Page 50 - Drumul_socialismului_1966_01

PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3436

I L E D E I A R N A

Biblioteca comunală din V in-
ţul de Jos, raionul Alba, este
locul de In tîln ire a m ultor
mem bri ai cooperativei agri­
cole dc producţie din localitate
şi a celorlalţi oameni ai m un­
cii. A ici ei găsesc în ra ftu rile
ce cuprind cîteva m ii de vo­
lume cărţile preferate politice
şi beletristice.
Tov M arin Băcilă, o harnică
şi pricepută bibliotecară ştie să
ofere fiecăruia cartea dorită,
să le prezinte cele mai noi vo­
lume apărute
In fotografie: Un grup de fe­
mei din comuna V in ţu l de Jos,
alegîndu-şi cărţile preferate.

N u uita că d a că cincizeci de d e p u ta ţi te-am oles dom n, însă al
MĂRIA TA,
să dom neşti peste d o uă m ilio a n e de oa m en i 1
D u p â una sută cincizeci şi patru de ani de dureri, de um iliri şi Fă d a r ca d o m n ia ta să fie cu totul de pace v de dreptate, îm ­
de d e g ra d a ţie n a ţio n a lă , M oldo va a re in tra t în vechiul său drept, pacă p o tim ile şi urile dintre noi şl reîntrodu in m ijlocu l nostru stră-
co n s fin ţit prin c a p itu la ţiiIo sale, dre ptul de a-şi a le g e pre cap ul său, moşasca frăţie.
pre d o m n u l. Fii simplu, m ăria ta, fii bun, fii do m n cetă ţa n ; urechea ta fie n e s c
Prin in a lţa re a ta pre tronul lui Ştefan cel M are, s-a reînă lţat în ­ pu rure a deschisă Io a d e v ă r şl închisă la m in ciun ă şi linguşire.
Frumoasa sală de spectacole a clu­ Ca de obicei, în prim a parte a se­ şit program artistic prezentai) â•
săşi n a ţio n a lita te a rom ănă. A le g în d u -te de c a p u l său, ne am u l nos­ Porţi un frum os şi scum p nume, num ele lui A le xan dru cel Bun. bului muncitoresc din Ghelar s-a do­ rii au fost prezentate două instructi­
tru a voit să îm pline ască o veche d a to rie către fa m ilio ta, a voit să-i Să trăieşti d a r m ulţi ani, ca şi dinsul : să dom neşti ca şi dinsul, m uncitorii de la sectorul funicular,
vedit, din nou, a fi neîncăpătoare ve şi documentate expuneri: „Im ­ împreună cu m em brii fa m iliilo r lor.
ră sp lă te ască sîngele străm oşilor tăi. vărsat pe ntru lib e rtă ţile publice. şi fă, o, do am n e, ca prin d re p ta te a Europei, prin dizvoltarea in s titu ţii­ pentru m ulţim ea m inerilor şi a fa­ portanta respectării N.T.S. In insta­ ..N u ştiai ce să adm iri mai m ult)
A le g în d u -te pre tine dom n în ţoro noastră, noi am vroit să o ră tă m lor noastre, prin sim tim e ntele tale patriotice, să m ai putem o ju n g e m iliilo r lor veniţi să participe la o la ţiile electrice" şi „C onştiinţa socia­ im punătorul cor, măiestria interpre­
lumei aceea ce to a tă ţora d o reşte: la legi nouă, om nou. la acele tim p u ri glorio ase ale naţiei noastre, cînd A le xa n d ru cel Bun nouă seară eultural-educativă. Orga­ lă şi rolul ei in dezvoltarea societă­ ţilo r de muzică populară, farm ecul
O, d o a m n e ! m are şi frum oosă îţi este misia ! C o n stitu ţia din 7/19 zicea a m b a s a d o rilo r îm p ă ra tu lu i d in Bizanţia că : nizată de grupa sindicală (le la sec­ ţii. A ctivitatea P.C.R. pentru form a­ m icilor artişti, siguranţa dansatorilor
torul fu nicular al exploatării noas­ rea şi dezvoltarea conştiinţei sociale ori frumuseţea deosebită a vechilor
a u g u st ne însem nează o e p o h ă nouă şi m ăria ta, eşti che m at să o ,.Rom ânia nu are a lt o cro tito r de cît pe D um nezeu şi sabia sa 1"
tre m iniere (organizator de grupă tov. a oam enilor m uncii" — susţinute de costume pădureneşti.
