Page 53 - Drumul_socialismului_1966_01

ANCHETA LA TIMPUL

In foto- M aistrul - Dorin Vasiu de la fabrica .R efractara" A lba fulia, discutînd cu un grup de munci-
CE VIZEAZÂ ACTIVITATEA DE CONCEPŢIE POTRIVIT torr despre calitatea cărăm izilor.
Pentru buna desfăşurare a proce­
sului de producţie colectivul de m un­
că al reviziei de vagoane coordona­
toare din Simeria T ria j a Juat măsu­ ADUNĂRI GENERALE ANUALE IN COOPERATIVELE AGRICOLE
P U N C T E d e p l e c a r e rile corespunzătoare încă din prim e­
le zile ale anului 1966.
Pornind de la bătrîneasca zicală :
„Iarna car şi vara sanie" acum, în
tim pul sezonului rece, cu trafic pe In viaţa cooperativelor agri­ ratorilor. Tot în cadrul acestor velor agricole şi pentru creşte­
cuptorului de calcinare nu satisface cuţie a reparaţiilor la rece, prin în­ C.F.R. mai redus, harnicii meseriaşi cole de producţie, evenimentul cel adunări se aleg consiliile de con­ rea bunăstării ţăranilor coopera­
cerinţele — spunea el. Din această treprinderea unor studii tehnice, co­ ai reviziei au trecut Ja repararea şi mai im portant îl constituie în ducere, comisiile dc revizie, co­ tori.
Denara din 8-10 decembrie cauză, uneori, sc introduc în cuptoare lective şi m ultilaterale mai poate li etanşarea vagoanelor de marfă pen­ prezent adunările generale anu­ m isiile de judecată, delegaţii Pînă acum asemenea adunări
1965 a C.C. al P.C.R. a pus in faţa feroaliajele umede, nu se respectă scurtată. E o cerinţă justificată, că­ tru parcul de rezervă în depozit. ale. In cadrul acestora, coopera­ pentru Congresul de constituire s-au ţin u t intr-o scrie de co­
colectivelor de muncă din între­ strict fazele dc lucru pe şarje şi creş­ reia trebuie să i se acorde atenţie şi Din in iţia tiva com unistului Ion to rii analizează munca desfăşu­ a U niunii Naţionale a coopera­ operative agricole printre care :
prinderi sarcina dc a întări acti­ te procentul de rebut“ . în care scop pot fi folosite fondurile Socaci, şeful reviziei de vagoane, s-a rată în anul trecut, aprobă pro­ tive lor agricole de producţie şi Data, Toteşti, Dacia, Apoldul de
vitatea dc cercetare, de a lărgi La oţelăria M artin nr. 1, deşi a destinate m icii mecanizări. form at o echipă volantă compusă gramul dc producţie şi planul Jos, Geoagiu, Şard şi altele. Pre­
continuu colaborarea cu institute­ crescut ponderea oţelurilor aliate şi Reparaţia la rece a cuptoarelor im ­ din: lăcătuş de revizie, sudor, lăcă­ financiar pc anul curent Toto­ delegaţii la conferinţa de cons­ tutindeni ho turirilc adunării ge­
le dc cercetări in vederea perfec­ calmate, calcinarea m aterialelor se pune alături de mecanizarea unor tuşi de reparaţii, tim p la ri si ungă- dată, adunarea generală dezbate titu ire a uniunii raionale. Adu­ nerale oglindesc acordul ţărani­
ţionării tehnologiei, asim ilării de face anevoios in troace, care se prind lucrări mai grele, care necesită un tori, cărora li s-a pus la dispoziţie proiectul noului statut al coope­ nările dezbat şi aproba, în lu m i­ lor cooperatori faţă dc prevede­
