Page 34 - Drumul_socialismului_1966_01

PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3432

13 IANUARIE 1966

C inam a

CINTAR ELECTRONIC vigaţie de la Porţile de- Fier —
DEVA : M uncile lui Hercule — vestigiile unui castru roman,
cinem atograful „P a tria "; Un lucru In laboratorul de acustică şi foarte bine conservat.
făcut la tim p — cinem atograful tehnică a v ib ra ţiilo r al unei în ­ Se pare că acest castru a fost
„A rta " ; PETROŞANI : Cine eşti treprinderi de stat din R.D. Ger­ distrus în perioada ve n irii slavi­
d-ta, d-le Sorge? cinem atograful mană (Dresda) â fost construit lor în Balcani. Pină în prezent au
„Republica" ; Dum inică la New- un cintar electronic care, ataşat fost dezgropate mai m ulte zi­
Yoric — cinem atograful „7 Noiem­ la spatele unei maşini de amba­ duri, centura exterioară, o criptă
In curînd sc împlinesc 107 ani dc Ia realizarea m ăreţului act de la prezintă un marc act progresist. El constituie o im portantă verigă în brie" ; LUPENI : Jocurile olim pice lat, stabileşte în mod automat şi
24 ianuarie 1850, ziua u n irii Moldovei cu Ţara Românească, eveniment lanţul luptelor eroice pe care poporul nostru le-a dus, secole de-a rîndul, de la Innsbruck — cinem atograful controlează greutatea m ă rfu rilo r boltită. In tim pul săpăturilor au
de marc însemnătate din istoria poporului nostru, in făurirea statului pentru îm plinirea Idealurilor sale de independenţă şl unitate naţională, „C u ltural" ; S1MERIA : Camera în împachetate. C întarul automat ve­ fost găsite vase de ceramică.
naţional român. de înlăturare a asupririi şi exploatării, de făurire a unei vieţi mai bune. form ă de „L " — cinem atograful rifică pe m inut 120 de pachete Specialiştii M uzeului de arhe­
Rezultat al dezvoltării economice şi sociale a celor două Principate, Iată dc ce poporul nostru cinsteşte aşa cum se cuvine acest marc eve­ „M u re şu l"; A L B A IU L IA : Cartie­ şi respinge cele care nu sînt cln- ologie din Bor şi Negotin au des­
al acţiunii hotărîtc a maselor, unirea Ţ â rii Româneşti cu Moldova re­ nim ent. rul veseliei — cinem atograful „V ic ­ tărite exact. coperit urmele necropolei, şi cî-
toria" ; Trei plus două — cinema­ teva obiecte de valoare printre
tograful „23 August" ; SEBEŞ : O- RADIOCOSTUM care o statuietâ de bronz în -
norabilul Stanislas — agent secret făţi.şînd pe zeul Marte.
— cinem atograful „Progresul" ; O
V A S ILE A L E C S A N D R I stea cade din cer — cinematogra­ Specialiştii în radio şi specia­ TEMPERATURI SCĂZUTE (N
ful „Sebeşul"; O R A Ş T IE : Cineva, liş tii in textile din Franţa au con­ GRECIA
acolo sus mă Iubeşte — cinemato­ fecţionat un „radioeostum". Bu­ De cîteva zile term om etrul se
graful „P atria"; A h! Eva — cinema­ zunarele interioare ale sacoului menţine în Grecia la un nivel
acestui costum original sînt căp­
tograful „Flacăra" ; H AŢEG : în ­
HORA UNIRI! tuneric în plină zl — cinem atograful tuşite cu o foiţă subţire care joa­ neobişnuit de scăzut, îar preci­
p ita ţiile s-au în m u lţit sim ţitor.
