Page 52 - Drumul_socialismului_1966_01

PAGINA A 4-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3436

Conferinţa tricontlnentală de la

Havana şi-a încheiat lucrările
a n

H A V A N A 16 (Agerpres). — nat in funcţia de secretar gene­
T rim isul special Agerpres, V. Sta- ral al Secretariatului Executiv al
mate, transm ite : Organizaţiei solidarităţii popoa- ,
relor din Asia, A frica şi America
EVENIMENTELE OIN NIGERIA Vietnamul^ sud popoarelor din Asia, A frica şi Latină.
a
Conferinţa de solidaritate
America Latină şi-a încheiat sim-
bâtă lucrările. In cadrul şedinţei ★
ALGER 17 — Corespondentul genţii conduşi de maiorul Ngze- plenare de Închidere a conferin­ H A V A N A 17 (Agerpres). —
Agerpres, C. Benga, tra n sm ite : wu, liderul aşa-num itului „Con­ Ciocniri între forţele patriotice ţei s-a făcut bilanţul lu crărilor T rim isul special Agerpres, V. Sta-
După „trei zile de ştiri contra­ siliu revoluţionai-' care a început şi au fost adoptate rezoluţii în mate, transm ite :
dictorii, o serie de elemente vin de fapt acţiunile lo vitu rii de stat. problemele înscrise pe ordinea Luind cuvîntul Ia m itingul con­
să lămurească, intru-cîtva situa­ P o trivit unor ştiri neconfirmate, şi trupele americano-saigoneze de zi. Declaraţia generală, p rin ­ sacrat încheierii lu cră rilor Con­
ţia din Nigeria. Postul de radio prim ul m inistru federal Abuba- cipalul document al conferinţei, ferinţei de solidaritate a popoa­
Lagos a transmis luni o serie de kar Tafawa Balewa s-ar afla in face o analiză a situaţiei interna­ relor din Asia. Africa şi A m eri­
declaraţii care atestă câ, de fapt, localitatea Kalabar din Nigeria ţionale actuale şi cheamă la în­ ca Latină, Fidel Castro, prim -se-
aici a avut loc o lovitură de stat de est. M aiorul Ngzewu a de­ SAIGON 17 (Agerpres). — tuat 18 raiduri asupra unor regiuni tărirea un ită ţii şi solidarităţii cretar al CC. al PC. Cuban şi
in care se consideră câ ar exista con­
m ilitară. Intr-un comunicat, se clarat luni că se alătură guver­ După ce în cursul zilei de dum ini­ centrări ale patrioţilor, într-o zonă NEW YORK 17 (Agerpres). — popoarelor Asîeî, A fric ii şi Ame- prim -m inistru al Republicii Cuba.
arată că .guvernul Nigeriei a ce­ nului, reprezentat de generalul că au avut loc o serie de ciocniri păduroasâ situată la 32 km vest de Cei trei intelectuali americani ric ii Latine în lupta îm potriva a subliniat însemnătatea prim ei
dat de bună voie puterea m ili­ lronsi care a declarat că l-a sus­ între forţele patriotice şi trupele^ a- capitala sud-vielnameză In seara a- care s-au întors recent diintr-o im perialism ului, colonialism ului ■ conferinţe tricontinentale de so­
ta rilo r" şi că generalul lronsi a pendat din funcţiune pe preşe­ mericano-saigoneze în diferite părţi celeiaşi zile, un grup de bombardiere călătorie particulară în R D. V ie t­ şi neocolonialismului. Rezoluţia lidaritate, care — a spus el —
iorm at un guvern interim ar dintele ţă rii şi a dizolvat parla­ periferice din Vietnam ul de sud. a- americane de tipul „B-52" a efectuat nam au făcut duminică un b i­ de politică generală se referă la va ocupa un loc deosebit in isto­
„pentru a menţine ordinea pînă mentul federal. El a anunţat, genţiile de presă anunţă câ, în noap­ un raid de recunoaştere la aproxim a­ lanţ asupra m isiunii lor în ca­ condiţiile noi şi favorabile pentru ria luptei popoarelor pentru li­
tea de duminică spre luni, form aţii
cind va fi elaborată o nouă cons­ totodată, că liderul politic Awo- ale unităţilor patriotice au desfă­ tiv 95 km sud-est de baza m ilitară drul unei în tru n iri publice, la lupta de eliberare a popoarelor şi bertate, în istoria luptei revolu­
tituţie". Intr-o cuvîntare rostită lowo, condamnat in anul 1963 la şurat lupte în mai multe puncte din de la Da Nang, într-o regiune unde care au asistat aproxim ativ 4.000 subliniază însemnătatea ajutoru­ ţionare. Referindu-se la adopta­