noi produse, îm bunătăţirii pro­ în braţul macaralelor şi se ţin cîte volum mare dc muncă, m ultiple pro­ un vagon acoperit, prevăzut cu tot rativei agricole dc producţie — na Rezoluţiei Plenarei CC. al rile proiectului dc statut al co­
ducţiei, creşterii productivităţii 15 minute în cuptor, ceea ce are u r­ felul de scule şi materiale necesare, P.C.R din 11-12 noiembrie 1965, operativei agricole şi cel al uni­
cu care sc deplasează în staţii pentr u
muncii şi reducerii preţului de mări negative asupra regim ului ter­ bleme. repararea vagoanelor deoozilate pe legea de bază a a ctivită ţii aces­ documente de marc însemnătate, unilor cooperatiste, afilierea co­
cost. mic al cuptorului, producţiei şi du­ I G A R AIA C U loc. tei unităţi, precum şi proiectele adoptă hotâriri chibzuite şi e- operativelor la uniunile raionale
Cu ocazia analizei făcute la ra b ilită ţii macaralelor. de statut ale uniunilor coopera­ fieacc pentru dezvoltarea econo- şi adeziunea m em brilor la pro­
C.S. Hunedoara, biroul Com itetu­ Folosirea ştiin ţifică , în cantităţi e- (Continuare in pag. a 2-a) CREŢU E M IL tiste şi Casei dc pensii a coopc- mico-organizatorlcâ a cooperati- iectul Casei dc pensii.
lui regional de partid a recoman­ xactc a feroaliajelor pe şarjă preo­ impiegat de mişcare staţia Simeria
dat colectivului dc siderurgişti de cupă m ult în ultim a vreme pe oţe-
aici să impulsioneze activitatea de lari. De aceasta, depinde în bună
concepţie şi cercetare, subliniind parte calitatea oţelului şi respecta­
posibilităţile largi cc le are în rea sortim entelor programate. Pentru
acest sens. Pentru u vedea care înlăturarea greutăţilor ce se întîm pi-
sint obiectivele cc trebuie să stea nă in prezent mai m ulţi participanţi îmbunătăţirea activităţii de producţie
in atenţia cadrelor de specialişti la ancheta noastră au propus găsirea
din com partim entele dc concepţie unei posibilităţi de măsurare exactă
şi cercetare, din cadrul secţiilor a ca n tită ţilo r de feroaliaje.
productive, în vederea îm bunătă­ Fiind vorba de calitate, Ioan Go-
ţir ii continue a ca lită ţii m etalu­ stian, şeful grupului C.T.C. de la o-
lui, redacţia ziarului nostru a o r­ ţclăria M artin nr. 2, a ţin u t să su­ în dezbaterea cooperatorilor
ganizat o anchetă in rindul m un­ blinieze că pentru determinarea ra­
citorilor, ing in e rilo r şi tehnicieni­ pidă a analizelor pe faze este nece­
lo r din principalele secţii. In rin- sară punerea în funcţiune a aparatu­ Stabilindu-se c rite riile de aplica­
durile cc urmează redăm cele lui special — cuantovac — ce se află Cooperatorii din Daia s-au în tru ­ reascâ la 50 Ja sută din totalul bo­ re a re tribuţiei suplimentare, con­
vinelor. Activitatea bună desfăşu­
constatate in cadrul sectorului o- în combinat. Cu acest aparat se pot nit zilele trecute în adunarea gene­ siliu l de conducere trebuie să ve­
ţclă rii. determina un num ăr mare de anali­ rală anuală. La capătul unui an rată în cadrul acestei ferme se con­ gheze la respectarea acestor pre­
cretizează şi în producţia sporită