deschizi l Fii d a r om ul epohei ; fă ca legea să înlo cuiască o rb itra - Să trăieşti m ăria ta I Ioan Vasiluţă), această acţiune s-a ing. Ioan Iio d o r şi prof. Cornel Rusu. Corul m ixt, form at din 60 de per­
riul ; fă ca legea să fie tare, iară tu, m ărio ta, ca dom n. fii bun, (A fost rostit în ziua de 5 ia n u a rie 1859. S-a tip ă rit mai întîi pe bucurat de un succes deosebit. Partea a doua a cuprins un reu- soane, sub conducerea tîn u ru lu i şi ta­
fii blînd, fii bun mai ales pentru acei pentru care mai toţi d o m n ii foi volante, a p o i în Supliment la nr. 28 al M onitorului O ficial ol M ol­ lentatului învăţător Viorel Herban, a
trecuţi ou fost n e p ă să to ri şi răi. dovei, laşi 28 ia n u a rie 1859), interpretat o serie de cînteec patrio­
tice ca; „Republică, măreaţă vatră",
„Te cint, Partid ! etc.
S oliştii de muzică populară, de la
cei mai tineri şi pînă )a cei in vîrstă,
au cules — prin frumuseţea artistică
a in te rp re tă rilo r — cele mai m ulte
aplauze Astfel Drăgan Muntean, a
Fntr-unul din numerele ziarului nostru au fost relatate cîteva as- interpretat cintecele: „Codrule, fru n ­
ză galbinu", „I-auzi, mîndro, cucul
A pcctc frumoase cu p rivire la activitatea căm inului cultural din cîntă", dovedind un real talent. De
H O Loman. P rintre altele, se amintea atunci, că se pregăteşte o nouă piesă un farmec deosebit au fost şi in te r­
de teatru. Iată că acum prim im o nouă scrisoare din Loman, prin care se
pretările m icu ţilo r Angelica Furdui,
arată că după o luna dc repetiţii, făcute seară dc seară, piesa „Revizo­
ru l" de Gogol a fost prezentată in faţa a peste 400 dc cetăţeni din sat. Gheorghe Preda, Mircea A lic şi Ro-
mulus Bîscă. S-au mai remarcat apoi
Teatrul dc stat din Sibiu a s p rijin it form aţia căm inului cultural, o-
E destul, o, Românie, dc cfnd iaci in nepăsare, Dacă sin lcli iubitoare, iubiţi patria mai bine, ferind costumaţia necesara piesei. tin e rii in terpreţi: Florica Patru (cu
Stima voastră şi iubitea numai ci i se cuvine, cintecele: „Cînd v ii bade-n şezătoa­
Doliul ce Inlăşoară la(a la dc întristare După cc se menţionează numeroşi interpreţi, scrisoarea se încheie :
Numai ea cunună fruntea unul credincios amant. re" şi „Bădişorul meu de prîn Ba­
Caz-asupra celor cate te ursita a-l purta I „N u şi-ar li închipuit niciodată locuitorii din Loman ca în satul lor dc nat"), V ictoria Uădoane („Bădişorul
ciobani, să vadă, ia lum ina reflectoarelor, un asemenea spectacol în care meu din sat", „Foaie verde maghi­
5 -as/ă patrie sărmană, ce vă cere ? ce va oare ? su joace şi Jinar F ilip , în g rijito r la animale, şi Munteanu Nieoloe, omul
Piuă clnd să-ll plingi eroii ca o mumă dureroasă î dc serviciu al şcolii şi a lţi cetăţeni din sat. ran"), Ileana Rădoane („Bade, spicu*.