în aceeaşi zi, lronsi, care a de­ închisoare, fiin d acuzat de com­ apropierea capitalei. O unitate regio­ se crede că ar exista o altă concen­ de persoane. P rim ul dintre vor­ lui acordat oricărui popor care rea documentelor conferinţei, el
clarat că „râm ine lidel guvernu­ plot antiguvernamental, a fost e- nală a armatei de eliberare din sec­ trare de forţe patriotice. bitori H erbert Aptheker — isto­ luptă pentru eliberarea naţională
lu i", a pretins că venirea sa la li bem t. torul Saigon-Gia Dinh a atacat şcoala ☆ ric — a supus unei critic i severe a spus că, ţinînd seama de di­
putere „este condiţionată de vo­ Preşedintele Nigeriei, Azikiwe, de ofiţeri de infanterie şi şcoala de NEW YORK 17 (Agerpres). — „politica de agresiune a Statelor sau care suferă de pe urma agre­ versitatea ţă rilo r reprezentate la
inţa poporului". El a declarat că aflat la Londra, a declarat că ofiţeri de blindate ale armatei sai- Un grup de 21 de oameni de ştiinţă U nite" în Vietnam ul de sud, ce- siunii im perialiste. Intr-o altă conferinţă şi a problem elor dez­
este hotărît să „restabilească or­ intenţionează sâ râmînă in Ma­ goneze de Ia Tu Duc, la 15 km nord biologi, chim işti, fizicieni din Cam- rînd totodată - încetarea războiu­ rezoluţie se subliniază câ coexis­ bătute, nu a fost uşor să se a-
dinea în regiunea Nigeriei de rea Britanie pînă cind ordinea de capitală. O altă unitate a atacat bridge (statul Massachusetts), printre lui „crud, imoral si lip sit de tenţa paşnică presupune respec­ jungâ la puncte de vedere co­
vest unde tulburările continuă". in ţara sa va fi restabilită. „Nu postul guvernamental situat la 18 care A lbert Szent-Gyorgyi, laureat al sens" din această ţară. Un alt
Tot mai multe ştiri atestă că vreau ca prezenţa mea să com­ km de Cholon, iar o mină amplasată prem iului Nobel pentru biologic, au membru al grupului, Sanford tarea riguroasă a p rin cip iilo r mune. V orbitorul a scos apoi tn
prim ul m inistru al Nigeriei de plice şi mai m ult situaţia", a de patrioţi a distrus complet turnul condamnat în mod public folosirea Gottlieb, a declarat la rîndul său autodeterm inării popoarelor, a evidenţă im portanţa documente­
nord. Ahmadou Bello. şi cel al menţionat el, avertizînd îm po­ de observaţie al poliţiei din oraşul de către Statele Unite a substanţelor că Frontul Naţional de Eliberare suveranităţii tu tu ro r statelor m ari lor adoptate, subliniind că ele
Nigeriei de vest, Samual A kin- triva scindării ţării, pe care a Gia Dinh. La 15 km sud de Saigon, chimice pentru distrugerea recoltelor „trebuie să fie un partener egal şi mici. Rezoluţia privind bazele reflectă solidaritatea de care au
tona, ar ii fost ucişi de insur­ apreciat-o drept „o calamitate". patrioţii au atacat cu foc de m ortie- de os:z din Vietnam. Declarînd fo­ m ilitare pe te rito rii străine cere
re postul de comandă al unui bata­ losirea acestora drept un procedeu şi cu depline puteri" în orice tra­ dat dovadă delegaţiile în abor­
lion de paraşutişti ai forţelor guver­ „revoltător şi im oral4', oamenii de tative privind instaurarea păci.i retragerea imediată a tuturor tru ­ darea şi discutarea problem elor
namentale P o trivit unui purtător de ştiinţă au cerut preşedintelui John­ in Vietnam. Staughton Lynd, pelor străine şi lichidarea aces­ arzătoare ale celor tre i conti­
V IZITA LUI STEW AR T cuvînt m ilitar, în toate aceste cazuri son sâ interzică folosirea produselor profesor dc istorie la U niversi­ tor baze. nente şi în prim ul rînd proble­
chimice, a tit de forţele armate ame­
guvernamentale au suferit
trupele
ricane, cît şi de cele saigoneze Ei tatea din Yale, a arătat că după La şedinţa festivă de Încheiere ma Vietnam ului. Fidel CasLro a
pierderi, anunţă agenţiile de presă.
