Page 49 - Drumul_socialismului_1966_01
P. 49
/ 6*bflQf
lc c * C â I
j Ktgio neiă'
lJ:i^dof)ra.0 i PROLETARI D/fl TOATE ŢĂRILE. UNIŢII Al
CONFERINŢA O RG ANIZAŢIEI
REGIONALE A U .T .C .
ş u a În c h e ia t l u c r ă r il e
(H AL COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL P.C.R. SI 41 SFATULUI POPULAI) REGIONAL nedoara au continuat lucrările conferinţei organizaţiei folosite încă, pentru îm bunătăţirea m uncii de educa
Duminică, în sala clubului „S iderurglstul" din H u
re comunistă a tineretului, de m obilizare a acestuia la
regionale a U.T.C. îndeplinirea sarcinilor trasate de partid.
In cea de a doua zi a lu cră rilo r au mai luat cuvîn- La punctul doi al ordinei de zi s-a trecut la alege
ANUL XVIII. NR. 3436 MARJI 18 IANUARIE 1966 4 PAGINI — 25 BANI tul, pe marginea documentelor prezentate, urm ătorii to rea noului Comitet regional al U.T.C., a comisiei de re
varăşi : V iorel Vasiu, secretar al organizaţiei U.T.C. vizie şi a delegaţilor la cel de-al iV -lea Congres al
de la secţia turnătorie nr. 1 a U. V. Călan. Gheorghe U. T. C.
Sâcâluş, secretar al C om itetului regional ai U .T .C ., Com itetul regional al U.T.C. nou ales s-a în tru n it in
INTERVIUL NOSTRU Laurean P itic, mecanizator la S.M.T. Dobra, Ioan B i- prim a sa şedinţă plenară în cadrul căreia s-a ales
rău, inginer la C.A.P. Băieşti, raionul Haţeg, Ioan Drâ-
biroul C om itetului regional. In rîndul lor, m em brii b i
goi.clev Ia Şcoala profesională din Lupeni. Katharina roului au desemnat pe p rim ul secretar şi secretarii
Linia funieu larulu i ce pleacă K irr, cooperatoare la C .A P. A poldul de Sus, C aroli- com itetului regional Hunedoara al U.T.C.
din staţia de sortare a minei Te-
EXISTA CONDIŢII PENTRU doara. na Floca.. instructoare superioară de pionieri la Şcoa suri In care sînt prevăzute sarcinile ce revin organelor
Conferinţa a adoptat un cuprinzător plan de mă
liuc spre furnalele din Hune
la pedagogică din Deva.
A luat apoi cuvîntul tovarăşul Ion Popescu. secre
Foto: V. ONOIU tar al C. C al U.T.C. El a scos în evidenţă contribuţia şi organizaţiilor U.T.C. din regiunea noastră.
Intr-o atmosferă de puternic entuziasm tineresc,
adusă de m em brii organizaţiilor U niu nii Tineretului conferinţa organizaţiei regionale a U.T.C. Hunedoara a
REALIZAREA RITMICĂ A PLANULUI ? Comunist din regiunea Hunedoara în lupta pentru tra trim is o telegramă C om itetului Central al P artidului
ducerea în viaţă a sarcinilor stabilite de congresele al
Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşeseu.
V H I-lea şi al IX -lea ale P artidului Comunist Român.
Referindu-se apoi la principalele sarcini spre care După încheierea lu c ră rilo r conferinţei, Ia restau
va trebui să-şi îndrepte atenţia noul organ ales, tov. rantul „C o rvin u l4* din Hunedoara s-a organizat o în tru
Ion Popescu a spus că mai există rezerve serioase, ne nire tovărăşească.
A nul 1965 a fost încheiat de către colectivul în
tre p rin d erii miniero Hunedoara cu rezultate bu
ne. La minereu de fie r brut extras planul a fost
depăşit cu 52.034 tone, calitatea m inereului s-a
îm bunătăţit cu 3 la sută. După cum s-a subliniat
MEMBRII COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL U.T.C.