rodnic dăienii, recunoscuţi prin hăr­
ze, in tr-u n tim p scurt. de lapte pe cap de vacă furajată, vederi. M u lţi cooperatori care au
nicia şi priceperea lor, au analizat
Keferindu-se Ia calitatea m etalului cu profunzime activitatea desfăşu­ care este cu circa 500 litri mai mare discutat in adunarea generală au
si la rebutul mare după lam inare la rată în anul trecut şi sarcinile ce decît media realizată în u ltim ii ani. arătat că această măsură stabilită
oţelurile silicioase, m aistrul Vaier stau în 1966 în faţa u n ită ţii lor. Au M u lţi in g rijito ri-m u lg ă to ri au rea­ de către Rezoluţia Plenarei C.C. al
Lăbuneţ, propunea ca tehnologia a- fost consemnate, atît în darea de lizat cite 1 800-2.000 litri lapte de P.C.R. din 11-12 noiembrie 1965 si
îmbunătăţirea cestui sortim ent să fie mai bine stu­ seamă cit şi in cuvîntul participan­ la fiecare vacă. Au dovedit astfel cuprinsă în proiectul de statut al
diată şi definitivată. După părerea ţilo r la discuţii, o serie de realizări că există resurse suficiente pentru cooperativei agricole, va duce in
sa, tehnologia existentă nu întruneş­ obţinute în folosirea mai deplină a îm bunătăţirea activităţii. mod substanţial la sporirea produc­
tehnologiei la turnare, fapt ce duce la rebut. p rivin ţă faptul că în prezent, pc ţiei. A r fi bine însă, arăta tov. M i-
te toate cerinţele muncii pe şarjă şi
păm întului. Evidenţiem în această
hăilă Voina, ca acordarea re trib u ­
lingă cereale, pe cele 2.312 hectare
Mai m u lţi dintre interlocutorii no­ de teren arabil, cooperatorii de aici Organizarea — ţiei suplimentare să se facă chiar
la recoltarea cu lturilo r. In acest fel,
ştri au subliniat că inginerii şi spe­ cunoscindu-şi rezultatele m uncii,
cialiştii care muncesc în com parti­ cultivă plante tehnice, cartofi şi
legume, iar pe terenuri altădată ne­
mentele de concepţie şi cercetare in pas cu progresul productive au fost înfiin ţa te livezi cheia succeselor fiecare cooperator va fi stim ulat
şi-au adus contribuţia la rezolvarea pentru desfăşurarea unei a ctivită ţi
a numeroase probleme tehnologice, tehnic de pomi fru c tife ri şi pl ta ţii v iti­ viitoare mai rodnice.
care se reflectă a tit in creşterea pon-‘ cole: J jv total..pesig. 159 de ,ţ)citare Refcrfndu-se- la această problemă
derii o ţe lu rilo r speciale fabricate în de dealuri considerate sterpe ’ au deosebit de im portantă, majoritatea
combinat, cit şi în calitatea unor sor­ Părerea exprim ată de participanţii devenit acum roditoare cooperatorilor care au luat cuvîn­ Rezerve de creştere
timente de metal. Ţinînd seama de la anchetă este că organizarea muncii Perfecţionîndu-şi continuu nivelul tul au arătat câ la Daia există po­ »
cerinţele erescinde cu privire la spo­ trebuie să ţină pasul cu progresul pregătirii profesionale, cooperatorii sibilitatea îm bunătăţirii organizării
rirea producţiei şi îm bunătăţirea ca­ tehnic. De aceea, mai m u lţi au ară­ sînt preocupaţi de a obţine rezul­ muncii. In anul trecut au funcţio­
