Page 54 - Drumul_socialismului_1966_01

PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3437

ţ i & U 7
Oraşul Hunedoara a găzduit timp do două zile lucrările b f i
Conferinţei regionale a U.T.C. Eveniment insemnat în viaţa k ?
tineretului hunedorean, Conferinţa a făcut bilanţul realizărilor :• u n frâ f $ i) $
obţinute de cei care, alături de comunişti şi sub conducerea
lor, au marea bucurie şi fericire de a trăi, munci şi învăţa —
aşa cum sublinia in cuvîntui său tovarăşul Gheorghe Călin,
p/im-secrclar al Comitetului regional Hunedoara al P.C.R. — l
in condiţiile dezvoltării m ultilaterale şi rapide a economiei şi i
fl M
culturii, de a fi contemporanii celei mai înfloritoare epoci din 8 I I
viaţa legiunii noastre. 9 1 c J7 ■
Siderurgişti şi mineri, constructori şi mecanizatori, coope­ 3 u l dfen E Hi ■ - 4
ratori şi cliimişti, elevi şi studenţi — delegaţi şi invitaţi la
conferinţă — au vorbit cu mîndrie despre rezultatele obţinu­
te, despre contribuţia adusă de tineret alături de ceilalţi oa­
meni ai muncii de la oraşe şi sate pentru traducerea în viaţă :
a politicii înţelepte şi clarvăzătoare a partidului nostru.
Totodată, participanţii ia dezbateri au scos în evidenţă u-
nele lipsuri manifestate in activitatea organelor şi organizaţi­ Mii Jlj
ilor U.T.C., au venit cu propuneri preţioase privind îmbună­ mm “ te? . S.
tăţirea muncii de educare comunistă a tineretului, de m obili­
zare a acestuia la indeplinirea sarcinilor trasate de partid. wan y
Din discuţiile purtate, din măsurile adoptate s-a desprins Darea de seamă prezentată în faţa cel de-al IX -lea Congres al partidu­ şî-au prevăzut organizarea de dez­ ’S.t~fe U
js9
liotărirea unanimă a reprezentanţilor celor aproape 60.000 de conferinţei, discuţiile purtate au în­ lui care au vorbit în faţa lor despre bateri pe teme moral-cetâţencşti. In f i Lv /t-
tineri din regiunea Hunedoara, membri ai organizaţiei U.T.C., făţişat. alături de celelalte aspecte trecutul glorios de luptă al partidu­ acest scop 8-au form at colective care i U t
d en lupta cu ardoare şi elan tineresc pentru a da viaţă obiec­ ale a ctivită ţii organizaţiei regiona­ lui. au studiat experienţa unor organiza­ ,
ţii de bază, dar totul s-n op rit aici.
tivelor stabilite de cel de-a) IX-lea Congres al Partidului Co­ le, şi principalele rezultate obţinute Comitetul regional precum şi cele­ P articipanţii la discuţii au cerut ca k W /i '• /
iii conducerea şi desfăşurarea m un­ lalte organe şi organizaţii U.T.C. au
munist Român, de a întimpina Congresul al IV-lea al U.T.C., cii educative. S-a apreciat că învă- obţinut rezultate bune în desfăşura­ noul organ ales să ajute în mai nînre E
cea de-a 45-a aniversare a partidului nostru cu noi reali­ ţăm intul politic, propaganda prin rea muncii politice, de educare co­ măsură organizaţiile dc bază U.T.C., ţ M yw*7 *> i'L* %
zări. conferinţe, diferitele forme de dez.- munistă a tineretului. Im portant este să exercite un control temeinic, m ul­ f, t •* ■ f %
batere a unor probleme politice şi câ organizaţiile U.T.C. folosesc în mai tilateral c are să asigure finalizai ea
ideologice i-au ajutat pe tineri să mare măsură în această muncă acti­ tuturor acţiunilor iniţiate.
