Page 5 - Drumul_socialismului_1966_01

Biblioteca Centră
Regională
^ 1 u n e d oa r a-D e va
I Tratativele delegaţiilor economice
PROLETARI DIB TOÂTB TÂRILB, V t i l Ţ l - V A l
i guvernamentale ale Republicii
PAGINA 2
Socialiste România şi R.D. Vietnam

Intre 3 şi 4 ianuarie au avut loc La ceremonia semnării au partici­
la Bucureşti tratative intre delegaţia pat M ihai Marinescu, m inistrul in ­
■ PE economică guvernamentală a Repu­ dustriei construcţiilor de maşini,
blicii Socialiste România, condusă Eduard Mezincescu, adjunct al m i­
de Gheorghe Râdulescu. membru al nistrului afacerilor externe, Vasile
Com itetului Executiv al C om itetului Răuţă, adjunct al m in istru lu i comer­
Central al P artidului Comunist Ro­ ţu lu i exterior, şi m em brii delegaţiei
T E M E mân. vicepreşedinte al C onsiliului economice guvernamentale a Repu­
de M in iştri, şi delegaţia economică blicii Socialiste România.
guvernamentală a R epublicii Demo­
Din partea vietnameză au fost pre­
OGGIN AL COMITETULUI RECIONALHUraOAflA AL P CD. SI AL SOITULUI POPULAU REGIONAL crate Vietnam, condusă dc Le Thanh zenţi Nghiem Ba Duc, adjunct al m i­
CULTURALE Nghi, membru al B iroului P olitic al nistru lu i com erţului exterior, I-Ioang
Tu, ambasadorul Republicii Demo-
P artidului celor ce muncesc din V iet­
nam. viceprim -m inistru al Republi­ ciate Vietnam In Bucureşti, precum
cii Democrate Vietnam. şi m em brii delegaţiei economice gu­
ANUL XVIII NR, 3425 MIERCURI 5 IANUARIE 1966 4 PAGINI — 25 BANI In urma discuţiilor, care s-au des­ vernamentale vietnameze.
făşurat în lr-o atmosferă dc sinceră
prietenie şi deplină înţelegere reci­
procă, la 4 ianuarie 1966, au fost După semnare, tovarăşul Gheorghe
Un bun obicei to r lucrări, s-a prelungit semnate Acordul p rivind schimbul Rădulescu a ofe rit un dineu în cins­
perioada de funcţionare a
de m ărfuri şi plăţile pe anul 1966 in ­
tea delegaţiei vietnameze,
cuptoarelor şi a crescut in­ tre cele două ţă ri şi convenţii refe­
dicele lo r de utilizare. ritoare la acordarea de către Repu­ ★
Nu mai puţin vădite au H i l S blica Socialistă România a unui cre­ In dimineaţa aceleiaşi zile, dele­
fost preocupările colectivu­ d it şi aminarea achitării unor cre­ gaţia economică guvernamentală a
lui în ceea ce priveşte ca­ dite acordate anterior Republicii De­ R. D. Vietnam a vizitat rafinăria
ANALIZA CALITATi litatea produselor refracta­ n IN TOATE mocrate Vietnam. Brazi.
re. Există aci bunul obicei
de a se organiza dezbateri
colective în privinţa des­ încă un obiectiv economic în Capitală
coperirii si în lătură rii cau­
zelor care influenţează SECTOARELE Fabrica de produse
negativ calitatea
produse­
I n c o l e c t i v lor. Iată un exemplu. Cind DE MUNCII din beton celular autoclavizat
s-a aflat că la oţelăria e-
lectrică de la Hunedoara a
existat o avarie la o oală Capitala s-a îm bogăţit, din primele zidărie pentru pereţi, plăci pentru a-
Colectivul P a brici» de calităţii produselor, perfec­ căptuşită cu cărămidă pro­ ORGANIZAŢII zile ale anului, cu încă un obiectiv coperiş şi plăci termo-izolatoare. ce
produse refractare din Ba­ ţionarea nivelului profesio­ dusă de această fabrică, economic — Fabrica de produse din vor fi folosite la construcţia de lo­
n i Mare a acumulat o bo­ nal al m uncitorilor. cazul a constituit subiectul beton celulai- autoclavizat — care a cuinţe, uzine, spitale, şcoli.