că rolul de antenă. Pe rever se
„Popular" ; BRAD : Domnul — c i­
nematograful „Steaua roşie" ; LO- află nişte nâsturaşi coloraţi — Astfel, în Tesalia sau înregistrat
NEA : La ora 5 dupâ-amiază — c i­ butoane pentru transmisie şi re­ minus 25 de grade, în Larisa —
nematograful „M in e ru l". cepţie, precum şi pentru regla­ minus 18, în T rip o lis (Pelopo-
Hai să dăm mină cu mină De-o lăplură şi de-o seamă, rea intensităţii sunetului. Pe spa­ nez) — minus 17 şî in Kalamata
Cei cu inima româna, Ca doi brazi intr-o tulpină, tele gulerului sînt amplasate di­ — minus un grad. In această din
Să-nvirlim hora Iră lici Ca doi ochi intr-o lumină R a d i o fuzoarele. Cu aju torul radiocostu- urmă localitate, situată în su­
dul Peloponezului. nu s-a mai
Pc pâminlul Romanicii m ului se asigură o bună recepţie. înregistrat de m u lţi ani o ase­
menea tem peratură scăzută.
Am indoi avem un nume, DEFECTOSCOP PENTRU
Iarba rea din holde piară/ PRO GRAM UL’ I : 5,06 Din cîn- Unele sate din Grecia centra­
Piară duşmanii din (arai Amîndoi o soarlă-n lume. tecele şi jocurile satului ; 5,40 Pie­ MOTOARELE AUTO lă sînt complet izolate din cau­
se distractive Interpretate de fanfa­
Intre noi să nu mai lie Du li-s irale, tu-mi eşti /rate, za zăpezii. O escadrilă de avioane
ră ; 6,22 Cintâ orchestra de m uzi­ In S U .A. a fost creat un de- de transport se află în stare de
Declt Hori şi omeniei In noi doi un suitei bâtei că populară a Căm inului cultural fectoscop pentru motoarele auto, alarmă, aprovizionând localităţile
din Morâreni, regiunea M ureş-Au- care funcţionează prin emiterea sinistrate cu alimente. Şcolile din
tonomâ M ag h ia ră ; 7,15 Puica Igi- unor substanţe cu m irosuri d ife ri­
Mâi muntene, mâi vecine, unele oraşe s-au închis pentru
V in' la M ilcov cu grăbire, roşanu şl Ionel M iron — muzică u- te, în funcţie de partea care sc
Vină sâ te p rim i cu mine, defectează : miros de garoafe în cîteva zile din cauza gerului ne­
Să-l secăm dinlr-o sorbire, şoară; 7,30 Jocuri interpretate la obişnuit sau zăpezilor. In ora­
$i la viată cu unire, dife rite instrum ente ; 7,45 „Cîntâ cazul unei deteriorări a rezervo­ şul Voios zăpada a atins un me­
1 5/ la moarte cu-nlrătircl Ca sâ treacă drumul mare viorile" — muzică de estradă ; 8,30 ru lu i de apă, miros de mentă în tru.
Peste-a noastre vechi hotare, La m icrofon melodia p re fe ra tă ; cazul defecţiunii la carburator
11.00 Parada instrum entelor — mu­ etc. MAŞINI DE CONSTRUCŢII
Unde-i unul, nu-i putere zică uşoară ; 12,10 Interpreţi de m u­ întreprinderile de specialitate
La nevoi şi la durere. $I să vadă slintul soare, zică populară 14,08 Ascultăm pe VESTIGIILE UNUI CASTRU din R P. Polonă au realizat noi
Intr-o zi dc sărbătoare, N illa Pizzi, Maia K ristalinskaia, N i- ROMAN maşini de construcţii, p rintre care
Undc-s doi, puterea creşte colae Nlţescu şi form aţiile de m u­ o macara grea ZB-80VV. care poa­
$i duşmanul nu sporeşte. zică uşoară Los Colombanos şl Flo­ Un grup de arheologi iugo­ te atinge înălţim ea m axim ă de
Hora noastră cea frăţească ria Moculescu ; 15,45 Din muzica slavi au descoperit în apropiere 51 m, precum şi un alt tip de
instrum entală românească ; 16,20 de localitatea Karataş — unde se
Amîndoi sinlem de-o mama. Pe cimpia româneascăI La clarinet G uţi Adolf, la vioară află prim ele construcţii destinate macara, adaptabilă la camioane,
Ion Matache — melodii populare ; m uncitorilor de la şantierul sis­ a! cărei braţ se poate întinde
pînâ la 15 m., putîndu-se ridica
ir ★ ★ 17.45 Muzică populară cerută de tem ului hidroenergetic şi de na­ pînâ la 16 m.