cunoască mai bine politica partidu­ vişti U.T.C., cadre tinere şi specia­ înfăptuirea obiectivelor măreţe
lui, principalele aspecte ale desâ- lişti din întreprinderi si unităţi so­ stabilite de cel de-al IX -lea Congres
vir.şirii construcţiei socialismului in cialiste din agricultură, ceea ce con­ al partidului, complexitatea si am ­
patria noastră. In cadrul invâţăm în- tribuie la explicarea mai profundă a ploarea sarcinilor impune ridicarea X
tului politic 45 de m ii de cursanţi sarcinilor ce revin tin e rilo r din re­ pe o treaptă .superioară a întregii ac­
studiază documentele Congresului giune în perioada actuală. Inform ă­ tiv ită ţi educative. Aceasta cere din
partidului. iar 10.500 uteejşti sînt rile politice, dezbaterea unor teme e- partea o rg a n iza ţilo r U.T.C. o preocu­
cuprinşi în învâţăm întul de partid. ducative in adunările generate ale pai e concretă si mai operativă, folo­
Din desfăşurarea de piuă acum a U.T.C., simpozioanele, călătoriile i- sirea celor mni corespunzătoare fo r­
sem inariilor, arătau tovarăşii M ihai maginare pe hartă, excursiile organi­ me şi metode care să ducă la rid i­
M axim , prim -secretar al C om itetului zate în scopul cunoaşterii realizări­ carea continuă a nivelului calitativ
orăşenesc U.T.C. Petroşani, Dalia lor, frum useţilor şi locurilor istorice şi In creşterea eficienţei muncii de Două delegate îndrăgite m ult de p a rticipanţii la conferinţă — su­
Dumitrescu, elevă la Liceul „H oria, ale regiunii şi patriei au constituit rorile Ana şi Paraschiva Ooz.doc — (in m ijlo cu l grupului) interpre-
Cloşca şi Crişan" clin Alba Julia, loan metode im portante de educare pa­ educaie comunista a tineretului. tînd in tim pul unei pauze, o melodie populara.
Popa, secretar al Com itetului U.T.C. triotică a tineretului.
de la I. F. Haţeg şi a lţii se poate a- Folosite cu pricepere, formele m ul­
precia că învăţăm intului politic i se tiple dc educare au contribuit Ia dez­
asigură un conţinut mai bogat de i-
Delegaţii înscrişi la cuvînt, cît şi lecţionare Judicioasă a celor care do­ dei, că eficienţa lui este în creştere. voltarea trăsăturilor moralei socialis­
documentele prezentate au vorbit pe resc să frecventeze cursurile dc r i­ V orbitorii au apreciat ca deosebit dc te In tin e rii noştri. In această peri­
larg despre minunatele condiţii de dicare a calificării. Sint incluşi ast­ eficace pregătirea propagandiştilor la oadă au fost organizate la grupul
viată şi de muncă ce le sînt asi­ fel, in acelaşi cerc, tineri care au gra­ cabinetele raionale şi orăşeneşti de şcolar Cugir, întreprinderea m inieră
gurate tinerilor. Jncepînd lu cele mai de diferite de calificare, cu mai m ul­ partid. Propagandiştii sint mai te­ barza, în oraşul Deva, la Cooperativa
tă sau mai puţină experienţă prac­ agricolă de producţie din Apoldul de
mari întreprinderi, fabrici si uzine, meinic înarm aţi cu problemele din Sus etc., adunări şi dezbateri deschi­
pină la cel mai mic atelier, tehnica tică. Tonte acestea duc la scăderea tematică şi cu sarcinile concrete care se pe teme cum sînt: „Să muncim şi
evoluează continuu. In fieoue ;m in ­ nivelului cursului de ridicare a ca­ stau în faţa organizaţiilor U.T.C. Din să trăim în chip com unist“ , „Priete­
lific ă rii, la scăderea eficientei lui. dezbaterile care au avut Ioc a reie­ C onferinţa regională U.T.C. a evi­ m itetul regional U.T.C. a antrenat clacă ar fi existat o preocupare si
tra în producţie noi maşini si utilaje O atenţie mai mare va trebui acor­ nie, tovărăşie, dragoste" şi altele. denţiat rezultatele frumoase o bţinu­ întregul activ, au fost create colecti­ nini mare faţă de înfăptuirea fiecă­
caic lac munca mai frumoasa si mai dată în viito r tin e rilo r ingineri, m ai­ şit că tin e rii clin legiune privesc cu Organele şi organizaţiile U.T.C. a- te dc tineri în lupta pentru traduce­ ve de activişti care au avut ca sar­ rei măsuri adoptate.
uşoară. Acestea cei- insă o pregătire ştri şi tehnicieni. Organizaţiile U.T.C. m îndrie poziţia fermă, clai a, profund rătau tovarăşii Gheorghe Săcăluş, se­ rea în viaţă a sarcinilor de plan, in cină sp rijinirea organizaţiilor U.T.C.