gată experienţă în produce­ Cu mai bine de un an unor largi discuţii cu tot DE PARTID in tra t în funcţiune, în cadrul în tre ­ Fabrica din M ilita ri este cea de-a
rea cărăm izilor şi tu b u ri­ în urmă au fost aduse per­ colectivul întreprinderii. De p rinde rii de prefabricate din beton doua unitate de acest fel din ţară,
lo r pentru bara dop. nece­ fecţionări tehnologiei ' de altfel, trebuie spus că în­ M ilita ri. intrată in funcţiune după ccn de la
sare oţelărjilor. De fapt, el încălzire a cuptoarelor de tre colectivul Fabricii de P U T E R N I C E Noua fabrică, care are o linie a rh i­ Doiceşti. O a treia fabrică asemănă­
este printre primele din ardere a cărăm izilor şi c i­ produse refractare din Ba- tectonică modernă şi este înzestrată toare se construieşte la Craiova.
regiune care a anunţat în ­ lin d rilo r pentru bara dop, ru Mare si oţelarii de la cu utilaje de înalt nivel tehnic, va
deplinirea înainte de vre­ prin utilizarea cocsului şi Hunedoara există o veche produce anual 110.000 mc blocuri de (Agcrpres)
me a sarcinilor de produc­ dcgazificai ea lui, în locul şi rodnică colaborare. Ei
ţie pe anul 1965: a realizat lig n itu lu i şi al cărbunelui se informează reciproc a-
planul producţiei fizice, brun. Aceasta a ridicat supra rezultatelor activită­
globale şi marfă, a depăşit randam entul cuptoarelor cu ţii depuse, în sensul de a apoi elaborate complexe de măsuri
indicele planificat la pro­ circa 10 la sută. In anul obţine durabilităţi cît mai CERCETAREA ŞTIINŢIFICA agrotehnice pentru pajiştile insă-
ductivitatea m uncii, a văr­ 1965 s-au căutat noi rezer­ mari la oalele de turnat o- mînţate şi în acelaşi tim p stabilite
sat la bugetul statului be­ ve. Procesul de degazi- tel, la produsele refractare căile de folosire raţională a aces­
neficii în valoare de ficare a cocsului a fost per­ folosite de oţelari. tora.
316.000 lei, depăsindu-şi fecţionat în continuare. In dorinţa de a îm bună­ In cadrul obiectivului de îm bună­
cu m ult angajam entul: pre­ Randamentul cuptoarelor tăţi continuu calitatea că­ BAZA PROGRESULUI TEHNIC tăţire şi sporire a producţiei pajiş­
ţul de cost al produselor a a crescut astfel cu încă 2 răm izilor si a c ilin d rilo r tilor, am experim entat aplicarea în ­
scăzut cu 2,3 la sută, faţă la sută, faţă de rezultatele pentru bara dop se folo­ grăşăm intelor in doze şi com bina­
de 1.2 la sută cit prevedea anului trecut. S-a perfec­ seşte acum în materia p ri­ ţii diferite Cu toate că ciclul de
sarcina de reducere; pro­ ţionat sistemul de însufla- mă o mai mare cantitate ÎN AGRICULTURĂ experimentare nu s-a încheiat, de
centul de rebut a scăzut la re a amestecului de aer şi din deşeurile rezultate la pe acum se desprind obsei-vaţii im ­
1,7' la sută, de la 2,9 ad­ aburi în cuptoare ; s-a mă­ demolarea căptuşelilor oa­ portante pentru producţie: in d ife ­
mis. rit cantitatea de aburi in ­ lelor pentru turn at oţel. Cercetarea ştiin ţifică este unul dintre principalele domenii dc rent de nivelul producţiei paj işti lor
Iată. cu ajutoruL cifrelor trodusă în cuptoare cu c ir­ S-a experimentat un lot de activitate care determină progresul tehnic si social. Ţinînd scama neingrăşate, prin fertilizarea cu 280
rezultatele muncii colecti­ ca 25-30 la sută. De ase­ cilin d ri pentru bara dop, dc acest lucru, in condiţiile construcţiei socialiste, prin g rija pe kg. azotat de amoniu şi 250 kg. su-
vului dintr-un an de zile. menea, presiunea de com­ confecţionaţi dintr-un ma­ care partidul şi guvernul au acordal-o cercetărilor s-a asigurat perfosfat la ha. producţia a crescut
Cine a in tra t in depozitul prim are a masei refracta­ terial cu un conţinut mai ştiinţei o dezvoltare ascendentă. de 1,5 pină la 5 ori.