Un amor cutat şi sincer, o Irătească-mbrătişare I le de gnu", „Spune-mi bade, dragul
Dacă-ntr-adcvăr te al li d-a lor glorie geloasă, F IL IM O N PETRU meu"), Lcnuta Preda şi Ana Rădoa­
O dreptate dupe care de m uţii ani a suspinat I corespondent
Decil să le plingi cenuşa, le silcşte-a-i imita. ne. O plăcută surpriză a constituit-o
-idr
lecent, pe scena căm inului cultural din Vinerea, raionul Orăşlic, interpretarea tin ă ru lu i D um itru Ra­
Românie şl Moldovă, to(i privesc asupra voastră; Alte dătl strămoşii voştri cind vedea că tara pllnge, /?! a avut loc un concurs artistic. Form aţia dc dansuri din comu­ du, care a prezentat cintecele „M u lt
Nu ctula nici avui ic, nu cru(a nici al lor singe, mu-ntreabă iedera" şi „Poartă m in -
A vedea-ncetlnd o dată intriga din (ara noastră na Romos, Instruită de Lomonar Ioan. a prezentat o suită de jocuri popu­ dro, ce-i purta". Vechi eîntece pă­
Ci p-altarul ei cel sacru toiul li sacrifica. lare româneşti care s-a bucurat dc m ult succes.
E speranţa cea mal dulce ce-am visat adeseori. dureneşti a prezentat Aurel Herban.
0 Căm inul cultural gazdă o prezentat mai m ul(l solişti dc muzică popu­ In te rp re ţii au fost acompaniaţi de
lară — Glava Petru, Harbu M ăria, M aniu L iviu şi Lazăr Adam, — şi o
Altădată un părinte, cind Pitia cea pagină o orchestră form ată din tov. înv. A -
Românie şi Moldovă, lot o lege vă uneşte, form aţie dc dansuri alcătuită din numeroşi tineri. ron Popa, M aria Topliceanu, Traian
Ii cerea un sacriliciu, aducea l-altar de mină C. N ELU ŢU
Tot o limbă, tot un sînge vă-mpreună, vă-nfră/cştc, Bistrian şi G avrilă Kiş.
Pe unica sa copilă ca sd scape /ara sa. corespondent
Ca pe sinul unei mume două tinere surori. N ici soliştii instrum entişti nu s-au
•tV lăsat mai prejos. Învăţătorul Aron
/ n satul Peştişul Mare. oraşul regional Hunedoara, Festivalul filn iu -
Altădată cind o mumă trim itea un tiu la luptă, * lui pentru sate s-a încheiat cu rezultate bune. Operatorul cinema­ Popa, cu măiestria artistică eare-l
Pină cind, o, (ări frumoase, să lifi oare despărţitet caracterizează, a interpretat la acor­
l-da pavăza zicindu-i cu o voce ne-nlrcruplă : tografic, Canadi Ion, s-a străduit să asigure o proiecţie cit mai bună. N u­
Ce ursită vă opreşte dc a II voi unite, mai în ultim a zi a festivalului au participat peste 300 dc spectatori. deon o serie de cinlece populare iar
„Te întoarce viu cu dinsa, sau te-nfoarce mort pe ea”, tov. Sim ion Crăciunescu a interpre­
Astlel după cum e dreptul celor cari se iubesc ? ZUDOR ARCAD3E
tat la cimpoi — vechi şi specific in ­
☆ strum ent al ţin u tu lu i pădurenitor —
Ce aş face pentru fine ? spune-ml. |ard şi nu ptinge, corespondent
Vd uni(i, c dreptul vostru, e a voastră fericite, cintcce bătrineşti.
A i nevoie de-a mea spadă ? ai nevoie d-al meu singe? F u sala arhiplină a căm inului cultural din comuna Hucia, salul Reveloţia serii au fost însă dansa­
Căci nu c nici o trăire iără numai in unire: * Petreni, a avui loc un spectacol reuşit dat de către comisia de fe­
o suită de
to rii care au prezentat
Con jurai i prin ea restriştea din pămînlul românesc A l meu brof, a mea viată. (ie. patriet te-nchin. mei din localitate. dansuri pădureneşti. Acel înfocat '
Cu vii aplauze a fost prim ită brigada artistică de agitaţie „De la bine „b riu pădurenesc", plin de voioşie şi
Va sosi sau azi satt mfinc ziua ta de sărbătoare, la mai bine". Au cintat Harbu Doina, Dincan Anastasia şi Pirva Vero-
V oi a(i lost de liii voştri totdeauna părăsite, nica. optimism, a fost prezentat de dansa­
Pe o mare furtunoasă vd izbeaţi de stinci cumplite, Vei călca odată ura şt dispreţul in picioare, De n iiiltă apreciere din partea publicului s-a bucurat dansul execu­ tori iscusiţi.