lită ţii ei, se cere insă perfecţionarea tat că introducerea unei staţii de am­ tate din ce în ce mai bune. Expe­ nat 10 brigăzi dintre care 7 de cîmp. a producţiei
în continuare a rezultatelor de pină plificare, dispecer operativ, ar ajuta rienţa a dovedit că există rezerve Acestora însă nu li s-au repartizat
acum, găsirea so lu ţiilo r celor mai a- m ult în conducerea a ctivită ţii la cup­ nebânuite pentru sporirea produc­ sarcini de producţie în mod dife­
vantajoase pentru numeroasele pro­ toare. îndeosebi la oţelăria M artin ţiei agricole. Pe citeva hectare cu renţiat, pe baza co n d iţiilo r existen­ La adunarea generală a coopera­
bleme ce frăm întă colectivele de o- nr. 1 Este un m ijloc tehnic ale cărui porumb cultivate „ca la carte*1 s-au te. Stabilirea „şablon" a planului de to rilo r din Daia a participat tovară­
ţelari şi care îşi aşteaptă rezolvarea. avantaje nu necesită lăm uriri. obţinut cîte 10.000 kg. boabe. Este producţie pe brigăzi s-a dovedit a şul Gheorghc Călin, prim -secretar
P rintre acestea, a fost subliniată in Cît priveşte organizarea lucrului, un început bun. De acum eforturile fi o formă necorespunzătoare de o r­ al C om itetului regional Hunedoara
mod deosebit perfecţionarea tehno­ găsirea unor soluţii care să ducă la vor fi d irija te înspre sporirea con­ a! P.C.R. Luînd cuvîntul, tovarăşul
logiei de elaborare a oţelului cu aju­ scurtarea tim pului de reparaţii la tinuă a recoltelor. Pentru aceasta, ganizare a muncii. Experienţa a Gheorghe Călin a făcut recoman­
torul oxigenului la O.S.M. nr. 2 prin cald a cuptoarelor, spunea Ştefan spuneau cei care au discutat în a- dovedit că procedîndu-se astfel, se dări preţioase pentru dezvoltarea şi
sistemul lance, extinderea aplicării Tripşa, maistru oţelar, Erou al M un­ dunare, va trebui să folosim expe­ pierde posibilitatea aprecierii în consolidarea continuă a cooperati­
acestui procedeu la toate cuptoarele. cii Socialiste, s-a făcut un oarecare rienţa înaintată din agricultură. U- mod real a aportului cooperatorilor vei. In acest an s-a stabilit un plan
progres. In u ltim ii trei ani tim pul de pentru sporirea producţiei. Astfel,
— La oţelăria M a rtin nr. 1 şi )a tilizarea de soiuri şi hibrizi dubli în anul trecut la cultura porum bu­ de producţie real. mobilizator. Pen­
cuptoarele electrice calcinarea mate­ staţionare a cuptoarelor din cauza re­ valoroşi, metodele agrotehnice mo­ lui, numai brigăzile 7 şi 8 şi-au de­ tru înfăptuirea obiectivelor din sec­
riale lor este altă problemă ce se cere paraţiile!' la cald a scăzut de la 3 la derne, mecanizarea lucrărilor, folo­ torul vegetal, a spus vorbitorul, va
sută, la numai 1 la sută şi chiar mai păşit sarcinile de plan. Cu toate că
studiată cu atenţie spunea m aistrul puţin. Nu în aceeaşi măsură a fost sirea îngrăşăm intelor organice şi şi în a'te brigăzi cooperatorii nu trebui urm ărită şi pe mai departe
factori
minerale, iată doar cîţiva
Tiberiu Pascu. micşorat insă tim pul ce-1 necesită re­ care vor fi extinşi pe o scară tot m uncit bine nu au reuşit să atingă folosirea intensivă a pâm întutui.