de produse refractare al re în m atriţe a crescut ridicat de alumină, la care Ca dc altfel în loatc ram urile economiei naţionale, şi în a- Tot in legătură cu sporirea pro­
fabricii, care face corp co­ prin ridicarea la un nivel se aşteaptă confirm area de gricultură cercetarea ş tiin ţifică a făcut însemnaţi paşi înainte. ducţiei de masă verde am studiat
mun cu restul halei, a ob­ mm înalt a volantului de către oţelari a rezultatelor. C, S. HUNEDOARA : Aspect de Ia turnarea S ubliniind acest lucru, expunerea tovarăşului Nicolae Ccauşescu care este efectul îngrăsării p a jişti­
servat caldul îndemn la presiune etc. Tot In scopul dc a putea cu p rivire la îm bunătăţirea organizării şi îndrum ării a ctivită ţii dc lor propuse pentru desţelenire. In
muncă exprim at . simplu, Referindu-se la creşte­ ridica calitatea produselor oţelului în lingoiiero. cercetare ştiinţifică, prezentată la recenta sesiune a M arii Adunări urma observaţiilor am desprins con­
m obilizator, prin numai rea productivităţii m uncii, refractare, a folosi mai b i­ Naţionale, a reliefat faptul că institutele de cercetări agricole con­ cluzia că acolo unde există o compo­
patru cuvinte : „Calitatea tovarăşul Ştefan Tordc, in ­ ne agregatele şi instalaţii­ Foto : I. TEREK tribuie la perfecţionarea producţiei agricole, la creşterea produc­ ziţie floristică satisfăcătoare, prin
m ă rfii — faima în tre p rin ­ ginerul sef al fabricii, a a- le, m uncitorii au urmat tiv ită ţii m uncii. fertilizare cu 180 kg azot, 90 kg fos­
derii". Este un indemn pe j’ătnt că: „a tit maistrul cit cursurile de ridicare a ni­ Şi în cadrul S taţiunii experim entale din Geoagiu, care des­ for şi 90 kg potasiu se pot obţine
care colectivul de aici l-a şi controlorul ca lităţii pe velului profesional, orga­ făşoară o vastă activitate dc cercetare ştiinţifică, s-au obţinut re­ producţii intre 20 pinâ la 29 tone
ridicat la rang de p rin ci­ schim buri acordă o mai nizate cu tem atici diferen­ zultate bune. Ele se oglindesc în faptul că la diverse concursuri masă verde la hectar. Am mşti între­
piu şi după cum se poate bună asistenţă tehnică ţiate ca: tehnologia mate­ internaţionale exponatele prezentate au fost premiate. In 1%1 sta­ prins apoi studii privind folosirea
vedea din cele de mai sus, m uncitorilor. Aşa se face rialelor, exploatarea agre­ ţiunea a participat la concursul internaţional de la E rfurt cu mu- pajiştilor. Pentru v iito r obiectivele
s-a străduit să-l m ateriali­ că în anul 1965 nu am a- gatelor şi arderea produse­ tcrial suditor pomicol, fructe şi legume obţim nd 3 medalii dc aur i'ămîn aceleaşi, iar în plus aş ţine
zeze cu succes. vu t nici o echipă care să lor refractare, calitatea ’T j m â f a l şi 4 dc argint. Mai trebuie consemnat apoi că o bună parte din să amintesc faptul c.ă ne vom stră­
Sfera preocupărilor dis­ nu-şi fi în deplinit planul". produselor. studiile întreprinse au avut aplicabilitate în practica u n ită ţilor a- dui să dăm rezolvare celor mai a-
tinge, la prima vedere do­ La creşterea ind icilo r de Iată numai cîteva din gricole. Punind accentul pe cercetarea aplicativă, staţiunea a fu r­ cute probleme pe care le ridică
uă laturi im portante in ac­ utilizare a agregatelor au preocupănle colectivului nizat concluzii preţioase pentru agricultură. In scopul cunoaşterii pisu-tica.
