Page 35 - Drumul_socialismului_1966_01

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3432 ea

L a b a z a s u c c e s e lo r
aplicarea

trebuie

a roiul»! I E S P E C

) E M O C R i t T E

(Din raportul prezentat de tovarăşul NlCOLAE CEAUŞESCU
Io Plonaro C. C. al P.C.R. din 11-12 noiembrie 1965),

Precizind scopul cooperativei agricole de pro­ doptate de Plenara C.C, al P.C.R. din 11-12 noiem­
ducţie, în proiectul statutului acestor unităţi se brie 1965 are menirea să asigure cadrul necesar C O O P E
arată, printre altele, că forma cea mai potrivită realizării sarcinilor pe care partidul le-a pus în
pentru unirea eforturilor ţăranilor cooperatori şi faţa acestor unităţi. In documentele amintite se
împletirea strinsă a intereselor lor cu ale tuturor acordă o deosebită atenţie respectării principiului
oamenilor muncii, ale întregii societăţi, este coope- democraţiei cooperatiste, ca pîrghie importantă în
ll rativn agricolă de producţie. Bucurîndu-se de spri­
ridicarea eficienţei întregii activităţi a cooperati­
jinul permanent şi m ultilateral al partidului şi sta­
tului, cooperativele agricole au sarcina de a valo­ velor agricole de producţie. In articolele din pa­
I
rifica cit maî deplin rezervele existente pentru spo­ gina de faţă sînt relatate unele aspecte privitoare
rirea producţiei agricole. Complexul de măsuri a- la această problemă. Consiliului de conducere, ca man­ cu fruntea sus. S piritul dc in iţia ti­ nouă, caic cerc rezolvare urgentă, sarcinile ce revin nu numai m em bri­
datar al adunării generale, îi revin vă si de răspundere al m em brilor ea este analizată u i prioritate. In lor consiliului de conducere, ci şi
.sarcini şi a trib u ţii m ultiple. El tre­ consiliului de conducere se reflectă munca noastră .s-a statornicit o me­ brigadierilor, ca ajutoare imediate în
buie să se preocupe de rezolvarea în munca dc zi cu z.i. Tată un exem­ todă bună, aceea ca înainte dc a aceasta muncă colectivă. In proble­
celor mai diverse probleme caic plu. încă de la înfiinţarea unităţii, fi pusă in discuţia consiliului dc mele mai im p orta n te care depă­
i privesc bunul mers al cooperativei tov. Gheorghe Armcanu a fost me­ conducere sau adunării generale şesc a trib u ţiile consiliului de con­
ATRIBUŢII agricole, lată de ce după alîţia ani reu reales ca membru al consiliu­ orice problemă să fie supusă unui ducere. căutam să ne consultam cu
I f de activitate am ajuns la conclu­ lui de conducere si lucrează in ace­ studiu pe care îl face un colectiv masa m em brilor cooperatori. E-
xemple s-ar putea da cit de multe,
zia că stilul de muncă al consiliu­
anume stabilit. Acest lucru dă po­
laşi sector de activitate. In această
SEMNIFICATIVE lui nostru de conducere, at fiecă­ calitate participă la adunările b ri­ sibilitatea cunoaşterii mai aprofun­ dar trebuie reţinut că tocmai in ­
teresul
date a problemei respective, coca
consiliului de conducere
găzii zootehnice, ceea ce îi dă po­
ruia dintre noi caic sintem che­
FORUL SUPREM maţi să asigurăm aplicarea in prac­ si solicitudine a problemelor coope­
pentru rezolvarea cu operativitate
tică a m ăsurilor stabilite în adu­
pe baza
Si la noi prin cipiile
încredere
si
ra to rilo r a generat
cărora îşi desfăşoară activitatea nările generale arc o im portanţă dragoste pentru bunul mers al tre­
comisia de revizie constituie un deosebită. Practica ne-a demonstrat b u rilo r in cooperativă. C onsiliul de
exemplu grăitor care reflectă că îndeplinirea în mod exemplar conducere a stim ulat de pildă in i­
si cil m axim um de eficienţă a sar­
modul de aplicare si respectare cin ilo r reprezintă pentru noi, mem­ A R T A ţiativa unor şefi de echipă care au
a democraţiei cooperatiste. Fap­ b rii consiliului de conducere, nu propus ca în ce priveşte lucrările
tul că ea este aleasă pi in vot numai o obligaţie statutară, dar de întreţinere a c u ltu rilo r să se
deschis şi că este obligată să
Proiectul (le Statut al cooperati­ Im portant de arătat este că o ri- mai cu seamă menirea pentru caic facă un control preventiv fără să
am fost aleşi. Nu e nici o exagera­
vei agricole de producţie, precizea­ cTt de chibzuite ar fi propunerile I prezinte trim estrial, anual sau ori re dacă amintesc că străduindu-se DE A CONDUCE se aştepte executarea lui de către
ză *că pentru a-şi exercita In un şi hotărîrile adoptate, dacă nu exis­ de cîte ori este necesar in faţa brigadieri, preşedinte sau comisia
nivel corespunzător atribu ţiile, n- tă o preocupare susţinută pentru u r­ adunării generale rapoarte asu­ să îndeplinească hotărîrile adunării de revizie.