ÎN AMERICA LATINĂ Duminică, p o trivit relatărilor agen­ şi-au exprim at, de asemenea, protes­ părerea grupului lor prim a con­ a Conferinţei oare a avut loc în vorbit pe larg despre lupta pe
tul îm potriva folosirii gazelor toxice
sala Teatrului „C haplin" a ros­
ţiei U.P.I., aviaţia americană a efec­ de către trupele americane. diţie pentru a se obţine o regle­ tit o cuvîntare Fidel Castro, prim - care o duc numeroase popoare
M inistrul de exter­ R.F.G. şi Italia. Dacă Eduardo Frei, privind mentare paşnică a conflictului din cele trei continente pentru
ne al M a rii B ritanii, în Chile, unde m isiu­ sprijinirea încercări­ este retragerea trupelor străine seeretar al C.C. al P.C. Cuban şi libertate, independenţă şi pro­
Michael Stewart, şi-o nea engleză a abor­ lor de reducere a in­ din Vietnamul de sud. prim -m inistru al Republicii gres social. El a denunţat cu a-
încheiat vizita dc dat îndeosebi prob­ fluenţei m onopoluri­ Declaraţia Prezidiului C. C. Cuba. S^a anunţat că Osmani cest p rile j acţiunile agresive ale
două săptâmîni în lema cuprului, fiind lor noi d-amei icane, Cienfuegos (Cuba) a fost desem­
America Latină una din marile im ­ şi, pe de altă parte, S.U.A. in cele trei continente.
Cu toate câ aceas­ portatoare, ea a ac­ el a făcut eforturi sâ
tă călătorie a cuprins ceptat un acord prin nu afecteze intere­ al Frontului Patriei din Vietnam
numai trei ţă ri sud- care guvernul c h ili­ sele S.U.A.
americane, sem nifi­ an va prim i un îm ­ In cursul tra ta ti­ HANOI 17 (Agerpres). — for, a substanţelor chimice şi a ga­
caţia ei este m ult mai prum ut de 750 000 lire velor nu a putut fi Agenţia V.N.A. anunţă câ prezi­ zelor toxice, practicind în acelaşi
largă. La Lima, p ri­ sterline, în Peru se evitată nici proble­ diul C.C. al Frontului Patriei din tim p politica păm intului p îrjo lit, dînd Remanierea cabinetului
ma capitală vizitată, pare că momentul v i­ ma O.S.A. şi a re­ Vietnam a dat publicităţii o declara­ foc aşezărilor, masacrind si terorizînd
a avut loc o confe­ zitei nu a fost toc­ la ţiilo r sale cu fos­ ţie in care se snune între altele: „De populaţia sud-vietnameză’:.