ascultători ; 18,03 In ju ru l globului ;
18.30 V arietăţi muzicale ; 19,00 Sea­
(Versurile lui Alecsandrî şi-au găsit o strălucită ilustrare muzicală ră pentru tin e re t; 20,30 Oaspeţii
datorită com pozitorului Alexandru Flechtenmacher, unul din înaintaşii noştri : Violeta V illas ; 21,45 Din
de seamă ai muzicii noastre, ale cărui creaţii ou o puternică rădăcină muzica uşoară a lu i Gherase Den-
drino : 22,20 Muzică uşoară italiană
folclorică.
Pe muzica lu i Flechtenmacher, HORA U N IR II a ciştigaţ o populari­ interpretata de Gianni M orandi şi
tate imensă, integrîndu-se în folclorul românesc). Theodor Aman : U N IR EA PRINC IPATELO R Mina ; 22,55 Vechi melodii Inter­ I
pretate de Cristian Vasile şi Elena FABRICA DE HIRTIE PETRESTI
Zamora ;
C E Z A R B O L L IA C I
PROGRAMUL* II : 7,50 „Cîntăm
Hora lui patria socialistă — program de cîn- REGIUNEA HUNEDOARA
RĂSUNET LA HORA UNIRII emisiune de cîntece şi joc uri ; 9,34
tece ; 8,00 „Dragă mi-e O ltenia" —
Pastel muzical ; 9,55 Solişti instru­
Cuza-Vodă m entişti de muzică p o p u lară; 10,25 Produce şi livrează pe bază de repartiţii pentru anul 1966,
Piese de estradă de H ilda Je re a ;
Vin' să strîngem mînă-n mînă, A i la M ilcov cu grăbire Nu tot doine şi jelire, 11,07 Muzică populară interpretată următoarele sortimente de produse :
Toţi c-o inim ă română, Să-l secăm dintr-o sorbire, Nu tot plîns şi suspinat, de M aria Badiu şi Grigore Priean ; — hîrtie de scris şi tip ă rit
Şi să-ntindem danţ premare • Şi să tragem danţ premare Nu tot frică .d e ..pie ira. - 12.45 F orm aţii artistice ale caselor — hirtie suport cretatâ
de cultură : corul din Năsăud ; 13,30 i
Frunză verde de migdale, La uniri-ne 'sârbare! Peste vechile hotare. La-orice vint a adiat. Versuri de dragoste pe portativ ; — hirtie suport ozalid
De la M ilcov mai la vale, Şî s-aducă sfintul soare 14.30 Interpreţi de muzică populară ; — hirtii decorative
Piară cei ce ne-nvenînâ, Uite-n sus şi mergi d-a dreptul 15.30 O noapte la Veneţia... cu m u­
Mai la vale şi la deal, Şi-acea zi de sărbătoare; Spre vrăjm aşul ce-o căta
Trântori, viespe din stupină ! zica lui Johann Strauss ; 10,00 T i­ — hirtie specială înregistratoare şi metratâ
Pe ist mal şi pe cel mal Intre noi să nu mai fie Danţu-n horă s-ocolească Să-ţi nesocotească dreptul neri solişti de muzică uşoară ; 17,20 — caiete de 200 file cu coperţi din P.V.C.