dunarea generală se întruneşte ori mărirea m aterializării lor înseamnă I pra constatărilor făcute, oglin­ generale, şi deci dorinţa fiecărui P otrivit noului proiect dc Statut
de cile ori este nevoie si cel puţin că adunarea generală respectivă nu deşte pe deplin acest lucru. Pe membru cooperator în parte, consi­ al cooperativei agricole, în v iito r
o dată pe trim estru, iar ordinea şi-a atins pe deplin scopul. Fiind i aceeaşi linie se înscrie şi drep­ liu l nostru de conducere a reuşit sibilitatea să cunoască bine oame­ cc duce şi la stabilirea celor mai va avea loc o lărgire a a trib u ţiilo r
ei de zi. data şi locul unde urmează vorba despre eficienţa adunărilor tul acordat comisiei de revizie de să se bucure tot mai m ult de sti­ nii şi cerinţele locului de muncă, corespunzătoare măsuri. Aşa s-au consiliului de conducere şi se va
.să se ţină se anunţă cu m inim um 5 generale, t>n să precizez că înainte a cere consiliului de conducere, ma şi încrederea unanimă. I.a mem­ să contribuie cu mai m ultă compe­ petrecut lu n u rile şi cînd s-a dis­ pune un accent deosebit pe munca
zile înainte. Aplicarea in viaţă a de începerea lucrărilor din campa­ in cazul cinci constată unele a- b rii consiliului dc conducere s-a tenţă la rezolvarea problemelor cc cutat problema asigurării bazei fu ­ colectivă. L'c aceea, consider că este
rajere, procurarea unor
mijloace
prevederii resppctive arc menirea nia dc toamnă am făcut o dezbate­ bateri grave, să convoace aduna­ statornicit obiceiul ca înainte de a le impune activitatea pentru creş­ binevenită precizarea ca din con­
să contribuie la ridicarea rolului re largă cu cooperatorii privind mă­ rea generală pentru discutarea se trece la înfăptuirea oricărei sar­ terea producţiei de lapte, carne, li­ materiale, ţinerea evidenţei conta­ siliul de conducere să facă parte a-
achinSrii generale, asigurind o mai surile ce trebuie luate pentru strîn- acestora si stabilirea de măsuri cini izvorite din hotărîrile adunării nă etc. Problemele pe caic nu Ic bile etr. lil inginerul cooperativei cît şi con­
tabilul. Fiind oameni cu munci de
largă dezbatere a problemelor de geren fără pierderi a recoltei si corespunzătoare în vederea în­ generale, să se consulte in colectiv. poate rezolva singur, sau cu ajuto­ Dai. formele muncii colective alo
interes obştesc, participarea mai pregătirea unei baze temeinice pro­ lăturării neajunsurilor semnalate, Este nn procedeu cu totul firesc de­ rul oamenilor din brigadă, sînt su­ consiliului de conducere nu se re­ răspundere, ei pot aduce o co n tri­
buţie substanţială la rezolvarea, in
activă a cooperatorilor la conduce­ ducţiei din acest nn. Datorită mo­ lată deci că prin a trib uţiu n ile pe oarece problemele conducerii unei puse dezbaterii în consiliul de con­ zumă numai la discutarea si adop­ cadrul consiliului dc conducere, a
rea treburilor gospodăreşti. In cursul b iliză rii tuturor forţelor şi m ijlo a ­ care trebuie să lc exercite, co­ cooperative agricole, cum este cea ducere unde se iau măsuri cores­ tarea de hotărâri în comun .‘şedin­ celor mai diverse probleme. Cu a-