rinţă de trei zile la mai prielnic. Concu­ tele colonii b rita n i­ peste 20 de zile, autorităţile am eri­ „F iind în întregime de acord eu de­ Guyanei Britanice
care au luat parte 22 renţa Italici continuă ce : Canada, T rin i- cane fac fără incetare o reclamă zgo­ claraţia din ianuarie ■ 1966 a Prezi­
de ambasadori şi să pună in pericol dad-Tobago şi Ja­ motoasă in ju ru l campaniei lor de diului C.C. al Frontului Naţional de GEORGETOWN 17 (Agerpres). —
îna lţi comisari b ri­ maica. . Diplomaţia sondare a păcii. Tocmai în această Eliberare din Vietnam ul de sud şi P rim ul m inistru al Guyanei B rita ­
tanici din America britanică doreşte ca perioadă, însă, im perialiştii americani cu declaraţiile recente ale M inisteru­ nice, Forbes Burnham, a anuntat
Latină. Aici au fost aceste ţări membre au intensificat războiul de agresiune lui A facerilor Externe al R D. Viet­ prim a remaniere a cabinetului pe
dezbătute sub toate ale Commonwealthu- din Vietnamul de sud, folosind o po­ nam, Prezidiul C C. al Frontului Pa­
aspectele probleme a- Comentariu lui să se alăture litică şi procedee de o nem aiîntîlni- triei din Vietnam cerc ca im perialiş­ eare-1 conduce.
le politicii de ansam­ O.S.A., ca o contra­ tă cruzime. Agresorii americani au tii americani sâ respecte acordurile Intre cele mai im portante schim ­
blu a M arii B ritanii extern pondere faţă de in ­ dc la Geneva din 1954 cu privire la bări sînt numirea fostului m inistru
faţă de America de fluenţa S.U.A. pe intensificat folosirea aviaţiei, a a rti­ Vietnam, să se renunţe la politica de al sănătăţii, N eville Bissember. în
sud, elaborîndu-se. continentul lalino-a- leriei, a bombelor cu napalm, cu fos­ agresiune faţă de Vietnam. fruntea M iniste ru lu i pentru Recon­
strucţie şi Locuinţe (nou creat). Fos­
totodată, obiectivele merican. Mai dificilă tul m inistru de externe, Eeodroop
convorbirilor ce s-au s-a dovedit a fi pro­ M ahraj, a p rim it postul de m inistru
purtat ulterior la L i­ proiectul anglo-vest- blema in tră rii Guya- al sănătăţii şi prevederilor sociale,
ma. Santiago de german de construire nei Britanice în ROMA: Adunare de solidarifafe ia r p rim ul m inistru, Burnham, şi-a
Chile şi Buenos A i- in această ţară a u- O.S.A., deoarece în
res. nui complex hidroe­ această ţară există asumat, îm preună cu guvernatorul
Problemele econo­ nergetic în valoare oricînd posibilitatea general britanic, fu n cţiile care reve­
mice au constituit, de 200 milioane do­ să fie instaurat un cu lupta poporului vietnamez R CUBA — Guvernul R. Cuba neau pînă acum fostului m inistru de
externe.
după părerea obser­ lari. regim condus de acordă o mare atenţie dezvoltării
vatorilor. miezul con­ Intr-un cadru deo­ Cheddi .lagan, pe ca­ ROMA 17 — Corespondentul A- invăţăm m tului superior în ţară
vo rb irilo r în tonte sebit de complex a re O.S.A. nu l-ar a- — din partea P artidului Socialist T- şi pregătirii unor specialişti de
cele trei capitale, c- fost examinată pro­ grea. gerpres, I. Mărgineanu, transm ite: talian, şi T u llio Vecchietti — din înaltă calificare pentru diferitele
Duminică a avut loc la Teatrul „A -
vînd în vedere că în blema tendinţei ma­ In problema con­ driano" din Roma o mare adunare partea P artidului Socialist Italian al ram uri ale economiei naţionale şi
u ltim ii ani poziţia nifestate de m ajori­ flictului dintre A r­ de solidaritate cu lupta poporului U n ită ţii Proletare, au condamnat ac­ culturii. La Universitatea din
britanică în această tatea ţă rilo r latino- gentina şi Marea B ri­ vietnamez. In ciuda tim pului nefa­ ţiunile agresive ale S.U.A. în V ie t­ Havana au fost admişi anul aces­ Bilanţul c a ta s tro fe i
regiune a slăbit sim­ nmericane de a-şi tanic asupra insule­ vorabil. la adunare au participat m ii nam. cerînd încetarea politicii esca­ ta 7.000 de studenţi în plus faţă
ţitor. Este suficient consolida indepen­ lor Falkland. aşa cum de cetăţeni — cei care n-au avut loc ladării şi rezolvarea conflictului, pe de anii trecuţi. Nu de m ult a fost
de a m in tit că expor­ denţa economică şi se arată in comuni­ In sala teatrului urm ărind cuvintâ- baza respectării acordurilor de la construit orăşelul universitar.