Toată ţara românească! Şi sâ calce ţara ta. M elodii populare de virtuozitate ;
S-a întins o horă mare... Decît fra ţi şi veselie. 19,03 Cîntece bătiîneşti şi jocuri — caiete şcolare speciale
lată şi Cu/.a călare Ascultaţi! răsună valea!... p o pulare; 19,30 Orchestra Bert — bloc notesuri cu mapă din P, V. C.
Măi bădiţă moldovene, Dreptu-ne de apărare K a e m p e rt; 19,50 Transmisiunea con­
Care strigă-n gura mare: Prinde-te cu mine, nene. De pe Prut şl de pe Jii, Europa l-a prescris. certului orchestrei simfonice a Ra- — caiete şcolare liniate pentru note muzicale şî desen
Vin rom ânii, negresc calea;
„Trageţi hora cu-nfocare Ca să fim într-o unire N-avem nici o-mpiedecare: diotelevîzîunli ; 22,30 Moment poe­ — blocuri de diferite forme pentru corespondenţă
V in în cete m ii de m ii, tic, versuri de Em il Botta ; 23,07
Din Carpaţi şi pin' la Mare!" Şi la viată şi-n pieire! E-n tractatul din Paris Cocteil de muzică uşoară. — carneţele diferite cu m apă din P.V.C.
Frunză verde pom rodit, M unţii i-ar surpa, d-ar vrea-o, — mape cu plicuri şi scrisori diferite
In unire-avem putere; Europa azi ne cere Buletine de ştiri şi radiojurnale :
De cînd Cuza s-a domnit A ltfel nu putem, mâi vere! Că-s ca holdele de gnu! Ce dorim să arătăm 5.00 ; 0,00 ; 7,00 ; 10,00 ; 12,00 ; 14,00 ; — ambalaje pentru ouă.
Pînele s-au mai dospit, Şi duşmanul se sfieşte D-ar fi Dunărea, ar bea-o, Fraţi, sculaţi-vă-n picere 16.00 ; 18,00 ; 22,00 ; 23,52 (programul
Dar o poznă de pîrîu? I) ; 7,30 ; 9.00 ; 11.00 ; 13,00 : 15,00 ;
Ocele s-au mai m ărit. Văzînd pe român că creşte! Şi cu to ţii sâ strigăm : 17,00: 19,00 ; 23,00 ; 0,52 (progra­
•
Cuza-Vodă să trăiască mul II).
Sîntem gemeni, mâi fîrtate, Cîţi sînteţi cu fru n ţi senine, Cerem toţi şi vrem Unire!
Oştile sâ le mărească, I
Lin părinţi într-o dreptate, In im i calzi, de neam români, N-aşteptăm nici un m inut;
Pe ciocoi să-i umilească, Ca doi ochi la semăna re, Credeţi câ-n unire-i bine; Mîine-om sta la chibzuire Televiziune C O N D U C Ă T O R I
Ca doi brazi la înălţare. N-avem teamă de pagini. Ce mai este de făcut I
Ţară m îndrâ să-şi croiască,
Pe călugări să-l spăsească, Cum te chemi, aşa mă cheamă; Să ne facem ţară mare Cel de cere dezunirea 19,00 Jurnalul televiziunii (1); DE A U T O V E H IC U L E
Ce te temi, d-aia mi-e teamă; Şi unită într-un stat! Nu-i bun nici stâpînitor; 19,15 Pentru tineretul şcolar: Pagini I
Pe clăcaşl să-l dezrobească
Im i eşti frate şi-ţi sint frate. Cine-i mare e şi tare; Ala vrea în veci robirea; de istorie ; 20*00 Pentru noi, fem ei­
Cu moşii să-i dăruiască! In noi doi un suflet bate. Cine-i tare-i respectat. E un mirşav trădător. le ; 20,45 Momente din istoria ci­ l Intrucît condiţiile de circulaţie s-au înrăutăţit datorîtâ si­
nematografiei. 22,00 Recitalul pia­ tuaţiei atmosferice, circulaţi cu multă atenţie I
nistei Regina Smendzianka (Polo­
nia) ; 22,25 Jurnalul televiziunii ( f i) I ® Nu plecaţi cu autovehiculele din garaj dacă ele nu
Buletinul meteorologic.