anului trecut, în afară de adunarea celor, colaborînri îndeaproape cu misia de revizie îşi poate aduce din Gîrbova. cu m ultiple ram uri de punzătoare. încrederea ce i sc a- ţele zilnice cu brigadierii s-au do­ cc.xt p rilej vreau sa spun că si în
cordă tov. Gheorghe Armeanu
a
producţie nu îsi pot găsi rezolvarea
in care s-a dezbătut şi aprobat pla­ brigada de tractoare, am reuşit să o contribuţie deosebit de im por­ n u m a i-în priceperea unui singur fost confirm ată de numeroase in i­ vedit o formă a muncii colective v iilo r în atenţia consiliului nostru
nul de producţie si financiar, re­ executăm la tim p si în bune con­ tantă la consolidarea economică om. ţiative. foarte operativa. Aici participă toţi de conducere va sta perfecţionarea
partizarea producţiei şi a ve n itu ri­ d iţii toate lucrările. Pe întreaga su­ şi organizatorică a cooperativei m em brii consiliului care analizează form elor muncii colective.
lor, am analizat în fiecaic campa­ prafaţă ce urmează să fie insămîn- I agricole dc producţie. In ceea ce Fiecare membru al consiliului de In şedinţele consiliului de condu­ lucrările efectuate în ziua respec­
nie mersul lucrărilor agricole şi al jată in prim ăvară avem executate piiveştc modul cum şi-a desfăşu­ conducere are a trib u ţii precise, per­ cere sînt analizate pe rînd toate tivă si stabilesc sarcinile pentru a GHEORGHE CRĂCIUN
celorlalte a ctivităţi productive, rea­ arături din toamnă. Un factor mo­ rat pînă acum activitatea comi­ manente sau temporare şi indcpli- sectoarele de activitate. Dar acea­ doua zi. O mare atenţie sc acorda
lizarea investiţiilor, rezultatele f i ­ bilizator care asigură aplicarea la r­ sia de revizie din cadrul coope­ nindu-le cu cinste, totdeauna se sta nu este o regulă generală. Dacă executării controlului asupra modu­ preşedintele cooperativei
nanciare. de la caz. la caz, ndoptînd gă a principiului democraţiei co­ rativei noastre agricole, se poa­ prezintă în faţa adunării generale între tim p se iveşte o problemă lui cum sînt duse la îndeplinire agricole din Gîrbova
hnlArlri corespunzătoare pentru în­ operatiste îl constituie faptul că în i te aprecia că în cea mai mare
lăturarea neajunsurilor constatate. toate brigăzile avem create orga­ parte şi-a făcut datoria. Astfel,
Ln noi s-a încetăţenit obiceiul ca de nizaţii de partid. O mare parte din q cu ocazia reviziilor pe caic Ie-a
fiecare dală, înainte de prezentarea problemele care ii frăm intă pe co­ l efectuat în cursul anului trecut
si dezbaterea planului de măsuri operatori sînt rezolvate de adună­ a constatat uncie neajunsuri
stabilit pentru campania respectivă rile generale ale organizaţilor de care, aduse la cunoştinţa con­
să prezentăm in fata adunării ge­ partid. Existenţa unei îndrum ări siliu lui de conducere, au fost
nerale o inform are asupra modului competente a muncii brigăzilor de înlăturate. Mă refer la propune­
cum nu fost duse la îndeplinire ho­ către birourile organizaţiilor de rea făcută de a se folosi mai ra­
tărî; ile adoptate anterior. Fiind în partid asigură succesul tutu ro r ac­ ţional mijloacele de transport.
