma nu scurtă, îmi zice: „Nu ser-
de grija partidului şi statului pen­ lă şi profesionale calitatea m uncii de întins. Cu migală şi răb­ Ambasadorului Indiei la Bucureşti, K. R. F. IChilna-
didactice a suferit şl din cauză câ
tru munca ce o desfăşoară, înar­ dare el dă pieilor care-i ni, i-au fost prezentate, m iercuri dimineaţa, condo­
mate cu documentele Congresului nu s-a pus încă capăt suspendări­ trec prin mină forme şi mă­ leanţe în legătură cu încetarea din viaţă a prim ului
al IX -lca, cu învăţăm intele din lor de ore, cum este cazul in raioa­ rim i nebănuite Nu-i nevoie m inistru al Indiei, Lai Bahadur S hnslii
consfătuirile de la începutul anu­ nele Brad si Haţeg. Această practi­ sâ-1 întrebăm de rezultatele La sediul ambasadei au venit Roman Moldovan, Foileton
lui şcolar, au sporit efortul pentru că atit de dăunătoare ca lită ţii m un­ m uncii sale. Este cunoscut vicepreşedinte al C onsiliului de M in iştri, George Ma-
aprofundarea conţinutului ş tiin ţi­ cii înstructiv-educative, trebuie com­ de luni dc zile ca unul din
fic, educativ al învăţăm întulni, pen­ bătută cu hotârire. cei mai harnici m uncitori covescu, adjunct al m in istru lu i afacerilor externe si
tru întărirea eficienţei activităţii lor. Marea m ajoritate a cadrelor d i­ din secţie. Depăşirile lui alţi membri ai conducerii acestui m inister, deputaţi in
dactice se preocupă sistematic de
Marea m ajoritate a învăţătorilor si zilnice de plan ating cifre Marea Adunare Naţională, personalităţi ale vie ţii
profesorilor au valorificat cu aten­ perfecţionarea metodică, se pregă­ impresionante, în ju r de cu ltural-ştiinţifice. se mai termină, că înce­ vim la bar". Dar eu nici
ţie aspectele m u m ii educative, s-au tesc cu regularitate pentru lecţii, a- peste 40 la sută. De asemenea, au prezentat condoleanţe şefi ai m i­ pe să bată eîm pii, rostind n-am avut intenţia să
preocupat de legarea cunoştinţelor sigurînd un conţinut ştiin ţific, me­ A ltă maşină, altă veste siunilor diplom atice acreditaţi la Bucureşti şi a lţi tam nesam cuvinte ca merg la bar Toată lu ­
de activitatea productivă, de prac­ todic corespunzător. Se întilnesc îmbucurătoare. Aici. la ma­ membri ai corpului diplomatic. „bar", „păstraţi", „sta­ mea ştie că mai c iv ili­
tica construcţiei socialiste. însă si scoli generale ca acelea din şina de polizat pici. comu­ re", „nu", „le s tu ri", si zat este sâ serveşti inîn-
Se pot enumera numeroase şcoli Rapolt, Deva. Liceul din Zlatna, nista Cornelia $tef înscrie In faţa portretului îndoliat al prim ului m inistru Lai altele, fără nici o legă­ carea la masă. De ce tre ­
cu rezultate satisfăcătoare cum sint $conla profesională G altiu, unde o şi ea zilnic depăşiri d t plan Bahadur Shastri s-a păstrat un moment de recule­ tură intre ele, am dat te­ buie sâ fiu avertizat?...
de pildă şcolile generale din Si- parte dintre cadrele didactice, ne- variind în tr* 30 şi 35 la gere, după care s-a semnat în cartea de condoleanţe. lefon la spital şi-am che­ Mănînc cu noduri, cu
meria, nr. 1 Hunedoara, nr. 2 l.u- pregâlindu-se suficient, nu reuşesc suta. (Agerpres) mat salvarea. I.a spital sughiţuri. Ospătarul mă
peni, Geoagiu, Orăstie, .Şcoala pe­ să creeze o adevărată atmosferă de l-am dat pe mîna unui serveşte cu felul urm ă­
dagogică si Lircul „Decchal" din muncă în rîndul elevilor, sâ-i pa­ medic neurolog, expli- tor. Mu întreabă: „Nu
Deva. liceele din Alba lulia, Sebeş, sioneze si să stimuleze asimilarea cîndu-i tot ce văzusem vă s im ţiţi bine? A ţi în ­
şcolile profesionale din Simeria, H u­ cunoştinţelor predate. Aceasta face şi auzisem in dim ineaţa gălbenit". Ii răspund că
Stă se menţină o stare de m ediocri­ aceea mă simt excelent, dar
nedoara şi altele. Ieri l-am vizitat la
Se poate evidenţia preocuparea tate in pregătirea m ultor elevi. spital. A rată m ult mai dacă ar putea sâ alunge
colectivului didactic dc la Şcoala pe­ A devenit limpede pentru fiecare bine. M-a recunoscut i- anunţurile care s-au pro-
ţâ p it la masa mea, m-aş
dagogică din Deva pentru perfoc ţio- profesor şi învăţător că eficacitatea mediat l-am făcut semn sim ţi şi mai bine El dă
narca continuă a metodelor si pro­ muncii sale porneşte de la modul sâ nu se deranjeze, dar din umeri a neputinţa.