în adunările de dezbatere a cifrelor de plan pe
anul 1966 realizările puteau fl şi mai bune dacă
planul de producţie se îndeplinea ritm ic, deca Adam Ioan, A lbi! Aurora, Anghel Gabor M nria, Ghiroău Constantin, M atilda, Popa Ioan, Pop Ion, Râdu
Taniarn. Andraş Fraricise,* Ana Flo G ruber Irina, Guga Ioan. Grunţâ Du lescu Anghel, Rusu Petru, Rusu V a
dă de decadă, lună de lună, de către fiecare b ri rea. Ailoaie Viorica, A ntin ie Ana, m itru, Gregor Ervin, Grivase Elisa- lentin. Şuiagă Sabina, Stroia Angela,
gadă si sector. In anul care a trecut insă. în p ri Andrâşcscu Lenuţa, Bîrlea Maria, beta, llad a Ioan, lacob Remus, Jia- Ştef Traian, Surdu Victor, Sâcâluş
ma decadă a lu nilor, planul s-a îndeplinit nu Bunda Alexandru, Burtea V irg il, nu Viorel, Kovacs K arol, Lupşan A- Gheorghe. Stancu Constantin. Sch-
mai în proporţie de circa 90 la sută, in a doua Boancă Elena, Biro Aladar. Borăs- mos. Lupean M nria. Lâscuţoiu V ir neider W ieland Bruno, Sim edroni
cu Constantin, Bălan Constantin, Cer- gil. Mireşteanu Octavian, Mara Va- Manasie. Ştefan Gheorghe. Scorţca-
100 la sulă, iar în a treia se depăşea. Acest fapt,
■nelea Eugenia, Codreanu Aurelia, leria, M ihăilâ lonel-Petru, Momeu nu Smaranda. Strem{an Ştefania. S i
fireşte, a influenţat negativ organizarea muncii, Cosma .Sofia. Cucu Victor, Cîmpennu Sabin, M axim M ihai, M untcanu N i- lişte M ihai, Sirbu H oria-M arou, S toi
folosirea m aşinilor, pregătirea unor noi fro n tu ri Gheorghe, David Teodor, Dragu Ra colac, Munteanu Dorel-Teodor, Ne- ca Cornelia, Tcodoreseu Petru, Toar
de lucru, a dus la creşterea efortului fizic al du, Durleşteanu Mircea. Dragoş Va delea Corina, Năzăreanu Ion, Nedel- niezky Antoniu, Tămătaş 11 ic. Trie
m u n cito rilo r şi prin urmare la scăderea randa sile, Dan A nglita, Draşoveanu V ic cu Ioan, Niţa Eugen, Nicolae V ictor,
tor. Lolha Djvador, Dragu Gheorghe, Opruta Victoria, Olaru Anuţa. Ordca- Traian, Tivăruş M ioriţa, Ursu Rafila,
mentelor. Enache Haralambie. Floca Carolina, nu Nicolae, Pascu Lucia, Pirva A- V iz itiu Şlefnn, Verbuncu Petru, Va
In anul 1966 m inerilo r de la I. M. Hunedoara Florea M arina, Farcaş Constantin, ron, Popa Loghin, Popa Itilius, Pohl siu Viorel, W ander Elena.
le revin sarcini sporite. Succesul realizării lor
depinde in mare mâsui-ă de îndeplinirea ritm i MEMBRII SUPLEANŢI
că a planului. In legătură cu aceasta, tovarăşul
inginer Ioan Zaha, directorul În trep rind e rii m i Bota Florica, Drăghici Drăghici, ru L iviu, Popa Iulian, Pascu M aria. DELEGAŢI LA CEL DE-AL
Groza Ion, G hiuhat Vasile, Her Pe
niere Hunedoara, ne-a răspuns la cîteva între Rovinoiu Eleonora, Şufana Constan IV-LEA CONGRES AL~
tru, Henţ Vcrghelia. Hîrceagă Zeno-
bări. via. Jude Ion, K irr Katharina, Levi- tin. Ştcfânie Frusinica, V)ad Vaier,
taki Tam aia, Nemeş V irginia, Piena- Zengheller Viorica, Zăvoianu Iuliana. U.T.C.