cunoştinţă de cauză asupra a ceea ţiu n ilo r întreprinse în vederea spo­ Ei a o perioadă cînd toate ate­ întocmirea unui plan dc
ce s-a făcut si a ceea ce nu s-a rea­ ririi producţiei agricole. Exemplul lajele, ne/iind repartizate in mod producţie realist şi m obili­
lizat, cooperatorii au venit cu pro­ brigăzii a II-a din cadrul coopera­ judicios, erau utilizate la trans­ zator face necesară o lar-
puneri concrete privind m obiliza­ tivei noastre agricole este conclu­ porturi, deşi o parte din ele pu­ . gă consultare, un studiu te­
rea rezervelor existente la înfăptu­ dent in această direcţie. In anul tre­ teau fi ţinvte în conservare. In ­ meinic pentru tuaica în
irea întocmai a hotarîrilor adoptate. cut, brigada respectivă a realizat la tr-un att caz, s-a constatat că I considerare a rezultatelor
Astfel, m anifesţind o preocupare toate culturile producţii superioare nu s-au respectat întocmai nor­ U obţinute în anii precedenţi
mereu sporită faţă de bunul mers celorlalte brigăzi si mediei înregis­ mele stabilite la unele categorii si a cunoaşterii factorilor
al activită ţii genei ale a cooperati­ trate pc cooperativă. Acest rezul­ de lucrări agricole. In urma pro­ care au influenţat asupra
vei agricole, tot nud m ulţi ţărani tat nu este cu nim ic influenţat de punerii comisiei de revizie s-a M nivelului producţiei vege-
cooperatori participă la elaborarea condiţii naturale mai favorabile, ci i: luat hotărîi'pa de a recalcula zi- « (°lc $i animaliere. înainte
m ăsurilor, vin cu propuneri con­ se dntoreste modului cum organi­ lele-muncă pontate, în funcţie Bfl <lc a fi supus dezbaterii n-
crete si critică cu curaj neajunsu­ zaţia de partid a ştiut să mobilize­ dc volum ul lucrărilor executate. f l dunării generale, proiectul
planului dc producţie al co­
rile constatate. Din rindurile aces­ ze si să antreneze pe toţi coopera­ In activitatea comisiei de re­ r i operativei agricole de pro-
tora fac paile Cornel Oi'dean, Kli- torii la îndeplinirea în mod exem­ vizie s-au făcut sim ţite însă si
sabeta Denia, Daniel .lampa, Ana plar a sarcinilor de producţie ce unele neajunsuri. P rintre altele ■ duclie din Apoldul dc Sus
Hîuiean, A n im Rratu si a lţii. P rin ­ le-au revenit. Iată de ce consider «ş am inti faptul că nu s-a con­ I a fost temeinic analizat dc
tre propunerile făcute dc către co­ că generalizarea experienţei acestei trolat calitatea lu cră rilo r agri­ \ către factorii chemaţi să în­
operatori ;im reţinut pe cea p riv i­ brigăzi constituie o rezervă internă cole în cîmp, termenele de exe­ deplinească această sarcină.
toare la strinsul furajelor. Deoare­ valoroasa caro, folosită din plin, va cutate a lor şi altele. O aseme­
ce volumul lucrărilor agricole în asigura obţinerea unor rezultate e- nea deficienţă cred că îşi are
campania de toamnă era destul de conomire si financiare tot mai bune. explicaţia şi în faptul că în co­
mare, iar cu mijloacele de transport O expresie a aplicării şi respec­ misia de revizie nu au fost a-
nu făceam faţă cerinţelor, în urma tă rii principiului democraţiei co­ lesi oamenii cci mai corespun­
unei propuneri a cooperatorilor n- operatiste o constituie si modul cum zători. A existat chiar orientarea
dimarea Generală a hotărît să strîn- s-au pregătit şi se desfăşoară adu­ greşită de a alege în acest organ
gem finu l în clăi, mai mari dorit nările pentru dezbaterea proiecte­ şi persoane care nu au lucrat în
cele făcute în alţi ani, pe cimp, lor de statut si aprobarea planului cadrul cooperativei agricole, fapt
pentru a nn se deprecia calitatea, anual de producţie în fiecare coope­ pentru care ei nu au putut să
fiin d stabilit ca transportul la g ra j­ rativă agricolă de producţie. U rm ă­ cunoască îndeaproape activita ­ ceară extinderea sistemului de re­
duri să se facă după înmagazinarea rind respectarea cu stricteţe a pre­ tea de producţie pe care am des­ trib uire suplimentară nu numai ia
cerealelor. O altă propunere bine­ vederilor proiectului Statutului co­ făşura t-o. Ţintnd seama de ne­ porumb, ci şi la alte culturi.