Falnică şi radioasă dc trium ful fău deplin întregul spectacol a fost presărat)
Aştcptind să vi să-ntindă vreo mină d-ajuior. tat dc Barbu Doina, Pirva Vcronica şi M aici Neli. cu reuşite momente comice prezen­
IIE R Ţ IO AN
tate de învăţătorul Viorel Herban,
In deşert oricine-aşteaptă de la altul vreun bine; Astăzi noaptea-ascunde încă negrelc-l urzirl şl crunte, corespondent care, aju ta t de m aistrul Ioan Fur-
M iinc soarele dreptăţii va luci pe a la frunte, dui, şeful sectorului, a pregătit şi ,
Făr-a se cerca el singur a se a iuta pe sine, C e rllo dc Iarnă sint frumoase atunci cînd devin seri culturale. Şi instruit a rtiş tii amatori
Si la razele-i divine răii to ii se vor păli.
E adesea înşelatul unui crud amăgitor I ^ nu se poate spune cu fu m ulte părţi nu se organizează asemenea
seri. Şi in satele noastre din comuna Roşeam, avem seri culturale. A r fi ...Tirziu în noapte, m inerii s-au în-*
Suvenirca ce-o deşteaptă a ta fală ostăşească bine insă ca aceste seri să fie completate şi cu cite un film . In satele dreptat spre locuinţele lo r din blo­
Românie şi Moldovă, afl lost mari şl voi odată, Pane, Pane Seliştc şl M ihăicşti, de m ultă vreme nu s-au mai prezentat curile noi, avînd în Inim i satisfacţia
Va ma/ lacc Inc-o dată alfi eroi să se mai nască unei seri plăcute în tovărăşia cinte-
A (l avut şl voi putere, oaste mindtă şi bărhală, film e. Problema se poate rezolva ori p rin deplasarea aparatului dc cine­
$i-n lărlna ce-al lor singe glorios acoperi, matograf din Roşrani in aceste sate, ori prin prezenţa unor caravane ci­ cului şi jocului pădurenesc.
Care apăra cu pieptul al străbunilor pămînt.
nematografice. Tov. Dobrovschi, directorul căm inului cultural de centru Prof. A L. G lf. H AID U C
ar trebui să intervină pentru rezolvarea problemei. responsabilul cultural in com itetul
Niciodată tiraniei fruntea voastră n-atl plecat-o ‘Ascultat! s-apropic ziua I mari şl mici cu tofi să vie ; L. M U NTEANU sindicatului salariaţilor din comu­
Amazoana Iul A tila totdeaun-a(l In/runiat-o România şl Moldova dup-o veche pmtetie _____________________________________ corespondent na Ghelar
Vor li iară întrunite ca o turmă ş-un păstor.
Cu eroii d-a/tădală cari astăzi nu mal slnt.
Cu privire la problemele
Unde e oştirea voastră bravă şl spălmlntăloare ? A scu lta ţii posteritatea, care miinc se va naşte, liceelor de specialitate
Unde e tăria voastră, scutul vostru d-apărare ? A să blesteme cu ură cind odată va cunoaşte
Ce o|/ tăcut bătrtna spadă a lui Ş/elan Şl Mthal ? Numele acelor cari vor $d v in id (ara lor I în consfătuiri, şedinţe de
luciu şi deplasări in diferite
centre din toate regiunile ţă­ Am promis (cine m-a pus ?) că iarnă, frig, de ce nu pricepeţi
O, ruşineI Românlet Românle-atll de bravă, Clnd străbunii noştti oare ar putea să ne privească. rii. grupuri de specialişti a l­ nu mai merg )a C ugir cu „nave­ odată?! „A uzi să mai înaintezi cînd
Să cerşeşti a ta viată ca o um ilită sclavă, 51 păllla noastră frunte o ar lace să roşească cătuite dîn cadre didactice cu ta". Cu orice, cu autobuzul, cu bi­ n-aveai loc s-arunci un ac I". Şi,
Tu ce-n etr/rne de mărire altădată străluceai I Dc alita um ilite intru care am căzut I îndelungată experienţă la ca­ cicleta, cu căruţa, pe jos, numai totuşi omul are dreptate. E ia r­
tedra, reprezentanţi ai M inis­ cu naveta nu Hotărîrea mea era nă, frig şi nu-i de loc plăcut să
terului Invătăm intuluî şi ai u- categorică şi irevocabilă. Şi cum călătoreşti pe scări.