— După cum este cunoscut, în a-
Ana Florea, Blaga M ihai, Borăscu
nul 1965, la unităţile î. M. Hunedoara MEMBRII COMISIEI REGIONALE DE REVIZIE Constantin, Bâbuţ Melania, Baianciu
planul nu s-a îndeplinit ritmic. Care A fia p t M aria, Bulzan Florica, zaroş Ioana. M unteanu Marcela, V ictoria, Breaz Eleonora, Bîrlea M a
au fost principalele cauze ? Georgcscu Elena. Jurea Adam, Mes- Mnleş Ioan, Paniti M ana. Pavel Pe ria, Bolchiş Nicolae, Burtea V irg il,
tru, Socacîu Petru, Urican Lucrcţia.
Caeoveanu Nicolae. Cîroiumaru V ic
tor, Covaci Ioan. Chilea Constantin.
MEMBRII BIROULUI COMITETULUI REGIONAL
Sînt m ulte cauze care cat din plin o rezervă HUNEDOARA AL U.T.C. Ciocan Remus, Cocoş S ilvia, Cosma
au influenţat negativ r it internă im portantă: rea Vasile. Dragu Gheorghe, Dordca lo-
micitatea. Una din aces lizarea planului de către an, Draşoveanu V ictor. Lan A n
tea este nerespectarca de fiecare brigadă in mod 1. Râdulescu Anglie) 8. Mara Valeria glita, Evesc T randafir, Florescu E-
către unele brigăzi a dis ritm ic. Ne-am m u lţu m it 2. Pîrva Aron 9. Rusu Petru
ciplinei tehnologiei. La că avem plus la produc 3. Sâcâluş Gheorghe 10. Momeli Sabin Iconora, G ăinar Minodora. G iurgiu
Telîuc, in subteran, se ţie, dar nu' am avut in „CALE Cursuri 4. Ord ea nu Nicolae M aria, G ruber Iriua, Hîrceagă Zeno-
aplică metoda de exploa vedere că acesta nu-i pe 5. M axim M ihai 11. Lâscuţoiu V irg il via, Hadn Ioan, Henţ Verghelia, Her
tare cu fe lii orizontale măsura posibilităţilor. 6. Verbuncu Petru 12. Tâm âlaş.Ilie Petru, Jianu V iorel, Juroa Adam,
şi fişii transversale şi d i In anul care a trecut 7. Trie T raian ^ , 4 Florea M aţjnp
susţinere LIBERĂ"
recţionale. Metoda este aprovizionarea cu-m ate K arncr Francisc, K ir r K atharina,
bine cunoscută, se pre riale pentru de specializare MEMBRII SUPLEANŢI AI BIROULUI Koncz A dalbert, Lâscuţoiu V irg il,
tează la condiţiile noas ne-a dat m ult de furcă. Lupşan Amos, Lovitski Tamara, M a
tre de zăcămint. A rolo F orurile tutelare au sta
unde s-a aplicat corect b ilit un consum de lemn 1. Lupean M aria 3. Silişte M ihai xim M ihai, Momeu Sabin, Mărcuş
a dat rezultate bune. m ult prea mic. Stocurile C u4 cîteva minute înainte de ora Zilele trecute la în tre cipă m uncitori calificaţi, 2. Toarniezky Antouiu 4. Floca Carolina Sim ion. Munteanu Nicolae, M â rtin iş-
Rău a fost insă, că. deşi pe care le-am avut le-am 24 în biroul de mişcare al staţiei prinderea regională dc m aiştri şi tehnicieni. tcan Ro/alia, Munteanu Marcela,
era cunoscută, nu s-a a- consumat mai repede, Sim eria-călători sc aşternuse o li electricitate Hunedoara Lecţiile sint predate dc SECRETARII COMITETULUI REGIONAL HUNEDOA Meszajoş Ioana, M ara Valeria, M un-
plicat întocmai. Unele iar în ultim ele luni am nişte adincă Se auzea doar tic-ta- şi la Fabrica de hîrtie către ingineri şi tehnici
brigăzi, si au fost destul asigurat greu brigăzile cul pendulcî din perete. Impiega din Petreşti s-au deschis eni cu experienţă In RA AL U.T.C. teanu Dorel Th., Nedelcu Ioan, N iţâ