venită a fost şi cea referitoare la operativei agricole de producţie, con­ cesitatea în lă tu ră rii neajunsuri­ Iniţia tive le unor ţărani coopera­
repartizarea coconilor direct din siliul de conducere al u n ită ţii noas­ lor care s-au manifestat in exer­ tori atunci cînd este vorba de re­
cimp, fă iii a mai fi necesar să a tri­ tre, sub conducerea si îndrumarea citarea în mod corespunzător a Din experienţa muncii noastre dc găţia acestei ape să trecem la re­ pelat la ajutorul organelor regionale
u r­
buim în plus zilc-muncă cooperato­ organizaţiei de partid, va m ilita per­ a trib u ţiilo r comisiei de revizie, pînă acum a rezultat cît de im por­ gularizarea cursului ei prin adînci- de resort. Dar, deocamdată ajuto­ zolvarea d iferitelor probleme sau
gente pe care le ridică una
rilor. De asemenea, am reţinut ca manent pentru ridicarea continuă a că aceasta va duce la îmbună­ tant este ca în orice acţiune să te rea albiei si săparea canalelor ne­ rul acestora se face sim ţit numai
în acest an să aplicăm acordul fa ­ rolului adunării generale, tăţirea întregii activităţi econo- consulţi cu marea masă a ţăranilor cesare irig ă rii grădinii de legume prin adrese, deşi este vorba de un alta din cam paniile agricole sînt
m ilia r la cultura viţei de vie A st­ mico-organizalorice a cooperati­ cooperatori si să ţii seama de ceea prin revărsare. Această problemă a proiect sumar pe baza căruia noi de nepreţuit. In prim ăvara anului
fel va creşte răspunderea ţă ra n i­ liANFŞi D A N IE L vei agricole de producţie, aduna­ ce gîndese şi propun ei, de înţelep­ fost discutată apoi sub toate aspec­ să putem continua lucrările astfel trecut, de pildă, ploile abundente
lor cooperatoi i pentru executarea la preşedintele coopci olivei rea generală în care se vor dez­ ciunea lor. tele şi s-a ajuns la concluzia că re­ îneît eficienţa economică a folosirii au întirziat întrucîtva însămînţarea
porum bului in epoca optimă. Ne gîn-
tim p şi la un nivel corespunzător agricole dc producţie din bate proiectele şi planul de pro­ Pentru început aş am inti că unul zolvarea ei va avea o mare e fici­ acestei ape să se poată face sim ţită deam să nu facem o muncă în za­
a lucrărilor agrotehnice. Sebeş ducţie pe acest an va hotărî si din cele mai semnificative exemple entă economică. Im portant de am in­ chiar din acest an. dar. Atunci, tov. ing. Avram Dad
O altă Iniţiativă valoroasă a ţăra­
asupra modului cum va fi re­ privind valorificarea in iţia tive i cre­ tii este că această in iţiativă a co­ n ilor cooperatori este şi aceea cu s-a consultat cu ţăranii cooperatori
operatorilor, nu s-a oprit la faza dc
zolvată problema respectivă. Pe atoare a ţăranilor cooperatori îl p liv ire la introducerea sistemului de pentru a vedea ce cultură se pre­
La cooperativa baza prevederilor proiectului constituie felul cum a început la discuţii ci a început să prindă v i­ tează la ficcaie parcelă. Aşa s-a
retribuire suplimentară. Anul tre­
agricolă dc pro­ Statutului cooperativei agricole noi să fie rezolvată problema iriga­ aţă. Astfel, cu mijloace proprii am cut. de pildă, am cu ltiva t cu po­ născut in iţia tiva ca odată cu porum ­
trecut la efectuarea lucrărilor pen­
ducţie din Itărău, si a indicaţiilo r prim ite, aduna­ ţiilo r la grădina de lecume. O parte tru adîncirea albiei riu lu i si la să­ rumb 1 GfJ hectare oblinind în me­ bul să se însămînţcze intercalat şi
raionul IIia. se fa­ rea generală va avea în vedere a terenului nostru este brăzdat dc parea canalelor. Perspectiva pu­ die cîte 1106 kg la ha. Dar de pe dovleci si fasole. E mai bine asa.