cedeelor in predare, folosirea cu p ri­ în care se pregăteşte pentru lecţie, el m-a luat direct, fără Nu poate să le alunge
cepere a m aterialului didactic şi rum foloseşte m aterialul didactic, introducere: Fac parte din ambianţa
organizarea cit mai bună a tim pu­ dp metodele sale (le predare, lin ­ — Spune drept, Gcor- localului...
lui liber al elevilor. Unele cadre gă care trebuie pus talentul peda­ gică... si tu mă crezi ne­ Dau să încep felul al
didactice de la Liceul din Alba lu ­ gogic, convingerea şi pasiunea in bun? doilea dar un alt anunţ
lia, pentru a da le cţiilo r un con­ munca sa. — Vai de mine, ce îmi zice răstit: „Păstraţi
ţin u t cît mai vin şi interesant fo­ Pentini creşterea continuă a con­ vorbe-s astea? i-am răs­ curăţenia, nu aruncaţi
losesc m aterial ilu stra tiv şi docu­ ţin u tu lu i ş tiin ţific şi calităţii m un­ Fabrica „Căprioa­ puns eu roşîndu-mă. resturi pe jos !“ M i se
mentar, albume, tablouri, hărţi, f il­ cii didactice este necesar sâ se dea ra" din Sebeş. — E drept, a urm at el, face rău şi dau să mă
me documentare etr. toată atenţia orie ntă rii ideologice, In fotografie : elătinînd din cap a do­ ridic Mă clatin, dar un
In aiutorul profesorilor stau revis­ aspectului educativ al lecţiilor, ex­ jana. Am avut o criză. alt anunţ mă avertizea­
tele de specialitate, lise tematice, iar plicării ştiinţifice, dialectice a feno­ tovarăşul Rernus Dar daca ai fi trecut si ză: „Nu servim pe cci in
pentru elevi s-au întocm ii liste b i­ menelor din natură şi societate. Marta discută cu tu prin ce-nm pătim it eu, stare de ebrietate". Im i
bliografice care-i ajută la orientarea Trebuie organizate mai bine me­ un grup de m un­ crezi c-ai fi rezistat? As- iau paltonul de la gar­
lecturii suplimentare in vederea com­ dita ţiile şi consultaţiile în toate şco­ cultă-mâ. derobă ca sâ ies din lo­
pletării cunoştinţelor predate şi cu­ lile şi îndeosebi la obieetele : ma­ citoare despre căi­ M-a prins zdravăn de cal. Dar în clipa aceasta
prinse in manual. tematică. fizică, (peste 40 la sută clin le îm bunătăţirii braţ Şi m-a făcut să mă începe vacarmul. (Cît
num ărul corigenţilor fiin d la aceste
I.a Şcoala de fi ani nr. 2 Lupeni. m nterii) sau la chimie. biologie, calităţii produselor. aşez pe capătul patului n-aş da să mă trezesc
in strînsâ legătură cu p ă rin ţii şi or­ limba română etc., în funcţie de lui. Aproape două ore, înainte dc această clipă.
ganizaţiile l ’ .TC*. se urmăreşte z il­ condiţiile si posibilităţile din fie ­ pină cind a venit m edi­ Dar nu reuşesc!) Cît tine
nic frecvenţa, se cercetea/a cauzele care şcoală şi cu grijă pentru cla­ cul si m-a p o ftit la p lim ­ localul, de-o parte şi de
absentelor prin profesori s' d irig u iţi. sele VIIT-XT. bare. mi-a povestit un alta. zeci, sute de anun­
M erită a fi evidenţiat de aseme­ Nu trebuie neglijat nîri un obiect adevărat coşmar ţu ri, fiecare interzicinrl
nea faptul că unele conduceri dc — De vreo sâptămînâ cîte ceva, mă asaltează.
şcoli au analizat periodic situaţia la dc învăţăm int. fiecare avînd partea — mi-a zis el — în fie ­ .N u cintaţi în local"
învăţătură pe clase şi sroală. au dis­ sa de contribuţie Ia formarea armo­ care noapte visez aceeaşi „Este interzisă consuma­
cutat în cadrul com isiilor metodice nioasă. m ultilaterală a tinerei gene­ scenă. Se face că intru rea m încărurilor aduse
diferite aspecte şi căi ale creşterii raţii. Trebuie combătută chiar ten­ intr-un restaurant mare, G II. PA VEL
eficienţei lecţiilor, au organizat dis­ dinţa din unele şcoli unde se ad­ bine amenajat, cu m u­
cuţii comune ale profesorilor d iri- mite cu uşurinţă scutirea unor e- zică şi ospătari servia­
levi de Ia practicarea educaţiei fizi-
ginţi cn profesorii clasei şi părin­ bili. Im i dau paltonul la (Continuare în paq o 2-a)
ţii elevilor etc.
In multe scoli din Petroşani, Hu- (Continuare in pag. a 2-a)