turile către America politică faţă de catul publicat la rile în Piaţa Cavour, prin interm e­ Geneva. de la Rio de Janeiro
Latină (90 milioane S.U.A. prin extinde­ Buenos Aires, „nu diul megafoanelor. In prezidiul adu­
lîre sterline in 1961) rea comerţului lor cu s-a ajuns 'la nici un nării. organizată de Com itetul local
au scăzut în 1965 la ţările europene. Din acord concret şi s-a pentru pace în Vietnam, au luat loc
cca. 70 milioane lire acest punct de vede­ hotărît să se respec­ oameni de ştiinţă şi cultură de pres­ Ieri s-a deschis la Luxemburg sesiunea RIO DE JANEIRO 17 — Corespon­ cuitorii lor care au p lă tit cel mai
sterline. în prezent, le, Stewart a avut o te recomandările tigiu. printre care Renato Guttuso, dentul Agerpres, V. O ros, transm ite: mare trib u t de m orţi, ră n iţi şi sini­
Marea B ritanie ocu­ misiune dificilă. Pe O.N.U. dc a regle­ Cesare Zavattinî, Eduardo de F ilip - Cupă o săptâmină de ploi toren­ straţi. Zoncie cu concentrări mari de
pă locul 4 în comer­ de o parte, cl a tre­ menta conflictul pe po. piof. Giacomo Segre şi a lţii. Cei Consiliului Ministerial al Pieţei comune ţiale neîntrerupte, care au provocat favele ca Santa Teresa, Santo Amaro,
ţul cu ţările din a- buit sâ înfrunte po­ cale diplomatică". trei vorbitori principali — Giancarlo inundaţii, prăbuşirile de dealuri pes­ Rocinha si altele.au înregistrat v e ri­
ceastă regiune a lu ­ ziţia exprimată de Pajetta — din partea Partidul ui Co­ LUXEM BURG 17 (Agerpres). — tă ţii şi îm puternicirile Comisiei Pie­ te locuinţe, blocarea unor întregi car­ tabile ravagii şi încă nici pînă acum
m ii — după SU.A., preşedintele chilian, F. Ţ U IU munist Italian, Riccardo Lombardi Luni s-au deschis în sala prim ă­ ţei comune. tiere, bilanţul pagubelor înregistrate nu au fost descoperiţi toţi cei ucişi
riei din Luxemburg lucrările p ri­ Prima şedinţă a în tîln irii, care a Ia Rio se ridică, după cifre oficiale, dc torente sau dărîm ături. Localurile
mei sesiuni pe anul in curs a Con-; avut loc luni după-amiază, a fost la 223 m orţi, citeva m ii de ră n iţi si unor in s titu ţii de învăţăm int sînt p li­
Aniversarea eliberării s iliu lu i M inisterial al Pieţei comu­ deschisă de prim ul m inistru luxem ­ 50.000 de persoane râmase fără adă­ ne de adulţi şi copii rămaşi fără adă­
ne. La sesiune, care va dura două
burghez, Pierre Wernei*. care cumu­
post. Ei trăiesc în aceste zile din co­
post. Secretarul Departam entului e-
zile, participă m in iştrii
afacerilor
Varşoviei externe ai Franţei, Germaniei occi­ lează şi funcţia de m inistru dc ex­ conomic din Guanabara, Armando lecte publice şi la intrare pot fi ci­
terne în guvernul său. După o scur­
Mascarenhas, a inform at câ. p o trivit
dentale, Olandei, Belgiei şi Luxem ­ tă cuvîntare a acestuia, a vorbit m i­ tite anunţuri ca acestea: „Avem ne­
V A R Ş O V IA 17 — Corespondentul calculelor provizorii, daunele mate­ voie expresă de saci, învelitori, orez,
Agerpres, Gh. Gheorghiţâ, transm ite: burgului, iar dm partea Italiei m i­ nistrul de externe al Franţei, Couve riale sînt evaluate la 50 m iliarde de cartofi". Şcolile adăp'.tcsc numai ele
La 17 ianuarie, cetăţenii Varşovi­ nistrul trezoreriei, Em ilio Colombo. de M u rville. al cărui discurs po trivit cruzeiros. La aceasta se adaugă vic­ aproape 40 000 de sinistrat). Marele