tivitatea colectivului. Prima concurat şi cel care se o- F abricii de produse refrac­ mai am ănunţite a rczullalclor obţinute în activitatea ce o desfă­ Mg. D U M ITR U PRICĂ, de la la­
este orientată spre folosi­ cupă de întreţinerea agre­ tare Baru Mare, care au La e&ta 30 şoară şi a orientării tem aticii dc v iito r am organizat o discuţie boratorul de agrotehnică pomicolă.
rea cit mai deplină a a- gatelor, de reparata lor. condus la îndeplinirea îna­ colectivă la care au participat mai m ulţi cercetători. Interlocuto­ De opt ani în cadrul laboratoru­
Prin organizarea mai bună rii au fost solicitaţi să vorbească despre obiectivele urm ărite in
gregatelor şi obţinerea u- inte de termen a sarcini­ cercetare şi rezultatele obţinute în acest an, ce observaţii mai lui urm ărim utilizarea raţională a
a reparaţiilor, îm bunătăţi­ lor de plan pe 1965.
nor randamente sporite, iar rea calităţii lor şi reduce­ V ictor Măceşanu lu ­ deosebite s-au făcut şi care este orientarea în vederea aplicării lor terenurilor in pantă prin plantarea
aceia care vrea să afle
a doua spre îm bunătăţirea rea tim pului afectat aces­ I. G A R AIA C U crează de peste 10 ani la cît mai multe lucruri, în practică, ce tente sc consideră mai im portante pentru studiul lor cu pomi fru c tife ri, care sint cele
mai adecvate complexe agrotehnice
cazanele de la centrala să pătrundă cit mai a- cărora cercetătorii îsi vor dedica activitatea viitoare. şi problemele ce le ridică plantaţi-
electrică din Combinatul dinc în tainele meseriei
siderurgic Hunedoara. La de termotehnician. In ­ Mg. N IC O LAE SIM ŢEA, de la la­ şuni şi fineţe are menirea de a re­ A. POTOPEA
început a lucrat ca fo­ tr-o zi, după terminarea boratorul de păşuni si fineţe. zolva o seric de probleme legate de
chist, apoi ca tablotar şi cursurilor m aistrul Pe­ Deşi a fost în fiin ţa t abia la înce­ îm bunătăţirea p a jiştilo r naturale şi
în cele din urmă a fost tre Verniceanu j-a spus: putul anului 1964, laboratorul de pă­ sporirea producţiei lor. Vor trebui (Continuare in pag. a 2-a)
num it şef de tură. A cre­ — Băiete, ai fost la
scut la fel ca m iile de înălţim e, .la cola 30".
tin e ri: s-a străduit să-si Ne-am gîndit ca de acum
îndeplinească cît mai b i­ înainte sa lucrezi la pla­
ne sarcinile încredinţate, toul de la cota 7, unde
să-şi îmbogăţească ne­ va trebui să fii la ace­
contenit bagajul de cu­ laşi „nivel".
noştinţe profesionale.