rea şi păstrarea b unu rilo r materiale sînt echipate corespunzător I
ale şcolii trebuie sâ constituie preo­ l
cupări ale secţiilor de înVăţămînt, ® In caz de ceaţă, polei, gheaţă sau zăpadă, circulaţi cu
conducerilor de şcoli, a fiecărui ca­ Timpul probabil
dru didactic. Ele nu trebuie scăpate l viteză redusă şi manevraţi cu atenţie sistemele autovehiculului,1
din sfera elementelor educative, de in special frînele, pentru a nu provoca accidente I
realizare a educaţiei estetice, de for­ PENTRU U ORE i
mare a deprinderilor de muncă, a O Dacă vi s-a defectat autovehiculul, scoateţi-! din artera
g rijii pentru bunul obştesc. Vreme închisă şi umedă, cu cerul principală, pe drumuri de cîinp sau străzi secundare I
mai m ult acoperit. Vor mal cădea I
★ precipitaţii sub formă de ninsoare,
(Urmare din pag. 7) lar, în majoritatea şcolilor s-au în­ cercurile de elevi, a activităţii în ® Urmăriţi anunţurile Ia buletinul rutier şi respectaţi in­
treprins măsuri de organizare a domeniul matematicii, fizicii, ch i­ Acum. de la început de nou tr i­ lapoviţâ şi local ploaie. V intul va
ce şi a sportului în şcoală (peste muncii d irig in tilo r, a a ctivită ţii miei, biologiei etc. şi antrenarea lor mestru şcolar, toate eforturile noas­ sufla moderat din sud-vest şi vest. I dicaţiile organelor de miliţie referitoare la anumite zone acope­
150 asemenea scutiri la şcolile de extiaşcolnre şi cu fam ilia. la olimpiade şi alte concursuri. tre să fie îndreptate spre ridicarea Temperatura aerului va fi cuprinsă rite cu polei, gheaţă sau ceaţă !
pe raza oraşului Deva). Metoda folosită la unele şcoli, cum A rezultat din etapa scursă câ tre­ continuă a calităţii şi eficienţei lec­ ziua între 0 şi +4 grade, iar noap­ i
Secţiile de invâţâm înt şi condu­ sînt liceele din Brad, Sebeş, Mia buie îm bunătăţită preocuparea pen­ ţiilo r, spre întărirea discipline! şco­ tea între —2 şi —5 grade. d Respectaţi întocmai regulile de circulaţie, pentru a vă
cerile şcolilor sâ dea mai m ultă a- etc., de n dezbate periodic în tru organizarea tim pului liber al e- lare, a legăturii cu părinţii. O aten­ i feri de accidente!
tenţie generalizării metodelor bune comisia d irig in ţilo r tematica orelor leviior şi o aportului care trebuie ţie deosebită să fie acordată elevi­ PENTRU URM ĂTOARELE t
în predare, schim burilor de experi­ educative, de a organiza discuţii co­ sâ-l aducă cadrele didactice şi fa­ lor rămaşi in urmă la învăţătură, 3 Z ILE
enţă. antrenării şi stim ulării cadre­ mune asupra unor* aspecte educati­ m ilia in această direcţie. pentru ca finele anului şcolar sâ
lor didactice pentru continua lor ve, cu toţi profesorii clasei şi chiar In perioada care urmează, în m un­ fie o bucurie pentru toţi : profesori, Vreme umedă, cu cerul noros şi
perfecţionare politică, profesională cu participarea părinţilor au dat ca instructiv-edncativâ să folosim părinţi şi elevi. temperatura staţionară.