Acestei păreri i s-a asociat şi Tra- paraţiile la race. El şi-a exprim at mai mare. La Daia există m ult in ­ producţia planificată din cauza te­ Prin aplicarea celor mai înaintate
metode agrotehnice, folosind soiuri
lan Iov, prim -to p ito r şi secretar al convingerea că rezerve se mai găsesc teres pentru dezvoltarea arm onioa­ renului care a avut un grad de fer­ şi hibrizi dubli valoroşi, extinzind
com itetului de partid. „Capacitatea in acest sens şi că perioada de exe- să, m ultilaterală a tuturor ram uri­ tilita te naturală mai scăzut. Ase­ mecanizarea şi chimizarea există
lor de producţie. In această privinţă mănător s-a procedat şi la culturile reale posibilităţi pentru sporirea
există rezultate convingătoare. Pe de sfeclă, cartofi, floarea-soarelui şi productivităţii m uncii în acest sec­
un teren neproductiv aşezat în a- altele. tor. Vor trebui folosite însă Jin
S ubliniind acest aspect, tovarăşii
propierea satului, a fost amplasat
0 DESERVIRE CIT MAI BUNĂ P rim -topitorul Constantin Cor- un complex zootehnic, o adevărată Vasile Păţan, Nicolae Stoia, Andrei plin toate forţele menite să contri­
buie Ja realizarea obiectivelor sta­
Radu şi a lţii au arătat că prevede­
uzină de lapte si carne. O dată cu
bilite. In sfera acestei a ctivită ţi e
laciu dc Ia C. S. Hunedoara, u r­ ridicarea adăposturilor, a sporit şi rile proiectului de statut al coope­ necesar să intre şi preocuparea pen­
măreşte procesul dc elaborare a num ărul animalelor. N um ărul bo­ rativei agricole privind organiza­ tru introducerea in circuitul arabil
vinelor a ajuns la 803 capete din rea muncii sint deosebit de p re ţi­ a unor noi suprafeţe de teren
unei noi şarje dc oţel.
Interviu cu tovarăşul ALEXANDRU OPREANU, Foto: V. ONOIU care 32 la sută sînt vaci şi junincî oase Ţinîndu-se seama de ele exis­ In domeniul creşterii anim alelor
tă posibilitatea îm bunătăţirii sim­
gestante. La sfîrşitul anului viito r
vicepreşedinte al U.R.C.M. Hunedoara s-a prevăzut ca num ărul lor să spo- ţitoare a muncii în viito r. Lată pen­ sînt suficiente rezerve care folosite
judicios vor duce la sporirea nu­
tru ce consiliul de conducere tre­
buie să stabilească sarcini diferen­ m ărului de animale şi a producti­
v ită ţii lor. Va trebui însă dovedită
trotehnice cu durată lungă de folo­ Hotărîre a Consiliului de Miniştri privind ţiate fiecărei brigăzi si fiecărui co­ mai multă preocupare pentru e x tin ­
Rolul cooperaţiei meşteşugăreşti in deservirea cetăţenilor de­ operator, în funcţie de potenţialul
vine pe zi cc trece tot mai im portant. In prezent, m ii de oameni sire etc. Prin specializarea unor co­ productiv al terenului. Va trebui derea experienţei pozitive acumu­
apelează la serviciile cooperaţiei dornici să li se execute lucrări dc operatori din meserii înrudite s-au îmbunătăţirea regimului de contractare, u rm ă rit îndeaproape ca brigadie­ late
bună calitate şi la tim p. Pc de alta parte conducerile cooperative­ în fiin ţa t noi a ctivită ţi ca; vopsit ar­ rii şi şefii de echipe să repartizeze Atenţia cooperatorilor din Daîa
lor mobilizează întregul colectiv pentru ca cetăţenii să plece din ticole din piele şi încălţăm inte, cură­ terenul astfel incit să satisfacă pc să fie orientată si în v iito r spre
unităţi c il mai m u lţu m iţi. ţat şi călcat pălării, m arochinărie etc. achiziţionare şi livrare a unor produse fiecare cooperator şi să-l determine dezvoltarea armonioasă a tutu ro r
Şî pentru lucrătorii din cooperaţia meşteşugărească s-a înche­ 0 altă măsură care a contribuit la o să lupte pentru obţinerea unei pro­ ra m u rilo r de producţie şi mai cu
iat un an bogat în realizări. Despre cc s-a înfăptuit şi despre cc mai bună deservire a populaţiei a ducţii cit mai sporite la hectar. seamă a acelora care aduc cele mai