ei şi întreg poporul polonez a sărbă­ La cererea Franţei, m em brii Comi­ agenţiei France Presse, a fost con­ timele şi distrugerile provocate în stadion Maracanna serveşte si el ca
to rit 21 de ani de la eliberarea ca­ siei Pieţei comune n-au fost in v i­ sacrat celor două probleme p rin c i­ localităţile N ip e ro l Petropolis, Per- loc dc refugiu pentru m ii dc oa­
pitalei de sub ocupaţia hitleristâ. taţi. După cum se ştie, Franţa ia pale ale in tîln irii. In prim ul rînd, sopolis şi alte citeva care împreună meni. P rofitînd dc îm prejurările gre­
In cei 21 de ani de la eliberare s-a parte pentru prim a dată la lucru­ Couve de M u rville a depus un me­ însumează încă circa 200 de m orţi, le, comercianţii au urcat brusc pre­
născut o nouă Varsovie, care numără rile C.E E. după ruptura intervenită morandum care cuprinde zece punc­ m ii de răn iţi şi zeci de mii de si­ ţu rile Ia alimentele de bază (şi asa
în prezent 1.250.000 locuitori. Ea a la 10 iunie 1965, ca urmare a eşe­ te şi se referă la „s tilu l" Comisiei nistraţi. Deşi s-au m obilizat eforturi foarte ridicate). Deşi există dispoziţii
devenit al treilea centru industrial cului tratativelor privind finanţa­ Pieţei comune După cum subliniază mari in fata calam ităţii abătute, in ­ speciale care prevăd pedepsirea aces­
al ţării, producînd 6 la sută din va­ rea politicii agrare comune. P rintre agenţia citată, este vorba de .s ti­ clusiv acordarea unui volum de cre­ tei practici (precum şi cea a dosirii
loarea totală a producţiei realizată principalele probleme care figurea­ lul com portării comisiei Hallstein şi dite de 2 m iliarde de cruzeiros de ♦alimentelor) în magazine poţi să-ţi
în ţară. Fiecare ai 2-lea televizor, al ză pe ordinea de zi se numără : sis­ nu de a trib u ţiile acesteia asa cum către guvernul federal, însăşi autori­ dai seama im ediat câ legile sînt ig­
3-lea aparat de radio, al 10-lea bec, sint ele definite prin Tratatul de la tăţile afirm ă că m ijloacele afectate norate. Munca de recuperare a ora­
a 25-a tonă de oţel sint produse în temul de vot în cadrul Comuni­ Rcma" sînt cu totul insuficiente fată de ne­ şului prezintă greutăţi fără prece­
Varşovia. In in stitu ţiile de învăţă- cesităţi şi câ se va apela la îm pru­ dent. Torentele coborîte de pe dea­
m înt superior din Varşovia îşi de- m uturi externe de amploare. In sta­ lu rile din preajmă au lăsat pe străzi
sâvîrşesc anual studiile peste 30.000 Reuniunea Parlamentului european tul vecin. Rîo de Janeiro, pericolul după scurgere imense cantităţi de
de tineri. In Varşovia sînt ocupaţi in
producţie cca. 700 000 de oameni ai STRASBOURG 17 (Agerpres). — cea mai im portantă va fi rezultatul încă nu a trecut. Localităţile de pe pămînt si nisip. Tunelul Santa Bar­
muncii. Parlamentul european de la Stras- şedinţei C onsiliului m inisterial al marginea rîului Paraiba se află în- bara. cel mai lung din Rio. este blo­
Oraşul se dezvoltă necontenit, în- bourg, la care vor participa mem brii Pieţei comune. Actualul preşedinte tr-o situaţie foarte gravă, întrucît cat din pricina dărîm ăturilor, ceea