şi metodică. In mai mare măsură rezultate bune în munca educativă, In mai mare măsură aspectele cons­ DIRECŢIA REGIONALA TRANSPORTURI AUTO
vor trebui îndrumate şi ajutate ca­ în întărirea disciplinei şcolare. tructive ce ni le oferă realitatea
drele didactice în introducerea me­ Totuşi va trebui făcut mai m ult noastră socialistă. Elanul creator şi HUNEDOARA — DEVA
todelor noi în predare şi folosirea pentru atragerea întregului colectiv munca plină de avînt şi abnegaţie Furculiţa se ţine I
m ijloacelor moderne, ca : magneto­ didactic în această muncă. Trebuie cu care se îndeplinesc sarcinile Con­
fonul, epidiaăcopul, film u l didactic combătută mentalitatea unor cadre gresului al IX-lea al partidului, do­
etc. didactice că dacă elevul nu face cumentele de partid şl de stat, în- în mina stingă! A N U N Ţ Ă :
Învăţăm intele trase după prim ul parte din clasa sa nu-1 interesează tîmpinarea a 46 de ani de la ani- 9
trim estru, conjugate cu eforturi me­ cum acesta învaţă şi cum se com­ versarea partidului, trebuie să cons­
reu sporite pentru un învâţăm înt de portă în şcoală sau în afară de tituie centrul preocupărilor în mun­ (Uimate din pag. II Prietenul meu a închis puţin o-
calitate, cu un conţinut fundamen­ şcoală. ca educativă în perioada următoare. chii, apoi oftind, mi-a spus: întreprinderile care solicită examinarea şoferilor
tat ş tiin ţific şi eficient vor asigura In colectivele de elevi de la li­ Faptele concrete ale vieţii noastre de-acasâ". „Nu schimbaţi partenera pentru încadrarea în categorii superioare vor înainta la
în noul trim estru obţinerea unor ceele din Cugtr, Lupeni, Şcoala pro­ socialist? trebuie să constituie ele­ in tim pul dansului", „F urculiţa se — Ba da, ştiu de unde mi se tra­ D.R.T.A. Deva tabelul nominal de propuneri, conform
succese !a nivelul sarcinilor* ce ne fesională din Alba lulia. Pe­ mente de mare valoare pentru îm ­ ţine în mîna stingă", „Nu sorbiţi in ge Eram pe teren la Alba lulia
Seara m-am dus să mânînc la res­
stau in faţă. troşani şi altele apar cazuri bogăţirea conţinutului ştiin ţific, e- tim p ce serviţi ciorba", „Este in ­ taurantul „D ana". Pînâ să fiu ser­ modelelor ce se găsesc la autobazele raionale, pînă la
de abateri şi com portări neco- ducativ al lecţiilor, nl întregii munci terzisă consumarea seminţelor". vit, am p riv it pereţii localului. Cre­ data de 23 ianuarie 1966.
„Nu staţi la masă îm brăcaţi cu pal­
respunzâtoare în şcoală, în tim ­ care se desfăşoară în şcoli. tonul", -Luaţi pălăria de pe cap", deam câ o sâ găsesc vreo ofertă de
pul practicii în producţie sau în so­
Muncă educativă cietate. Uneori se înlocuieşte munca Să folosim „Nu mîncaţi...", „Nu beţi...", „Nu...", meniu, o reclamă a specialităţii ca­ Comisia de examinare funcţionează la raioane în zi­
de educaţie dusă cu perseverenţă „Nu.. ", Cu chiu cu vai, asurzit şi sei «au alt ceva care să mă îndem ­ lele următoare:
ne să consum cu plăcere produsele
epuizat, ajung în stradă. Mă reazim
şi nu măsuri şi răbdare prin măsuri disciplinare, cu pricepere zestrea de perete ca să-mi revin. Dar în restaurantului. Dar aşa ceva n-am — Deva 15—22 ianuarie şi 7—12 martie.