ce nn studiu pro­ ca in comisia de revizie să fie un braţ al riu lu i Cugir care, în ceea nerii in valoare a apei riu lu i am in­ fiecare din cele 80 do hectare lu­ spuneau cooperatorii. Ceva trebuie
fund asupra posi­ aleşi cooperatori care cunosc ce priveşte debitul de apă, „arc tit este unul din motivele cai “ ne-a crate după sistemul re trib u irii su­ să se facă. Apoi, si asta este o formă
b ilită ţilo r existen­ bine modul cum se desfăşoară toane", cum obişnuiesc să spună lo­ determinat ca pentru acest an să plimentare s-au realizat în medie a folosirii intensive a păm intului.
te pentru dezvol­ procesul de produrţie în cadrul calnicii. In verile secetoase acest
tarea în continua­ cooperativei, care s? bucură de rin scade aproape complet. rclră- extindem suprafaţa de grădină la cile 8.‘200 kg porumb boabe. Pentru în g rijite la tim p, a llt porum bul cît
re a sectorului zo­ încredere si apreciere din partea gîndu-se pe un alt braţ cu o albie 18 hectare, faţă >de numai II hec­ depăşirea producţiei planificate, ce­ si cu lturile intercalate s-au dezvol­
otehnie. Preşedin­ ţăranilor cooperatori. mai adîncă, iar cînd tim pul e plo­ tare cît am avut pînă acum P ri­ lor oare au făcut această propunere tat bine, iar in toamnă au dat sa­
tele cooperativei ios ne produce mari necazuri prin mele lucrări aveau un caracter dc si au ăplical-o în practică le-a re­ tisfacţie acestei munci,
agricole, Petru .In­ GHEORGHE RADU inundaţii. Un grup de ţărani co­ pionierat. Neavind îndrumarea teh­ venit in plus, drept retribuire su­ IOAN VULCU
sa n. caută noi re­ contabil şef la cooperativa operatori în frunte cu Avram O- nică corespunzătoare nu ne puteam plimentara, 80.0011 kg porumb boa­ preşedintele cooperativei
zerve, nefolositc agricolă de producţie din priţa au făcut propunerea ca pentru da scama pe ce suprafaţă putem be. A (ost un bun prilej pentru ca agricole din Halnmir, ruionul
pînă acum. Itcciu a valorifica aşa cum se cuvine bo­ extinde irigaţiile. De aceea, am a- şi ceilalţi ţărani cooperatori sa Orăştic
In afara de rolul său de con­ zaţia de bază dc la brigada
ducere, adunarea generală a EFICIENTA MUNCII DE LA OM LA OM zootehnică a fost ajutată să-şi
cooperatorilor este totodată si îmbunătăţească stilul dc m un­
o scoală de educaţie politică t că. să desfăşoare o activitate
si cetăţenească. concretă si m ultilaterală
De arepa, sarcinile trasate La adunările generale ale co­
organizaţiilor de partid de Ple­ rilo i, sprijinirea consiliului de ratori care nu au înţeles sem­ mod just. La brigada a !!I-a tr-o adunare Generală caic a operatorilor frecvenţa, în u lti­
nara C C al P.C.R. din Il- IJ conducere în aplicarea hotă) i- nificaţia măsurii luate de adu­ din Vurpăr am constatat uncie avut loc nu domnit, coopera­ mul tim p mai ales, s-a îm bu­
noiembrie I!)fif> cu privire la rrlor adoptate de adunarea ge­ narea generală. Dar, comuniş­ răm ineri în urmă în perioada torii au insistat asupra posibi­ nătăţit sim ţitor, iar la dezba­
respectarea democraţiei coo­ nerală. Aş vrea să ilustrez a- tii A lb ii I. Lungu, Galben A- recoltatului porum bului. Pro­ lită ţilo r de sporire a produc­ teri participă un număr tot
peratiste, ridicarea continuă a cest fapt p iin două exemple. vram, Pnştiu Ioan, Radu Ma- blema operativităţii se ridica ţiei de lapte. Ei au cerut con­ mai mare dc cooperatori. Pre­
rolului adunărilor generale in La începutul anului trecut am ria şi alţii, p lin exemplul lor. .şi în celelalte brigăzi Tim pul siliului dc conducere să ia mă­ vederea din proiectul de Sta­