Moticlunea-fl e virtutea şi desfriul a la lolă; Clnd ne-ar întreba ce soarle tărei noastre pregătirăm, nor ministere industriale, ai mă ştiu încăpăţînat din fire, n-am Aici nu de înţelegerea călăto­
‘Azi părlnfii-şl vtnd copiii, fraţi pe frate se înşeală, Astei tărl ce dc la dtnşit cu mindtie moştenirăm, m arilor uzine şi întreprinderi, mai mers cu „naveta" la Cugir, rilo r e vorba, ci de organele C.F.R.
Pentru bani Işl rid de lege şl de Dumnezeul lor I Ce-am avea a Ic răspunde din prezent şi dm trecut ? precum şi ai in s titu ţiilo r cen­ ci cu autobuzul. Dar, cu toată care au scurtat garnitura ! supri-
trale obşteşti, analizează sis­ încăpăţînarea mea, zilele trecute, mînd de la o zi la alta u ltim u l va­
temul dc organizare şi planu­ mi-am călcat cuvîntul. gon. Cînd am ajuns în Cugir, a
Unul, lacom pentru aur, se Urăşte In tdrînă, Să lăsăm dar la o parte Intriga ŞÎ dezbinarea, rile de invăţăm îiu ale licee­ Mergeam spre Teiuş. Cîţiva trebuit să las să coboare toţi oa­
A ltul, pentru-un rang sărută a stăplnulul său mină. Nc-m blînzitul nostru jude va II miine remuscarea. lor de specialitate. Pentru în­ „navetişti" care m-au cunoscut au menii din vagon, să stric o cutie
fiinţarea noilor unităţi şcola­
Fericit clnd poale-atinge buzele-I d-af .său pictori... Cărui d-ale noastre lapte socoteală I vom da. re care vor începe sa funcţio­ intrat în compartiment. de ch ib ritu ri pentru a-m i căuta
neze din toamna acestui an, — Bine că te-am întîln ît, zise nasturii pe jos. Ca să pot merge
Inim i june, simţitoare, voi pe cari Creatorul Esle timp ca să alegem sau o viată glorioasă, se stabilesc nomenclatorul unul, te căutăm de cîteva zile. în oraş am fost nevoit să rog pe
şeful gării să-mi îm prum ute un
Ce unirea ne-o promitet sau c-o moarte ruşinoasă specialităţilor in care vor fi — Acum nu ne scapi, interveni
Le-a distins prin alte inim i prin credinţa şl amorul. pregătiţi elevii, locul în pro­ ac şi aţă. Nu puteam umbla prin
In cenuşa fărel noastre cu to ii Q ne culunda. ducţie al v iito rilo r absolvenţi, altul, mergi cu noi ! frig descheiat.
Cum prin focu-i dintre pietre, c destins im diamant, Am rămas o clipă descumpănit.
(1860) durata de şcolarizare etc. Pentru că tot m i-am călcat cu-
(Agerprcs) Nu pricepeam ce vîntul şl m-am
aveau oamenii urcat in „navetă"
cu mine. Ca să înapoi am ve n it
cîştig tim p i-am tot cu trenul.
3» -.......