de multe, au exploatat cu m aterial lemnos La tul de mişcare Anghel Morcovescu cursurile de specializare. muncă, care stăpincsc Eugen, Niculescu Zelman Constanţa,
fişii fără să creeze nece E. M. Ghclar, mai ales, întocmea cîteva avertizări de c ir La aceste cursuri p a rti bine tainele meseriei. 1. Râdulescu Anghel — prim-se- 2. Pîrva Aron —* secretai Nemeş V irg in ia, Oprea nu Rodită, O r
sarul de rambleu. Une aprovizionarea cu lemn culaţie, iar operatorul R. M.. lovii 3. Sâcâluş Gheorghe — secretar deanu Nicolae, Petreseu Moîsc, Pan-
ori spaţiul excavat a fost de mină. cherestea, bol- V isirin, pregătea noile registre pe crciar 4. Ordeanu Nicolae — secretar.
supradimensionat. Le a- ţari, arm ături din fie r si care scria cu litere caligrafice „01 1VT tea Nicolae, Popa Ioan, Pirva Aron,
ici o serie de necazuri. diferite piese de schimb ianuarie 1966 ora zero"... L u m ini Pentru creşterea Comisia lL revizie a ales ca preşedinte pe tov. Jurea Adam. Popa Loghin, Popa Iulian, Pascu
Brigăzile care lucrau ast s-a făcut defectuos. Pe le s-au stins pentru o secundă şi M aria, Paicu Ileana Georgeta, Pohl
fel. într-o lună îşi înde lingă aceasta, uneori, a deodată liniştea nopţii a fost stră M atilda, Repaş Ludovic, Rovinoiu E-
plineau planul, în alta Intervenit şi dirijarea punsă de sunetele sirenelor de la
râmîneau cu restanţe. necorespunzatoare. a ma locomotivele aflate in staţie şi in productivităţii muncii leonora, Râdulescu Anghel, Rusu M a
Pentru recuperarea res terialelor. vagoneţilor de depou. Telefoanele au început să ria, Sârâtean Elisabeta, Silişte M ihai,
tanţelor in luna care ur mină. pe sectoare şi b ri ţîrăie strident. Pe circuitele R. C. Surdu V ictor, Schneider M ihai, S ir
ma ritm u l de munră găzi. Au fost cazuri cind 1, 2 şi 3. operatorii Crişan, Greeu bu Horea Marcu, Sim edroni Mana-
se intensifica, dar nu m aterialele destinate u- şi Ce muşcă comunicau im piegaţi In scopul creşterii pro nieo-adm inîslrativă, la
p rin tr-o mai bună orga nor brigăzi au ajuns In lor de mişcare din staţiile cuprin d u ctivită ţii muncii si a îndemnul organizaţiei de sie, Şuiagă Sabina, Tripşa Ştefan,
nizare. ci prin creşterea altele. De ce ? Sectorul se între Coşlariu - Ilia - Subcetate- reducerii efortului fizic, partid, se preocupă de Toarniezky Antoniu, Trocan Nicolae,
efortului fizic. Rezulta transport a fost neglijat, Peştiş - Hunedoara tradiţionalul sectorul de in d u stria li repararea in bune condi- Trie Traian, Ursu Rafila, Vişoi M a
tul ? Numeroase îm bol nu a fost asigurat cu ca „*por la muncă in noul an şi cale zare a lem nului al. I. F. (iuni a u tila je lo r şi ma ria, Vlad Ionel, V iz itiu Ştefan, V er
n ăviri. accidente, scăde dre calificate. liberă spre noi succese*... Orăştie este dotat cu ma şinilor existente şi de în
rea randam entului m un N critm îcitatea a fost Prin megafoane s-a anunţat a- şini şi utilaje cu un ran treţinerea lor. Astfel, a- buncu Petru, Vasiu Viorel, Zăvoianu
citorilor. influenţată şi de a l|i fac poi sosirea prim elor trenuri do că dament sporit. Recent, cum cîteva zile s-a ter Iuliana, Zlotea Gheorghe.