întreaga activitate a cooperati­ dezbătut in com itetul de partid i-au făcut să lupte alături de nu aştepta, iar cei din briga­ suri pentru întărirea discipli­ tut al cooperativei agricole, în
vei constituie pentru noi un modul în care sînt folosite ei pentru traducerea în viaţă a da a UT-a nn dispuneau dc nei, pentru valorificarea rezer­ legătura cu ţinerea trim estria­
îndreptar în muncă Şi pînă a- braţele de muncă. Din analiza hotărîrii adunării generale. U- forţe suficiente pentru a tra n ­ velor interne. lă a adunări lot generale este
nim am obţinut ca pe lingă f.tcutâ au reieşit unele neajun­ nelc reţineri a manifestat. In sporta la tim p i erni la de pe o- Deoarece valorificarea posi­ judicioasă. Aplicarea ci va
discutarea in adunările gene­ suri care au conchis la obţine­ început, Elena Opinca?-, Ea a gonre. Comitetul de partid a b ilită ţilo r de creştere a produc­ permite să se pregătească te­
rale a trebu rilor obşteşti, să rea unor producţii nesntislăcâ- fost ajutată să înţeleagă că la ajuns la concluzia că brigada ţiei de lapte impunea un stu­ meinic toate materialele care
înarmăm cooperatorii cu con­ toare. Comitetul de partid a dezvoltarea averii obşteşti tre­ trebuie ajutată cu un număr diu m ultilateral, consiliul de se prezintă in adunare, să
ţin utu l hotărîrilor partidului şi recomandat consiliului de con­ buie să-si aducă contribuţia corespunzător de atelaje. Re­ conducere a cerut s p rijin u l co­ se ia hotâriri care sa exprime
guvernului, să le aducem la ducere să treacă la repartiza­ fiecare membru cooperator. în ­ comandările com itetului dc m itetului de partid. Un colec­ voinţa şi înţelepciunea colec­
cunoştinţă rele mai noi cuce­ rea întregii suprafeţe pe braţe drumarea, sp rijin u l tovărăşesc partid au fost însuşite de con­ tiv a studiat mai m ult tim p a- tivă a m em brilor cooperatori
rii i ale ştiinţei agricole, să de muncă. Această problemă a de care s-a bucurat in conti­ siliul de conducere care a luat ccslc probleme, a consultat pă­ pentru ca astfel să asigurăm
cultivăm in rindurile lor ati­ fost examinată m ultilateral de nuare au făcut ca ea să o bţi­ masurile corespunzătoare. rerea în g rijito rilo r şi a ajuns continua consolidare economi-
tudinea înaintată faţă de m un­ consiliul dc conducere, de a- nă rezultate pozitive. Pentru Jn adunările generale coope­ la concluzia că pentru creşte­ co-organizaloi ică a unităţii
că si intransigenţa, atît faţă dunarea generală a cooperato­ munca depusă, tov. E. Opin- ratorii fac propuneri valoroa­ rea producţiei este necesar ca noasti c.
de lipsurile tovarăşilor dc rilo r care n luat o hotârire co­ car a p rim it ca retribuţie su­ se menite să duca la sporirea întregul efectiv de animale s:î
muncă cit si de cele proprii. respunzătoare. După adoptarea plimentai ă 1200 kg dc po­ producţiei vegetale si animale. fie lotizat. iar la vaci să se sta­ IO AN STÎNMA
Noi am folosit, cu rezultate hotărîrii. com uniştii au desfă­ rumb. Modul în care ele sînt exam i­ bilească si producţia de lapte secretând com itetului
bune, si alte forme şi metode şurat o muncă concreta si d i­ A ctivitatea practică ridica nate, măsurile care se iau fo r­ pe fiecare animal în parte. de partid dc la cooperativa
care au avut ca scop creşterea ferenţiată in cadrul brigăzilor o seamă de probleme care tre­ mează, de asemenea, obiecti­ Consiliul de conducere a luat agricolă de producţie din
nivelului politic al coopernto- de producţie. Au fost şi coope­ buie rezolvate operativ şi în vul preocupărilor noastre. In- deja unele măsuri, iar organi­ V in h il dc Jos, raionul A lbii