Page 36 - Drumul_socialismului_1966_01
P. 36
PAGINA A 4-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3432
Lucrările Conferinţei
Prezenţe româneşti
triconfinentale de la Havana
SOFIA 12
H A V A N A 12 (Agerpres) — In cinstea forum ului celor trei
In capitala Cubei îşi continuă continente a fost deschisă o ma
lucrările prim a conferinţă de re expoziţie de lucrări ale picto
solidaritate a popoarelor din Asia, rilo r din America Latină.* Nu de
Africa şi America Latină. In ca parte de hotelul „Habana Libre"
drul com isiilor C onferinţei a con a fost amenajată expoziţia „Cuba
tinuat activitatea de definitivare — teritoriu liber al A m erieii“ , ca
a proiectelor celor mai im portan re prezintă delegaţilor şi oaspe
te rezoluţii. Ele urmează să fie
supuse aprobării delegaţilor in ţilo r principalele etape ale re
tr-o şedinţă plenară. voluţiei cubane.
lagos: Dezbaterile conferinţei
primilor miniştri ai Commonwealthului
LAGOS 12 (Agerpres). — înlăturarea regim ului lui Smith (pă
In şedinţa plenară de m iercuri di rerea africană este că deja s-a do
mineaţa a conferinţei p rim ilo r m i vedit ineficienta lor), va fi necesa
niştri ai ţâ rilo r Com m onwealthului ră luarea în considerare a problemei
— desfăşurată cu uşile închise — au folosirii forţei
luat cuvîntul, între a lţii, prim ul m i Tot m iercuri, prim ul m inistru al
nistru al M altei, Oliviei* Borg, şi pre Ugandei, M ilton Obote, a supus din
m ierul Canadei, Lester Pearson. A - nou c ritic ii politica britanică faţă de
cesta din urmă s-a referit la eventu Rhodesia, constind numai in sancţi
ala aplicare a Cartei N aţiunilor U ni uni, şi s-a pronunţat pentru aplica
te cu privire la recurgerea la forţă, rea imediată a intervenţiei m ilitare
m enţionind însă că aceasta poate fi în scopul în lă tu ră rii regim ului de la
luată în eonsideiare abia incepînd Salisbury. Această poziţie confirm ă,
din luna martie intrucit, după păre din nou. părerea exprim ată de nu
rea sa, pînâ atunci trebuie aşteptat meroşi observatori din capitala nige
efectul sancţiunilor economice apli riana, p o trivit căreia la Lagos „W il-
cate Rhodesiei. son trebuie să se apere in mod se
A genţiile de presă relevă — in le rios" in faţa partenerilor săi.
gătură cu aceste luări de cuvînt că, Paralel cu reuniunea plenară, s-a
deşi reprezentanţii unor ţări sprijină în tru n it şi Comitetul creat în prima
poziţia britanică, ei fac totuşi m enţi zi pentru studierea m odalităţilor de
unea că, dacă, intr-un tim p determ i a jutorarea Zambiei astfel încit ea să
nat sancţiunile economice se dove se poată lipsi de im porturile prove
desc a nu fi fost suficiente pentru nind din Rhodesia.
Sosirea Ia Ulan Bator a delegaţiei
de partid şi guvernamentale
a Uniunii Sovietice
U LAN BATOR 12 (Agerpres). — mentală a U niunii Sovietice, in frun
La 12 ianuarie, la Ulan Bator a so te cu L. Brejnev, prim-secretar al
sit delegaţia de partid şi guverna-
C.C. al P.C.U.S., care va face, la in
vitaţia C.C. al Partidului Popular Re
încheierea voluţionar Mongol şi a guvernului
mongol, o vizită oficială de prietenie
in Republica Populară Mongolă.
lucrărilor La gara din Ulan Bator delega
ţia sovietică a fost intîm pinată de J.
Congresului Ţedenbal, prim-secretar al C.C. aU
P.P.R.M., preşedintele Consiliului de
ROMA 12 — Corespondentul M in iştri al R. P. Mongole, de J. Sam-
Agerpres, I. Mârgineanu, trans bu, preşedintele Prezidiului M arelui
mite :
M arţi s-au încheiat la Napolî H ural Popular, şi de alţi conducă
lucrările Congresului al X lV -lea tori ai R. P. Mongole
al P artidului Social-Democrat J. Ţedenbal şi L. Brejnev au rostii
Italian. Delegaţii au adoptat, cvi
m ajoritate de voturi, documentul scurte cuvintări.
final, care se pronunţă pentru u- Delegaţia sovietică a făcut in ace
nificarea cu P artidul Socialist eaşi zi o vizită la C.C. al P.P.R.M. şi
Italian. la Consiliul de M in iştrj al R. P. M on
In pi^oblemele de politică in
gole, unde a avut loc o convorbire
ternă, rezoluţia congresului su
bliniază că „social-dem ocraţii vor intre conducători de pai-tid şi de stat
continua să sprijine actuala po ai R. P. Mongole şi membr ii dele
litică de centru-stîngaM dusă de gaţiei de partid şi guvernamentale a
guvern De asemenea, in rezoluţie
se arată că P.S.D.L priveşte cu U niunii Sovietice.
optim ism apropiata reuniune a
reprezentaţilor celor patru parti
de guvernamentale, însărcinaţi cu
o „verificare" a program ului gu
vernului. In legătură cu demisia
m inistrului de externe, Fanfani,
se subliniază că P.S.D.L doreşte
evitarea unei crize de guvern şi
rezolvarea problemei printr-o re
maniere. In problemele de poli
tică externă se reafirm ă ataşa
m entul faţă de Alianţa A tla n ti
că şi faţă de unitatea politică
(vest) europeană constituită pe
baze suprastatale.
Documentul congresului reafir
mă dorinţa social-dem ocraţilor
„ca unificarea socialistă să fie
realizată intr-un tim p cit mai
scurt, deşi există destule d ificu l
tăţi care ţin încă despărţite cele
două partide-. Social-democraţii
grăbesc unificarea, deoarece do
resc ca alegerile provinciale din
prim ăvara anului 1967 şi alege
rile generale din 1968 să găsească
noul partid socialist în tă rit.