anume se preconizează a sc realiza în acest an am rugat pe tov. fost aceea a organizării lucrului pe O H otărire a C onsiliului de M iniştri, emisă recent, prevede îmbună­ Pentru v iito r s-au sta b ilit 10 b ri­ mari venituri. Iată de ce este ne­
A LE X A N D R U OPKEAN, vicepreşedinte al U.R.C.M. Hunedoara- două schim buri şi pe echipe în ate­ tă ţiri Ja regim ul de contractare, achiziţionare şi livrare a seminţelor şi găzi. Fiecare din ele a fost bine cesar ca sectorul zootehnic să se
înccpind cu recolta
paielor de sorg pentru m aturi. P otrivit H otărîrii,
Deva să nc dea unele relaţii. lierele de confecţii după comandă proporţionată numeric. In cadnil întărească continuu, să .se extindă
Un sprijin substanţial am p rim it din anului 1966, Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum poate încheia lor s-a fixa t num ărul de echipe, plantaţiile de viţă de vie şi pomi
— Ne-ar interesa în prim ul mente muzicale şi una de reparat partea cetăţenilor care cu ocazia or­ contracte pe unul sau mai m ulţi ani, cu unităţile agricole de stat şi cu s-an stabilit sarcinile de producţie fru ctife ri pe noi suprafeţe de te­
rind cîtcva amănunte in legă­ stilouri-ochelari, la Alba lu iia o sec­ ganizării celor 18 consfătuiri au ve­ cooperativele agricole de producţie, pentru cumpărarea paielor de sorg diferenţiate, urm înd ca ele să fie ren, im proprii c u ltu rilo r cerealiere
la preţul de 5 lei kg calitatea I şi 3 lei kg calitatea a Il-a, precum şi
tură cu felul cum au fost înde­ ţie de marochinărie etc. n it cu sugestii valoroase. a seminţelor de sorg la preţul de 1 leu kg. Aceleaşi preţuri se aplică şi defalcate pe echipe şi oameni. M ă­ şî tehnice.
p lin ite sarcinile dc plan in a- Centrele de deservire a populaţiei — Pentru acest an, ce s-a pre­ pentru cantităţile de produse predate peste cele înscrise în contracte, pre­ surile întreprinse pină acum dove­ O sarcină im portantă care revine
nul care a trecut. au fost dotate cu numeroase aparate văzut a se in iţia in vederea desc că în această unitate coopera­ consiliului de conducere este orga­
— Este o întrebare la care putem si instrum ente de măsură şi control. continuei îm bunătăţiri a deser­ cum şi pentru produsele prevăzute în contractele mai vechi în curs de torii îşi perfecţionează continuu mo­ nizarea în mod chibzuit a procesu­
răspunde cu fruntea sus. Spun acea­ Cu lucrătorii u n ită ţilor încălţăm inte v irii populaţiei ? executare. Preţurile de achiziţii vor li mai m ici cu cel puţin 10 la suta dul de organizare a muncii. lui de producţie, urm ărirea înfăp­
sta deoarece planul producţiei glo­ după comandă, confecţii după co­ — In scopul lă rg irii reţelei de deser­ decît cele oferite prin contractări. U nităţile agricole care încheie con­ tu irii unei planificări şi evidenţe
bale pe anul 1D65, a fost depăşit. De­ mandă şi coafură, s-au organizat, a- vire şi a gamei de prestai i-servicii tracte pentru cultivarea si valorificarea acestor produse se bucură de corecte. Aceasta presupune cunoaş­
sigur că pentru obţinerea acestui suc­ vind s p rijin u l U.R.C.M., schim buri pentru populaţie, în anul 1966 sc vor avantaje din partea statului, printre care prim irea de avansuri băneşti, terea sarcinilor de producţie de că­
ces a fost nevoie ca atît noi, cit şi de experienţă cu tehnicieni de înal­ da în folosinţă un complex de deser­ plata transportului efertuat pînă la locul de recepţionare, acordarea Cointeresarea - tre fiecare cooperator, şef de echi­
conducerile cooperativelor să luăm tă calificare de la cooperativele din vire la Alba Iulia şi unul la Geoa- în folosinţă, cu titlu gratuit, a m aşinilor pentru desămînţarea paielor de pă şi brigadier. lucru ce va permite
sorg etc.