Aici avea o răspunde­
A m uncit patru ani pe re mai mare: să supra­
platoul de la cota 3 0 'm vegheze permanent ta­
a termocentralei Era un blourile de comandă ale
loc de muncă de mare termocentralei. Sîrguinţa
însemnătate, nu numai de a învăţa şi exigenţa
pentru termocentrală, ci fată de propria-i muncă
pentru întreg combinatul. l-au situat şi de această
C A LA N — Dacă el n-ar fi m enţinut dată printre cei mai
constant nivelul apei la buni. A sa se face că
după puţin tim p s-a lio-
cazanele T.K.T.I., care
VEDERE tâ rit promovarea lui ca
produc aburii necesari şef de tură, la schimbul
turbinei pentru genera­ II
rea curentului electric, Acum el explică fo-
oţelăria specială, furna­ chiştilor cînd si cum se
lele si alte sectoare din
face dezarmarea, şi ar­
combinat, ar fi trecut
marea clapelor automa­
NOU prin m ari greutăţi. te, cum se face trecerea
P rin g rija lui Măceşa­ de la alimentarea caza-
nu şi a altora ca el, pe nelor cu gaz metan, la
reţelele com binatului a
alimentarea cu gaz de
pulsat continuu energia
cocs sau cu gaz de fu r­
electrică. nal, cum trebuie urm ă­
V ictor — cum îi spun rită şi asigurată buna
tovarăşii de muncă — funcţionare a in sta la ţii­
stâpîneşte meseria a- lor. In tr-u n cuvînt, a
leasâ şi se impune prin devenit unul dintre pro­
modul exemplar în care fesorii la şcoala m uncii
$tie să-şi îndeplinească din Combinatul siderur­
fiecare sarcină de servi­ gic Hunedoara.
ciu. In producţie, la
cursurile de ridicare a PETRE M ITR O I Aspect de la secţia de im butelicre a laptelui a Fabricii de produse lactate din Ltvczcnl.
ca lifică rii, el este dintre corespondent Foto: N. BONDARENCO

La rădăcinile atîtor iz­ Jiului sînt sute. U nul din­ adunarea pentru dezbate­ cunoscut abatajul s-a în­ De atunci au trecut doar nici. Realizăm pe post 6-7
voare dc cărbune de la tre ei e si Petre Constantin. rea cifrelor de plan pe a- scris la cursurile şcolii de rinei ierni. A fost de ajuns tone, in locul celor 4,20 de
confluenta Jiu rîlor, pare Conduce o .orchestră" ma­ nul 1966, băiatul acesta a ajutor miner, după un an. însă pentru ca numele lui acum trei luni Mergem
că păm întul cintă. Dacă ai re. Peste 100 de „in s tru ­ ridicat probleme la nivel la cele de miner. După Petre Constantin să se facă mereu înainte, învăţăm..."
asculta cintul acesta, venit m entişti". Sala în cart a- cunoscut in întreaga Vale, Petre Constantin învaţă.
din adincuri, dacă ai co­ ceşti interpreţi dau „spec­ a fost de ajuns ca la re­ Iese din mină si merge la
borî acolo, în am fiteatrele tacole", unice în toată mina verul hainei de m iner să şcoală. Acum, cind aceste
subterane, ai asista Ja spec­ ş-’ chiar pe întreaga vale, poată prinde, una cîtc una, rînduri văd lum ina tiparu-
Un succes al anului 1985 tacolul unei sim fonii unice e imensă. „Coloanele” , ce o medaliile. rului, Constantin se află în
in felul ci.
Din imensa
din
metalice,
susţin sînt
bancă, susţinîndu-şi exa­
Deunăzi,
vorbea
Petre
orchestră vei desluşi acor­ stîlpi feromatici, cupola, O A M E N I C A R E despre munca lui: „Fără ea menele la cursurile fără
durile unor instrum ente din sirmă metalică. frecvenţă.