Sînt încă organizaţii de bază în
patriotică n partidului, de dezvolta­
profesionalii corespunzătoare. au datoria să ceară şi să spri jine con­ re a puterii economice a ţă rii, de cretar al C om itetului regional U.T.C., problemele m uncii de educaţie co­ din sectoarele analizate. întreprinderi şi în special în coope­
De aceea sub îndrumarea si cu ducerile lehnico-ndm inistrativc pen­ apărare a suveranităţii si indepen­ Octavian Mîrcştean, prim-secretar munistă a tineretului. în viaţa de or­ Delegaţii şi in v ita ţii la conferinţă rativele agricole dc producţie, i.şan­
sp rijin u l organizaţiilor de partid, tru organizarea mai bună a inform ă­ denţei naţionale, ei participînd cu al Com itetului raional U.T.C. Brad, ganizaţie. Toate acestea au fost po­ au apreciat preocuparea ce n existat tierele de construcţii şi întreprinderi
conducerile tehnu o-adm inistrntivc, rii ştiinţifice cu cele mai noi desco­ însufleţire la traducerea în viaţă a loan Dragoi, elev la .Şcoala profesio­ sibile datorită sp rijin u lu i şi înd ru ­ pentru instruirea şi pregătirea acti­ forestiere care nu întotdeauna dez­
organizaţiile sindic ale şi U.T.C. au periri tehnico-stiinţifice pc plan mon­ h otă ririlo r celui de al IX -lea Con­ nală din Lupeni trebuie să depună mai ii organizaţiilor U.T.C. dc către viştilo r în asa fel ea ci să poată a- bat în adunările genei ale cele mal
avut o preocupare mai susţinută fată dial, să organizeze colocvii şi confe­ gres al partidului. mai m ulte eforturi în educarea co­ C om itetul regional Hunedoara al corda un ajutor calificat organizaţi­ im portante probleme, nu reuşesc să
de organizarea si deslasurai ca acti­ rinţe tehnice la care să fie in vita ţi Pentru însuşirea mai profundă a munistă a tineretului. Este necesar U.T.C., de către organele şi organiza­ ilo r U.T.C. Astfel, C om itelui regio­ stabilească cele mai eficiente măsuri.
v ită ţii cursurilor de calificare şi r i­ oameni de ştiinţă. documentelor Congresului partidului, ca acţiunile organizate să ţină sea­ ţiile de partid. In darea dc seamă nal. comitetele raionale şi orăşeneşti Aceste lipsuri sc datorese şi faptului
dicare a califică rii la care au fost an­ In organizarea acţiunilor de rid i­ organizaţiile U.T.C, au in iţia t şi alte ma de specificul dc muncă, de preo­ şi discuţiile delegaţilor s-a arătat că. au acordat o mai niarc atenţie pre­ câ unii m em bri ni biroului regional
trenaţi peste 25 000 tineri. Rezultate care a ca lifică rii profesionale a tine­ acţiuni interesante, atractive. De o cupările tineretului. O rganizaţiile o- în perioada analizată C om itetul re­ g ă tirii politieo-ideologice a cadrelor, U.T.C., ai com itetelor raionale şt o-
frumoase s-au obţinut în această d i­ retului s-a obţinut in multe între­ mare apreciere s-au bucurat din par­ îăşenesti de tineret din Hunedoara şi gional U.T.C. a acordat o atenţie spo­ educării şi înarm ării lor cu hotărî- răşeneşti se deplasează prea puţin la
recţie, la C. S Hunedoara. Atelierele prinderi o experienţă pozitivă. Este tea tineretului, subliniau tovarăşii Alba lu lia au in iţia t acţiuni intere­ rită perfecţionării metodelor şi s ti­ rile partid u lui şi guvernului. în tă ri­ organizaţiile ele bază U.T.C. tui le a-
H M .lt. Snneria si U.H.l.'.M. Petro­ dc datoria Com itetului regional Sandu Horea, secretai- al Com itetu­ sante de organizare a tim pului liber. lului de muncă cu organele şi orga­ rii disciplinei si a sim ţului de răs­ jutâ concret în organizarea şi p lani­
şani unde, organizaţiile U.T.C. in co­ U.T.C să se ocupe cu mai multă per­ lui comunal Ighiu, al U.T.C., Mai ia Se constată insă că unele şedin­ nizaţiile U.T.C. In aceasta direcţie pundere faţă de îndeplinirea hotârî- ficarea muncii.