unele măsuri eficiente. Iată citeva Bucureşti. In acest fel s-au realizat giu-băî In plus, se vor începe lu ­ aplicarea p rin c ip iu lu i cointeresării
dintre ele. noi modele de încălţăm inte şi coa­ crările de construcţie a două com­ Tot prin tr-o H otărire a C onsiliului de M in iştri s-au stabilit noi pre­ stimulentul principal materiale pentru sporirea produc­
Se ştie că pentru a realiza cît mai fură. Totodată, s-a îm bunătăţit ca­ plexe la Uia şi Orăstie, cît si a unei ţuri de contractare şi achiziţie la nuci, înccpind cu recolta anului 1966. ţiei. Dar, pentru înfăptuirea acestor
m ulte lucrări este nevoie de asigura­ litatea produselor executate in uni­ staţii auto-moto în oraşul Deva. Tot In funcţie de calitate, producătorii pot valorifica aceste fructe prin coo­ prevederi trebuie stabilite, in mod
peraţia de consum, la preţuri pînă la 9 lei kg, prin contractări, si pînă
rea unei baze materiale corespunză­ tăţile cu astfel de activităţi. în acest an cooperativele vor fi do­ la 8,25 lei kg prin achiziţii. (Agerpres) In anul trecut din cauza unor de­ diferenţiat, sarcinile de producţie,
toare. Cu alte cuvinte este nevoie de — Aproape fără să vrem, tate cu utilaje si instrum ente de mă­ ficienţe organizatorice, retribuţia ţinindu-se seama în prim ul rînd de
crearea unor noi unităţi bine dota­ şirul discuţiilor s-a canalizat sură şi control în valoare de circa suplimentară nu s-a aplicat aşa gradul de fe rtilita te al fiecărei par­
te în toate centrele muncitoreşti din pc o latură destul de im por­ 1 600.000 lei. Un alt fapt care merită după cum s-a stabilit. Doar două cele. de componenţa brigăzilor, a
regiune. In această direcţie aş vrea tantă şi anume — deservirea. reţinut este acela râ în anul 1966 vor Recomandările UJ.E.S.C.O. pentru aniversarea brigăzi au p rim it circa 11 tone de echipelor.
să amintesc faptul că în 1965, s-au Dc fapt, aici sc concretizează fi deschise 50 de noi unităţi de de­ porumb. Accentuind rostul acestei La Daia există reale posibilităţi
construit cîte un complex" de deser­ totul. A tunci cînd cetăţeanul servire a populaţiei precum şi noi unor personalităţi eminente din domeniul măsuri cooperatoarea Ana Dodu a- pentru îm bunătăţirea a ctivită ţii co­
vire la Brad şi Călan, un microcom- pleacă m ulţum it din unitate activităţi ca: artizanat şi artă popu­ 1‘ăLa câ ea duce la interesarea di­ operativei. La toate acestea se mai
plex la Petroşani şi sînt in curs de înseamnă că a fost bine servit lară, închiriat obiecte de uz casnic rectă a oamenilor, în efectuarea u- adaugă şi s p rijin u l p rim it din par­
term inare două microcomplexe la şi In mod firesc mai apelează şi turistice, se vor executa noi tipuri ştiinţei, literaturii şi arfei nor lucrări de calitate superioară tea statului care este mai substan­
Ghelar şi Aninoasa. O dată cu da­ la unitatea respectivă. Au fost de mobilă după comandă, noi mode­ oaie să influenţeze în bine produc­ ţial de la un an la altul. Felul in
rea în funcţiune a acestor obiective luate măsuri deosebite în anul le de încălţăm inte Şi in acest an Pentru anul 1966, la fel ca şi în rereaseă, Davîd Emmanuel (1854- ţia. De aceea, prevederile proiectu­ care s-au desfăşurat lucrările adu­
se va îm bunătăţi m ult deservirea trecut pentru îm bunătăţirea vom organiza schim buri de experi­ u ltim ii ani, U N.E.S C.O. a recoman­ 1941), figură proeminentă a şcolii lui de statut în legătură cu cointe­ nării generale este o garanţie câ
populaţiei în aceste părţi ale regiu­ deservirii populaţiei ? enţă, consfătuiri cu populaţia, ui ma­ dat aniversarea unor personalităţi e- matematice româneşti, botanistul E- resarea materială au fost prim ite de dăienii. prin hărnicia lor, vor dez­
nii unde. trebuie să recunoaştem, la — Deşi. aşa după cum arătam, mai a- te de prezentări de modele, cursuri minente din domeniul ştiinţei, lite ra ­ manoil Teodorescu (1866-1949), in iţia ­ cooperatori cu m ult entuziasm. volta continuu cooperativa agricolă.