rugat să ia loc, Pinâ la plecarea
să se explice. Au din Cugîr mai e-
sîlvânene; 11,07 M elodii populare de acceptat invitaţia. rau doar 10 minute. După cite ştiu
18 IANUARIE 1966 pe întinsul patriei; 12,31 Cintece din — Uite ce e. începu unul mai (am c itit şi eu nişte instrucţiuni
film e; 14,00 V arietăţi muzicale; 14.45
M elodii populare interpretate de 11ie în vîrstă. A i avut dreptate cînd C.F.R.) trenul la plecate trebuia
Artinescu şi Radu Sim ion; 15,30 ai scris despi c unii care ne fac de să fie cald. Da’n vagon era mai
ruşine. In uzină i-am scuturat şi
frig ca afară. A venit şi ora ple­
m m „C ărţi de vizită semnate de compo­ noi de le-au mers fu lg ii. Dar de cării. De locomotivă, în capul
((ierna 1 zito rii noştri" ‘— muzica uşoară; 17,45 astă dată despre altceva-i vor­ trenului, nici vorbă. Făcea ma­
O veche cunoştinţă: M ina; 18,00 „Sat
ningen" relatează că pentru a 10-a nou, cin tec nou" — emisiune dc cin­ ba. Am vrea să-ţi schimbăm nevră. Vagonul s-a aglomerat şi,
APARAT PENTRU UŞURAREA oară în Suedia a fost transplan­ DEVA: Oameni şi drapele — seri­ Programul I : 5,06 P otpuriuri Şi tece şi jocuri; 19,03 De-ale noastre drum ul, şi să v ii to tu ji cu noi In aşa înghesuiţi u nu-ntr-altul, ne-am
TRANSFUZIEI SANGUINE tat un rinichi, de astă dată luat ile I şi II — cinem atograful „Patria**; fantezii pentru fanfară; 5,40 Melodii melodii — m i r ^ uşoara; 19,30 Tea­ C ugir cu naveta. mai încălzit puţin. Am plecat
— Eu cu naveta ? mi-am dat
de la un m ort care nu avea nici populare interpretate la diferite in ­ tru la microfon? Peer Gynt; 21,20 cu-ntîrziere şi abia am ajuns le­
Specialiştii americani au rea­ o legătură de rudenie cu paci­ Caietul albastru — cinem atograful strumente; 6,22 „Jocu-i vesel pe la Suita de melodii populare „Pe valea cuvîntul că... gătura cu autom otorul care vine
lizat un aparat cu ajutorul că­ entul. „A rta *; PETROŞANI: C ulorile luptei noi"; 7,15 „îm i ploee să eînt" — mu­ A rieşului"; de 11 ie Tetrade; 21,30 — Că mergi cu orice, numai de la Sibiu spre Simerîa. Pe cînd
ruia se va înlătura pericolul pe Compozitorul şi in terpreţii săi; 22,15 cu naveta nu. Uite, dc astă dată am coborît, autom otorul şi uni­
N ari Nordblum , In vîrstă de — cinem atograful „Republica"; Şo­ zică uşoară; 8,00 T ineri interpreţi dc
eare-l prezintă transfuzia san­ muzică populară; 8,30 La m icrofon La microfon, Tino Rossi; 22,30 M o­ credem că e bine să-ţi calci cu- ca remorcă erau pline ochi. Oa­
guină la unii pacienţi. După cum 58 de ani, suferea de m ult de o ferii iadului — cinem atograful -7 melodia preferată; 10,05 „D orul meu ment poctir Poeme într-un vers de vintul. Şi ca sa te convingi ca al­ menii stăteau agăţaţi pină şi pe
se ştie, sîngele introdus în cor­ boală gravă de rinichi. E) a fă­ N oiem brie"; LUPEN1: Căpitanul Ze­ de l-aş eînta" — muzică populară ; Ion P illa t; 22,35 Astronomie... m uzi­ tă ieşire nu-i, te luăm cu noi în scări Mă aud strigat.
pul bolnavului este ţin u t în pre­ cut un tratam ent îndelungat, dar ro — cinem atograful „C ultural'*; SI- 12,10 M ici form aţii de muzică uşoa­ cală; 23.07 ICroi şi eroine wagnerie­ vagoanele ce merg la C ugir şi sint Vino că-ţi facem loc. Noi sîn-
alabil la o temperatură mai scă­ la un moment dat. în tim pul con­ MER1A: Judex — cinematograful ră; 12,30 Caleidoscop muzical ; 13.40 ne ; 23,50 „In liniştea nopţii" — mu­ ataşate la tren. tem învăţaţi. Aşa călătorim In
zută. Sint cazuri în care bolna­ cediului de odihnă, starea î s-a „M ureşul"; A LB A IU L IA : Omul Ma­ In tîln ire cu Sile Dinicu şi m elodiile zică uşoara? Prea era categoric omul. S-a fiecare zi, îm i striga unul mai în
vii nu pot suporta introducerea agravat serios. Internat într-un sale; 14,08 Concert folcloric; 15,00 impus, ce mai N-am avut ce fa ­ vîrstă, care mă luase dimineaţa
bruscă a sîngelui străin şi, mai mare spital din Storkholm , a fiei — cinem atograful „V icto ria"; Muzică uşoară — interpreţi preferaţi; ce şi l-am urm at, însoţit de cei­ cu el.