M u ncitorii, tehnicienii şi inginerii minate 1.003 lingouri. Cu sporul de m inuite cu măiestrie de Petre Constantin, omul cred că n-aş putea trăi. Ea
m-a ridicat la rangul de a
care lucrează la lam inorul blum ing producţie din aceeaşi zi s-a înscris a rtist: perforator, ciocan de care dă tonul simfoniei din — îm i completez studii­
de la Hunedoara au dezbătut cu en­ cea de a 8.800 tonă de blum uri reali­ abataj, transportor cu ra- această „sală" n-a îm p li­ fi necesar societăţii noas­ le, pentru că îmi e necesar.
tuziasm cifrele sarcinilor de plan pe zate anul trecut peste plan. cleţi, maşini de încălecat, n it un deceniu de cînd a tre. Ea mi-a dat persona­ Dar nu mă despart de
anul 1966 In acest sens au fost fă ­ Cum a fost posibilă realizarea u- stîlp i metalici... Compozi­ făcut cunoştinţă cu abata­ D A U T O N U L litate E deosebit de fru ­ munca mea Nu voi părăsi
cute valoroase propuneri, care a p li­ nui asemenea succes e sim plu de lă­ to rii şi interpreţii acestei jul. Şi azi a- ajuns la „pu­ mos să tc ştii necesar co­ brigada îm i place să fiu
cate duc Ia descopei irea si v a lo rifi­ m urit. Oamenii de la cuptoare. în­ maiestuoase sim fonii a m un­ p itru ". lectivului De cînd experi­ m iner şî vreau să răm in
carea a noi rezerve, la perfecţiona­ drum aţi de m aistrul Popa Gheorghe, cii sint unii şi aceiaşi oa­ mentez noua metodă (sus­ miner. Dar tehnica avan­
rea organizării muncii, îm bunătăţi­ cuptorarii şefi Popa Petru, Lola meni: m inerii. Se desprin­ Despre cl, m inerul de la ţinerea abatajului frontal sează, ştiinţa merge me­
rea calităţii blum urilor. Gheorghe, m anevranţii Andrica Lu­ de dintre ei cel care aco­ Lupeni, despre munca lui, de tehnician şi, nu greşesc doi, a fost num it şef de cu stîlpi ferom atici şî pla­ reu înainte. R itm ul epocii
Posibilitatea perfecţionării organi­ dovic, Tomiş Nicolae şi în general lo, in „sala" de spectacole vorbeşte cu adm iraţie în­ dacă spun, chiar mai m ult schimb, după a lţi doi, şef să metalică) parcă am p ri­ nu ne lasă să râmînem pe
loc. Trebuie să fim în pas
zării muncii e dovedită de fapte. In întregul colectiv, au m uncit cu entu­ cu pereţi cu lu ciri de dia­ săşi directorul general al decît tehnician. de brigadă. Şi tot atunci, m it aripi. Jn frontalul meu cu el.
de tehnică
lucrez la nivel
carbonifer
Com binatului
repetate rînduri, atunci cînd produc­ ziasm. Succesul lor este un preludiu mante, dă tonul — d irijo ­ Valea Jiului, inginerul Ioan Drum ul parcurs de Pe­ com uniştii, apreciindu-i mondială. E marc cinste
al realizărilor ce le vor obţine în tre Constantin e sim ilar cu meritele deosebite, au ho-
ţia a fost bine organizată, s-au în­ rul. E m inerul şef de b ri­ Lăzârescu. pentru mîne, pentru ortacii LU C IA L IC IU
anul acesta. drum ul m ultor m ineri. Nu­ tărît să-l primească alături
scris pe grafic adevărate recorduri. gadă. As&menea .d irijo r i’ — Petre e m inerul de ca­ mai că el a făcut paşii mai de ei. direct, fără stagiu mei Şi ne străduim să do­
Un exemplu recent este producţia D U M ITR U STROIE ai abatajelor din Valea re are nevoie azi mina In marî. La 6 luni, după ce a de candidatură. vedim roadele acestei teh­ (Continuare în oaq. a 2-a) |
realizată în data de 23 decembrie maistru principal la lam inorul
1965, cînd, în 24 de ore, au fost la­ blum ing