ora actuală mai lasă dc dorit. A m in ­ veni încă multe de făcut în p rivinţa de ridicare a nivelului tehnic profe­ tu rii şi artei, precum si a unor eve­ torul cercetărilor din ţara noastră în Ţinînd seama de cele cuprinse Organizaţia de partid de aici ' va
tim , de asemenea, că în anul 1965, s-a realizării unei deserviri ireproşabile, sional şi altele. nimente istorice însemnate. P rintre domeniul fiziologiei plantelor, şi chi­ în proiectul de statut, adunarea ge­ trebui să lupte neabătut pentru tra ­
lă rg it gama reţplei de deservire a am înregistrat şi uncie succese Ele Cooperatorii noştri sint hotărîţi ca personalităţile menţionate se află şi mistul Nicolae Tcrlu (1838-1916), a nerală a hotărît ca la pâioasele de ducerea în viaţă a m ăsurilor stabi­
populaţiei prin înfiinţarea a circa 50 au fost urmarea firească a unor mă­ în acest an să depună toate efortu­ numele unor mari savanţi, scriitori cărui prodigioasă activitate ş tiin ţifi­ toamnă retribuţia suplimentară să lite de Plenara C.C. al P.C.R. din
noi unităţi şi a rtiv ită ţi Cetăţenii au suri. Astfel, s-a acordat o mai mare rile pentru satisfarerea cerinţelor oa­ şi artişti români. că a cuprins cele mai importante do­ se acorde în proporţie de 10 Ia 11-12 noiembrie 1965. pentru îm bu­
aoreciat in iţia tiva de a deschide la atenţie rid ică rii ca lifică rii lu cră to ri­ m enilor m uncii, să execute lucrări Tn domeniul ştiinţei sînt recoman­ menii ale chimiei sută din depăşire în natură, la po­ nătăţirea procesului de producţie in
Hunedoara o secţie de blănărie, la lor. Au fost trim iş i la diferite cursuri de bună calitate şi la timp. daţi savanţii Nicolae Coculescu U N .E S C .O . a făcut recomandări rumb. cartofi şi struguri 50 la sută cooperativă, astfel in cit obiectivele
Petroşani o secţie dc tricotaje, la I.u- de specializare numeroşi cooperatori (1866-1952), fondatorul Observatoru­ pentru aniversarea unor personali­ din depăşire, la sfecla de zahăr, le­ prevăzute în planul de producţie să
peni o secţie de reparaţii auto-moto, din u nităţile de încălţăm inte, confec­ Interviu realizat dc lui astronomic din Bucureşti, cunos­ tăţi de seamă ale ştiinţei sî cu ltu rii gume, lapte şi ouă 50 la sută din se înfăptuiască în mod exemplar.
la Deva o secţie de reparaţii instru- ţii auto-moto, reparaţii obiecte elec- V. A LB U cut pentru studiile sale de mecanică universale. depăşire, în bani etc. A. POTOPEA