lăturînd ultim ele vestigii ale războ­ Consiliului m inisterial al Pieţei co­ al C onsiliului m inisterial, prim ul m i­ n u l a crescut cu doi m etri peste n i­ ce sugrumă în mare măsură tra ficu l
iului. A nul acesta, vor li date in fo ­ mune, reprezentanţi ai Comisiei nistru luxemburghez Pierre W arner,
losinţă oamenilor muncii 17.000 de noi C.E.E. şi ai celorlalte două executive va prezenta parlam entarilor un ra­ velul obişnuit, inundm d 17 m unici­ şi aşa aglomerat După părerea spe­
apartamente, vor fi construite 17 noi ZA M B IA . — La Ndola au fost introduse recent o serie de vest-europene se va întruni m arţi la port asupra situaţiei actuale a Co­ pii, din care Carnpos a fost cel mai cialiştilor, in caz de revenirea ploi­
şcoli elementare şi profesionale. 3 po­ restricţii în ce priveşte consumul de benz.ină. Strasbourg unde se vor dezbate pină m unităţii europene în lumina rezul­ prejudiciat. Cuprinsă de panică, lor, unele localităţi din Guanabara
liclin ic i, grădiniţe de copii, etc. In fo to : — U rm ările re s tric ţie i: zeci de maşini staţionează. vineri o serie de probleme, între caic tatelor conferinţei de la Luxemburg. populaţia îşi abandonează locuinţele, şi Rio de Janeiro riscă să dispară de
îm prăştiindu-se în toate părţile pen­ pe hartă. Presa publică insistent o-
tru a căuta refugiu Elicoptere ale pinii ale experţilor, in sensul câ di­
marinei de război patrulează zona mensiunile distrugerilor se datoresc
U LAN BATOR noaptea de 12 ianuarie o navă STOCKHOLM legaţie a Federaţiei Sindicale duse în domeniul îngrăşăminte-
La 17 ianuarie a plecat spre sud-vietnameză a violat apele te­ Mondiale, condusă de Louis Sail- lor chimice. intervenind pentru localizarea şi sal­ în mare parte lipsei de preocupare
patrie delegaţia de partid şi gu­ ritoriale cambodgiene în regiunea La 16 ianuarie a sosit la Stoc- lant, secretar general. varea celor în pericol de a se îneca. a fostelor adm inistraţii din statul
vernamentală a U.R.S.S., condusă localităţii Kep. In 2iua de 13 ia­ kholm o delegaţie de economişti In cursul vizitei de patru zile, M A N IL A A ici, în oraş, faza cea mai d ific ilă a Guanabara faţă de o urbanizare co­
de L. Brejnev, prim -secrelar al nuarie un avion neidenlificat ve­ iugoslavi condusă de Mişa Ka- delegaţia va lua cunoştinţă de trecut. Victim a principală a calam i­ respunzătoare cond iţiilo r specifice de
C.C. al P.C.U.S., care, la in vita­ nind din Vietnam ul dc sud, a petanici, secretar al Consiliului rolul şi activitatea sindicatelor Peste 2.000 de m uncitori de la
ţia C.C. al P P.R.M. şi guvernu­ pătruns în spaţiul aerian al Cam- pentru relaţii economice cu stră­ iugoslave şi va avea un schimb uzinele companiei filîpineze „Ssn tă ţilo r au fost favele din Rio şi lo­ clim ă şi topografie.
lui mongol, a făcut o vizită o fi­ bodgiei deasupra aceleeaşi loca­ inătatea al Camerei economice de vederi cu reprezentanţii U ni- M iguel” au declarat grevă, ce­
cială în RP. Mongolă. lităţi. rînd sporirea salariilor şi satis­
Pe aeroportul Ulan Bator, de­ Agenţia protestează îm potriva facerea altor revendicări econo­
legaţia a fost condusă de J. Ţc- acestor acţiuni şi cere încetarea mice. JOHANNESBURG ţiunile îm potriva p a trioţilor con­
denbal, pi im-secretar al C.C. al SCURTE ŞTIRI Pe de altă parte, cei 1.800 de golezi.