V inovaţi pentru toate tori. In subteran brigă lă to ri; 2113 de la Bucureşti, 2192 au sosit 5 maşini circu m inat la un gater mon
acestea se fac atît o par zile nu au fost omoge de la Hunedoara, plecarea tre n u ri lare noi pentru prelu tarea la nţului transpor
te din m aiştrii şi ingine ne Uneori, de exemplu lor 2015 spre Arad. 2310 spre Clu j... d a t cherestea de fag. tor pentru buşteni.
rii de la sectoare, care la Ghelar, m inerii nu au Din primele minute ceferiştii a- Paralel cu înzestrarea S. PROŞENIC
nu au d irija t întotdeau avut suficiente fronturi fla ţi în schimbul de noapte în tura tehnică, conducerea leh- corespondent Exponenţii
na corespunzător frontu de lucru. Asa se explică condusă de comunistul Gheorghe
rile de lucru, nu au u r faptul că Ia unele locuri Drăghici au Început să lucreze cu
m ărit zilnic modul înde de muncă m inerii erau hărnicie. Dimineaţa, după ieşirea
p lin irii planului şi nu au prea concentraţi. din schimb, cu toţii s-au îndreptat Tură evidenţiată
luat măsuri eficace pen La cele enumerate s-a spre sala unde se făcea analiza entuziasmului
tru eliminarea deficien mai adăugat lipsa unei program ului de lucru pentru tura
ţelor. cît şi noi. cei din asistenţe tehnice cores expirată. Şeful turci, Gheorghe
conducerea întreprinde punzătoare. indisciplina Drăghici. citi raportul: ,.ln cursul O ala clubului „S iderurgislul".
rii, care nu am v a lo rifi în producţie şi altele. nopţii toate trenurile au circu La îndeplinirea înain tatele confirm ă faptul că
^
Aproape 600 de tineri, dele
lat după graficul stabilit. La ma te de termen a planului tura a doua, con.dusă de gaţi ai tineretului din regiunea
gazia dc m ă rfuri s-au foi mat 11 anual pe 1965. alături de com unistul lancu M ladin
— Ce măsuri au fost luate pentru vagoane colective cu 107.352 kg. furnalişti, turnători, se- şi brigada de la depou, noastră, se pregătesc să-şi ocupe
M ediile de staţionare a vagoane micocsari, o. însemnată în fruntea căreia se află locurile. Pe coridoare, animaţie
asigurarea îndeplinirii ritmice a sarci lor au fost reduse in proporţii cu contribuţie au avut şi fe comunistul Gheorghe De- specifică vfrstei celor ce repre
prinse intre 1-4 la sută, înregis- ro via rii Uzinei „ V icto minescu, au m uncit cel zintă schim bul de mîine al p a rti
nilor de plan pe anul in curs ? trîndu-se prim ele economii de va ria" Călan. La furnale, mai bine. dului. D iscuţii fireşti se în firip ă
goane. Peste program au fost cu turnătorii, semicocserie, F eroviarii uzinali au instantaneu.