laborare cu comitetele sindicale şi severentă de extinderea ei în fiecare Lupenn, secretar al C om itetului ţe educative sînt insuficient pregă­ n fost relevat ajutorul preţios p rim it rilor. Cu mai m ultă regularitate s-n Unele organizaţii raionale ale
conducerile secţiilor, au urm ărit in întreprindere in aşa fel, îneît efici­ U.T.C. de la fabrica „Sebeşul" si al­ tite. nu există continuitate în e xtin ­ din partea C om itetului regional de ţin u t ziua secretarilor şi instruirea U.T.C. cum sînt cele clin Haţeg, Iha
permanentă frecventa la cursuri şi enţa fiecărei forme de in v u ţim in t să ţii, în tîln jrile organizate cu activiştii derea form elor şi metodelor îndrăgi­ partid. M em brii ai biroului si acti­ activelor U.T.C. iar programele lor şi Brad neglijează îm bunătăţirea
la dem onstraţiile practice, modul în fie maxjmâ. de partid şi de stat, cu delegaţi la te de tineret. Unele comitete U.T.C. vişti ai Com itetului regional Hune­ au avut un conţinut niai bogat si continuă a form elor şi metodelor de
care sini' însuşite cunoştinţele preda­ doara al P.C.R. au ajutat concret Co­ au constituit un bun p rile j (le gene­ educaţie comunistă a tineretului clin
te şi felul în care tinerii le aplica în m itetul regional U.T.C. în organiza­ ralizare a experienţei înaintate. cooperativele agricole dc producţie şi
procesul de producţie. Jn cuvîntui rea şi planiiicarea m uncii, pregăti­ Ca urmare a îndrum ării organului S.M.T. C om itetul regional U.T.C. nu
lor, tovarăşii Petru Vcrbuncu, Iulian rea şi desfăşurarea şedinţelor de b i­ regional, a com itetelor raionale şi a ajutat îndeajuns aceste organizaţii
C'ainnă, Viorel Jianu. Marina Horea, rou şi a plenarelor de comitet, in sta­ orăşeneşti U.T.C., activitatea in or­ ca paralel cu munca de p rim iri de
...Micolae Pantea, loan Popa şi nlţn. bilirea celor niai corespunzătoare ganizaţiile de hază U.T.C. s-a îm ­ noi mem bri să manifeste acelaşi in ­
ţ^s-au referit la necesitatea organiză­ masuri în vederea continuei îm bună­ bunătăţit tot mai m ult. In m a jo ri­ teres si pentru educaţia comunistă şi
rii mai m ultor acţiuni, interesante şi tă ţiri a m uncii. . tatea organizaţiilor de tineret adună­ moi al-cetăţenenscă a noilor mem bri.
atractive în s p rijin u l cursurilor de In atenţia C om itetului regional rile generale se ţin cu regularitate, în
ridicare a ca lifică rii profesionale. O r­ U.T.C. a stat mai buna organizare şi dezbaterea lor se pun problemele C om itetul regional Hunedoara al
ganizarea unor simpozioane, sesiuni planificare a muncii. Folosind p rin ­ principale, care interesează <vl U.T.C. va trebui să se ocupe în v i­
tchnico-şliintificc, concursuri pe te­ cipiul muncii colective, consultarea mai m ult pe tineri. Mai buna or­ ito r mai bine dc întărirea organiza­
ma „Cine ştie meserie, ciştigă". larga a activului organizaţiei regio­ ganizare şi desfăşurare a m vuţâm iu- ţiilo r U.T.C. In m ulte cooperative n-
schimburi de experienţă si expune­ nale, ţin in d cont de indicaţiile orga­ tuluî politic U.T.C., expunerea unor gricole de producţie, şantiere de con­
rea unor conferinţe tehnice trezesc nelor superioare, planurile dc muncă conferinţe cu un bogat conţinut de strucţii şi întrep rin d eri forestiere lu ­
In tineri interesul şi pasiunea pen­ au fost mai judicios întocmite, au către m em brii de partid cu multă crează tineri harnici, cu perspective
tru tehnica nouă. cuprins întotdeauna sarcinile reieşite experienţă. încredinţarea de sarcini de creştere. Sâ ne ocupăm nini m ult
de atragerea lor în rîndnl organiza­
— In cadrul C.S II , se foloseşte cu din hotărîrilc de partid, ale CC. al concrete m em brilor organizaţiilor
bune rezultate, organizarea periodi- U.T.C. cît şi cele proprii. U.T.C. ou făcut să crească la tineri ţiilo r de tineret, dc educarea lor co­
iă a unor concursuri .Cine ştie me­ In plenarele dc com itet şi şedin­ dragostea pentru muncă, să aibă o munistă.