ales, temperatura care se abate aşteptat sâptămîni de-a rîndui „Regina cintecelor" — cinematogra­ 17,20 Interpreţi de odinioară ai mu­ Timpul I la lţi doi navetişti cu care venise. Am inceixrat eu să urc, dar n-am
puţin de la normal, ceea ce le o posibilitate favorabilă In ve­ ful „ ‘23 August" ; SEBEŞ : Marşul zicii populare; 18,03 In ju ru l globu­ M-am uitat la ceas. Abia trecuse avut unde. Omul meu îmi rezer­
poate provoca com plicaţii ca rd i­ derea unei operaţii de trans­ asupra Romei — cinematograful lu i; 18.30 Incursiune în cotidian; PENTItU M ORE ora 6. „Rău am început ziua" vase un loc lingă el pe... tampoa­
plantare. Aceasta s-a iv it In ur­
ace. ma unui accident grav de auto­ „Progresul"; Dansul etern — cinema­ 18,50 Piese de estradă; 19,55 Melodia Vreme închisă şi umedă cu cerul mi-am zis. Am trecut prin vagoa­ ne. Acolo insă nu mă urc nici
Pentru a înlătura acest inco- zilei: „Dacă nu te văd‘ o zi" de Geor- mai m ult acoperit. Vor mai cădea nele de Cugir. Noroc că erau door dacă tot personalul regulatorului
venient, specialiştii folosesc un mobil. S-a extras imediat rin i­ tograful „Sebeşul"; ORAŞTIE: Capo­ ge G rigoriu, text de Angel G rigoriu precipitaţii interm itente. V întul va patru, altfel însoţitorii mei m-ar de circulaţie din Sîmeria care
bazin în care apa esle ţinută la chiul unul cetăţean care murise ralul şi ceilalţi — cinematograful şi Romeo lorgulescu; 20,30 Cin teza­ sufla moderat din sectoarele vest şi îi purtat tot trenul. In ultim ul spune că „asigură cond iţii optime
temperatura corpului. înainte de în acel accident. Operaţia de gre­ „P atria"; Lingă tine trăiesc oameni urul nostru folcloric; 20,55 O melo­ nord-vest. Temperatura aerului va fi ne-am oprit. Am căutat In lumina de călătorie" m -ar convinge că nu
a introduce sîngele in organism, fare a durat 11 ore. seriile I şi II — cinem atograful „F la­ die pe adresa dumneavoastră; 22,20 cuprinsă ziua între 0 şi — 3 grade becului un loc, să ne-aşezăm dar păţesc nimic. Mi-e frică pur şi
este trecut prin nişte tuburi in ­ Jazz de ieri şi de azi — o perlă a ja- iar noaptea intre — 4 şi — 8 grade. n a fost chip. De la Şibot am cre­ simplu cînd văd alergînd trave r­
troduse in bazin. In felul acesta, La cîteva luni după operaţie, căra"; H AŢEG : Pe urmele lui Ah- zz-ului clasic: orchestra Jim m ie Lun- zut că-i sfîrşitul lum ii. S-au a- sele pe sub mine. Şi, decît să mi
sîngele se încălzeşte puţin, ajun- Nordblum s-a refăcut şi a în­ med — cinem atograful „Popular" ; ceford; 23,00 V iori şi m elodii in PENTRU U RM ĂTO ARELE glomcrat culoarele, apoi spaţiile se facă frică şi să cad, mai bine nu
gînd la inimă la temperatură nor­ ceput din nou să lucreze. El este BRAD: D aţi-m i condica de reclama­ noapte. i ZILE dintre bănci, apoi., a pleznit un­ na urc. Mă duc cu autobuzul. Şi,
mală. prim ul om din Suedia căruia i ţii — cinem atograful „Steaua roşie"; Programul II : 7,50 Piesă pentru V rem t închisă favorabilă precipi­ deva un geam, apoi cineva a tu­ în viito r nu-m i voi mai călca,
fanfară de A lfred Mendelson; 8,00 ta ţiilo r Temperatura staţionară. V i­ nat cu o voce de bas : ,,Ja mai jentru nim ic, cuvîntul.
TRANSPLANTARE DE RINICHI s-a transplantat un rinichi de la LONEA: A trecut o femeie — cine­ Note de călătorie — muzică uşoară; zibilitatea în regiunile de munte va înaintaţi că mal sint pe scară. E S. POP
Ziarul suedez „Stoclcholms T id - un om m ort m atograful „M in e ru l". 9,05 Popas folcloric pe p la iu ri tran- fi redusă din cauza precipitaţiilor.