f \ intre delegaţii m in e rilo r din
prinse 8 trenuri şi descompuse 6. feroviarii duc zilnic zeci început bine munca şi *** Valea J iu lu i îl avem ca in
La 12 trenuri s-au ataşat 80 vagoa şi sute de vagoane cu în 1966. Ei au asigurat
— In acest an ne-am ului de la suprafaţă se ne. la alte 11 s-au făcut detaşări, m aterii prim e şi evacu din prim ele zile o bună terlocutor pe şeful de brigadă
pregătit mai temeinic face defectuos, din lip manevi indu-se în total 1.242 osii. ează pe cele încărcate cu deservire a secţiilor pro V ictor C îrcium aru. de la E. M. U-
pentru realizarea ritm i să de maşini. In pre ductive. ricani. Pe pieptul lu i strălucesc
că a sarcinilor de plan. zent parcul auto nu asi CRETU E M IL produsele uzinei. Urm ă
Noi am analizat cauzele gură necesarul de auto impiegat dc mişcare rind activitatea desfăşu D U M ITR U M A X IM
pentru care nu s-a înde basculante pentru câ statia C.F.It. Sim cria rată anul trecut, rezul corespondent Un grup de delegaţi la C onferinţă. IN S T A N T A N E E
p lin it ritm ic planul în multe din acestea se gă
1965 şi am luat încă din sesc in reparaţii, nu au
toamna trecută măsuri piese de schimb. I H A.
pentru înlăturarea lor. Cîmpina care execută re teva m inute, ne aflam dejun fără să mai ieşim două înalte distin cţii ale Repu
La toate minele. I. M. paraţiile nu onorează la deja In interiorul celei din hotel, putem anun b lic ii Socialiste România : O rd i
Hunedoara au fost asi tim p comenzile, ba de mai cunoscute gazde din ţa portarul de serviciu, nul M uncii şi Medalia M uncii.
gurate fro n tu ri de lucru m ulte ori execută repa oraşul Deva. Nc-a p ri care va lua notă şi. la şi încă ceva — Preocupări actuale, tov. C ir-
suficiente. Incepind cu ra ţii de slabă calitate, a m it un hol cu o masă ora stabilită, în salonul cium aru ?
trim estrul IV al anului creîndu-ne greutăţi. Noi rotundă şi două fotolii şi special amenajat vom fi H otelul din Orăştie — Să ne îndeplinim planul, să
trecut zăcămîntul se ex am sesizat despre toate pe deasupra responsabi serviţi cu cele coman ne-a p rim it cu mai p u ţi
ploatează mai raţional. acestea conducerea între M inaţi de treburi de atrăgător amenajat, are regiunea noastră călăto lul acestei unităţi, atent date. Este o in iţia tivă a nă căldură. K drept. în reedităm succesul de anul trecut
rilo r ? Transpunîndu-ne
Metoda clasică de ex prinderii, dar măsuri e- serviciu sau personale, la indemînă o perie în rolul unor drum eţi, şi respectuos. cărei oportunitate am în- căperile sînt amenajate cînd brigada noastră a dat pes
ficiente nu s-au luat. numeroşi oameni po de haine sau de ghete, te plan circa 2.000 tone cărbune.