fără discernămînt şî fără efect edu­
găsit. Toţi pereţii sînt plin i cu fel
cativ. La licee ca cele din Alba lu ­ clipa următoare, cu un u ltim efort, de fel de in terdicţii. M-am sim ţit — Alba lulia 24—29 ianuarie.
mă smulg şi alerg în neştire. Pe pe­
transfe­ materială a şcolii
administrative! lia. Orăstie şî altele se practică me­ retele de lingă intrarea în local, o rău şi am plecat. Păcat. Localul — Sebeş 31 ian. — 3 februarie.
toda exm atriculărilor sau
este frumos, dar cînd vezi pe pe­
seara,
altă inscripţie: -In fiecare
rării la altă şcoală, in loc sâ se în­ m încărurj gustoase, muzică aleasă, reţi atîtea dădăceli, iţi piere pofta, — Orăştie 4—6 februarie.
Întreaga noastră atenţie m uncii treprindă măsuri de intensificare a în prezent, şcoala dispune de con­ dans. antren". Nu, nu mal pot su­ De-aici mi se trage... — Petroşani 7—12 februarie.
educative ! Iată încă una din con­ muncii educative îri rîndul elevilor d iţii materiale tot mai bune. In porta, sâ intre clne-o vrea, dar eu Am plecat de la spital impresio­
cluziile cu care trebuie sâ începem şi de supraveghere mai atentă a a- afara faptului că a fost lărgit con­ nu, $1 mă trezesc transpirat, spe­ nat de povestea prietenului meu. — Hunedoara 14—19 februarie.
munca în noul an şi noul trim estru. cestora în cadrul aceluiaşi colectiv. tinuu spaţiul de şcolarizare, câ s-a riat, obosit. Nevastă-mea mă liniş­ Pe drum mi-a venit ideea sâ le fac- — Brad 21—26 februarie.
Cu sp rijin u l organizaţiilor U.T.C, si Insuficientă atenţie s-a acordat introdus în multe şcoli m obilier nou, teşte, mă îmbie cu carbaxin, dar nu
de pionieri se obţin rezultate din ce cercurilor de elevi, formă eficientă laboratoarele şcolare au fost mo­ primesc. Prefer să râm in treaz pînâ o propunere celor ce răspund de — Ilia 28 februarie — 3 martie.
In ce mai bune pe linia dezvoltării a în tă ririi muncii independente, a dernizate şî îmbogăţite cu m aterialul dimineaţă... restaurantul „Dacia" din Alba lu lia Şoferii propuşi, împreună cu delegatul întreprinde­
la elevi a deprinderilor de muncă, îndrum ării elevilor care manifestă didactic necesar. Principalul este insă — Ei, spune, tu cum te-ai sim ţi $' anume, sâ completeze galeria n-
a g rijii faţă de bunul obştesc, a com­ aptitudini şi Interes fată de anu­ ca arest material sâ fie folosit din dacă in fiecare noapte ai visa aşa n u n ţu rilo r cu interdicţii, cu încă rii, se vor prezenta la sediul unităţii auto raionale în pe­
portării civilizate în şcoală, în so­ mite discipline, cum este cazul Lice­ plin si cu pricepere. ceva? rioada menţionată avînd asupra lor carnetul de conduce­
cietate, a dezvoltării dragostei de pa­ ului din Haţeg, Certej. Va trebui sâ Dotarea in ',ontinuare a labora­ — Drept să spun. nu m-aş sim ţi una. pe care s-o afise/e pe uşa de In
trie. popor si partidul comunist. crească in licee şî şcoli generale toarelor, confecţionarea de material i bine. Ear nu sfii de unde ţi se intrare: „Accesul în local strict in ­ re, carnetul de muncă şi certificatul de încadrare.
încă de la începutul anului şco­ preocuparea pentru stimularea prin didactic, gospodărirea, înfrum useţa- I trage? terzis!" i