P.P.R.M, preşedintele C onsiliu­ lor imediată. m uncitori de la compania „M a l- Ziarul „Sunday Express" editat
lui de M in iştri al R.P. Mongole, loroa-Pambusco" au încetat greva la Johannesburg relatează câ a- ALGER
de conducători de partid şi de PARIS de şase zile şl au reluat lucrul proxim atîv 300 de mercenari albi
stat mongoli, de oameni ai m un­ după ce conducerea companiei a din RS.A. sînt gata de a pleca D irectorul general al O rgani­
cii. După o vizită oficială în Bel­ federale a R.S.F. Iugoslavia. In unii sindicatelor din Iugoslavia consim ţit sâ le sporească sala­ în Congo (Leopoldville), urm ind zaţiei Internaţionale a M uncii,
L. Brejnev şi J. Ţedenbal au gia şi Luxemburg, Nikola Djuve- cursul şederii în Suedia, delega­ cu privire la problemele actuale riile sâ înlocuiască aproxim ativ 200 David Morse, cate se află în A l­
rostit cuvîntâri. j’ovici, secretar federal pentru co­ ţia compusă din reprezentanţi ai ale m işcării sindicale mondiale.
merţ exterior al R.S.F. Iugoslavia, principalelor întreprinderi in ­ SYDNEY de a lţi mercenari, cărora le-a ex­ geria. a vizitat mai multe regiuni
PNOM PENH a sosit la Paris. In declaraţia pe dustriale din Iugoslavia vor dis­ P EKIN pirat contractul încheiat cu auto­ şi a avut convorbiri cu m inistrul
rită ţile congoleze de la Leopold­
a g ricultu rii şi cu alte o ficia lită ţi
care a făcut-o corespondentului cuta cu economişti suedezi posi­ C itind un corespondent al zia­ ville. algeriene P o trivit relatărilor a-
Agenţia cambodgiană de pre­ Taniug el a arătat că în capitala b ilită ţile de extindere a colabo­ Intre reprezentanţii Societăţii rului australian „M ornîng He­ O fiţerul care se ocupă cu re­ genţiei Algerie Presse Service, în
rării economice.
să anunţă că trupe ale forţelor Franţei a discutat cu Ch. de naţionale de im port-export de rald". agenţia Reuter anunţă câ crutarea mercenarilor în această urma discuţiilor purtate s-n a-
armate americane, sud-vietna- Chambrun, secretar de stat pentru produse chimice din R.P. Chineză se aşteaptă ca Robert Menzies ţară, scrie ziarul, a declarat câ nuriţat că O.t.M va trim ite in
BE.LGRAD şi ai fa b ricilor de sulfat de amo­ să-şi prezinte demisia din func­ Algeria experţi în domeniul a-
meze şi tailandeze continuă pro­ comerţ exterior, despre posibili­ mercenarii care urmează sâ ple­
niu şi uree din Japonia a fost ţia de prim -m inistru joi, 20 ia­ g ricu ltu rii, pentru a ajuta la rea­
vocările la frontierele Cambod- tăţile lă rg irii re la ţiilo r economi­ La 17 ianuarie a sosit la Bel­ semnat la Pekin un contract co­ nuarie, in cadrul unei reuniuni ce în Congo au fost special in ­ lizarea proiectelor existente In
giei. Astfel, arată agenţia, în ce dintre cele două ţări. grad într-o vizită oficială o de- mercial pentru schimbul de pro- a partidului de guvernămînt. struiţi pentru a participa la ac­ acest sector.

.Redacţia .{l administraţia ziarului «Ir, Dr, Petru Grcza or, 25, telefon _15 88, 12 75,. 15 85, 12 11, Taxa plătită In numerar .conform aprobam Direcţiei Generale P.T.TR, nr, 203.328 din 0 Qolembrle 1949. — Tiparul întreprinderea Poligrafica Hunedoara Deva