ploatare in fe lii orizonta posesc zilnic in oraşele dacă duşul este cald. iar iată-ne deschizind pc cercat-o cu plăcere ori cu strictul necesar, len hM aria Bîrlea, membră a coope-
le cu fîşli transversale şi Pentru înlăturarea defi regiunii noastre. P rim ul seara, pc noptieră găseş rînd uşile cîtorva hotele. de cîte ori a fost nevoie. jeria este curată, dar at J r l rativei agricole de producţie
cienţei in aprovizionarea
direcţionale se aplică in . cu rambleu am trecut la lor di urn, după cc-au co- te o veîoz.ă. Călătorul, de Şi-am mai găsit in a- mosfera glacială nu te
mod mai corespunzător. borit din tren sau avion, regulă, este obosit şi de cest hotel o v itrin ă cu prea îndeamnă să-ţi din Riu Bărbat, raionul Haţeg,
Fîşiile de minereu sînt întreţinerea mai bună a din autobuz, sau din tu aceea, una din cerinţele Pornim din Deva articole de artizanat, cu îm braci pijamaua şi să discută îm preună cu un grup de
excavate eşalonat M ajo parcului auto, la perma te bucuri în voie de c li delegaţi despre metodele folosite
nentizarea şoferilor şi la rism ul propriu. îl fac sale este ca în hotel să lame dc ras şi săpun de de organizaţia U. T. C. din care
ritatea brigăzilor de m i ridicarea ca lifică rii lor spre hotel — gazda că domnească liniştea. Şi N ici în gara oraşului toaletă, cu pastă de d inţi pele dc odihnă. Am în face parte pentru a atrage să lu
neri respectă dimensiu profesionale. De aseme lătorilor — pentru a-şî dacă. pe deasupra, gazda sau la autogara I.R.T.A. — D oriţi o cameră ? şi altele, din care. la ple cercat totuşi. Şi cum e-
nile flş iilo r şi concomi nea. maşinile active sint asigura locul de odihnă. temporară a călătorului şi nici măcar la aeroport, Avem şi de categoria I care, ne-am procurat cî ram şi dc pe drum , am creze in sectorul zootehnic peste
tent cu excavarea, asigu Acum, în tim pul iernii, îi oferă acestuia un salon călătorul nu găseşte, ori- şi a Il-a... te o mică am intire. do rit să facem mai in tii 40 de tineri.
ră m aterialul pentru d irija te mai corespunză călătorul are nevoie, mai pentru m icul dejun, o v i cît ar căuta, un cit de In cameră am găsit o Hotelul „Dacia4* din o baie. Dar baia nu func / n una din deplasările noas-
rambleu. In această di tor şi sînt folosite la în m ult decît oricînd, de un trină de unde să-şi poa mic afiş care să-l îndrep atmosferă caldă, curată. Deva este deci o gazdă ţiona. Era folosita drept * tre la C ugir am fost in fo r
magazie temporară pen
recţie, este adevărat că treaga capacitate. pat comod, de ambianţa tă procura m ici a m in tiri te spre hotelele oraşului. P aturile frumos aranja tru nişte saltele. maţi că tin e rilo r din organiz.aţia
vom mai întîm pina une O problemă care am plăcută a unei camere sau articole de strictă Noi însă ne-am descur te, noptiere cu veioze, prim itoare. Poate că da de bază a U.T.C. de la secţia
— Dar nici dacă ar fi
le greutăţi. Şi iată de rezolvat-o intr-o oareca- călduroase şi curate, do necesitate, o bibliotecă, cat, nu întrebind din om că s-ar face mai multă fost goală — ne-a spus lanţ-tâietor a uzinelor .30 De
ce. In subteran nu avem tată cu m obilierul nece o sală cu aparat de radio picturi pe pereţi, masă curăţenie pe scările ca cembrie* l i se spune „oameni
în om, aşa cum fac că
necesarul de rambleu, de Interviu realizat de: sar Călătorul nu este şi televizor, atunci ospi lăto rii adevăraţi, ci şti pentru scris şi... un duş re urcă la etaje, ospita îngrijitoarea — tot n-aţi care vor".
putea face baie. E frig...
aceea trebuie să ne a- LA ZA R DEMETER prea pretenţios. Dar el talitatea va fi cu atît ind precis câ hotelul cald, reconfortant. Am litatea u n ită ţii ar cîşti- GH. PAVEL A. D A V ID
provizionăm cu el şi de se simte m ult mai bine mai completă, mai plă fost inform aţi că dară S. CERBU
la sunrafaţă. din carieră. dacă este p rim it cu aten cută. „Dacia* se află în Piaţa ga şi mai m ulte apre (Continuare în pag. a 3-a)
Or. transportul ram ble- (Continuare în pag. a 3-a) ţie, dacă găseşte un hol Ce oferă gazdele din U n irii. Aşa câ, peste cl- dorim să servim n iic r' cieri. (Continuare In pag. a 3-a)
C3