serie, câştigă". Obiectul lor îl con­ ţele de birou s-au analizat proble­ comportare demnă în producţie, so­ Este necesar ca in viito r, Comite­
stituie temele mai puţin înţelese de mele cele mai im portante ale m un­ cietate şi fam ilie. tu l regional, cele raionale şi orăşe­
către unii tineri la cursurile de r i­ cii de tineret cum au fost: pa rtici­ neşti ale U.T.C, să-şi perfecţioneze)
dicare a calificării. Asemenea con­ parea Ia realizarea sarcinilor de pro­ îm bunătăţirea a ctivită ţii organiza­ continuu s tilu l de muncă, sa ajuta
cursuri sini organizate şi cu tinerii In tim pul unei pauze, cîţiva delegaţi ai tineretului din Valea J iu lu i ducţie. întărirea disciplinei în m un­ ţiilo r U.T.C. a avut ca rezultat creş­ mai concret organizaţiile de bază
care se califică la locul de muncă şi că. calificarea şi ridicarea califică­ terea prestigiului şi a influenţei o r­ in îm bunătăţirea a ctiv ită ţii pentru
cu noii absolvenţi ai şcolilor profe­ rii, activitatea de educaţie comunistă ganizaţiilor dc tineret. Acestea se o- înfăptuirea sarcinilor ce le revin, să
sionale — arăta tov. Petru Verni- voltăm la copii dragostea şi moral-cetăţcneascâ a tineretului, glindosc si în faptul că peste 1G.000 le dezvolte sp iritu l de iniţia tivă , să
cheseu. pentru frum useţile pa­ contribuţia organizaţiilor U.T.C. la de tineri, dintre cei niai buni m un­ desfăşoare o munca diferenţiată, în
Organizarea unor acţiuni intere­ triei. pentru bogăţiile ei. consolidarea economico-orgnnizatorî- citori, ţărani cooperatori, elevi şi stu­ funcţie de problemele cc Ie ridică
sante, cu un bogat conţinut im plică recunoştinţa fierbinte fa­ că a u n ită ţilo r socialiste din a g ri­ denţi au fost p rim iţi în organizaţia fiecare organizaţie în parte Un n-
atragerea la aceste forme, intr-o mă­ Munca cu pionierii Bucurîndu-se în per­ este munca specifică lor. ţă de partid şi conducă­ cultură, preocuparea organizaţiilor revoluţionară de tineret. ju to r mai eficient se cere sâ le a-
sură mai mare ea pînâ acum, a ca­ este nna din îndatoririle manenţă de s p rijin u l şi In clasele a V l-o si a torii săi. U.T.C. din scoli pentru îm bunătăţi­ M ai m u lţi vorbitori au arătat în eorde în ceea ce priveşte elaborarea
drelor tehnice de specialitate şi a de marc im portanţă ale îndrumarea biroului o r­ VU-a s-au organizat n- Deosebit de interesan­ rea .situaţiei Ia învăţătură etc. cadrul conferinţei că rezultatele ac­ m ăsurilor şi controlul în d e p lin irii
m uncitorilor mai vîrstnici, cu multă organelor si organizaţii­ ganizaţiei de bază a dunărî pe teme ca: „Cc te şi astrnetive s-au do­ Pentru îndeplinirea m ăsurilor sta­ tiv ită ţii organizaţiilor U.T.C. din le ­ lor, să extindă pe toate căile expe­
experienţă practica. Exista însă si lor U niunii Tineretului 1* C R , instructorii dc înseamnă a fi credincios vedit a fi în tîln iiile or­ bilite cu p rile ju l acestor analize, Co­ giunea noastră puteau fi mai bune rienţa înaintată.
unele întreprinderi unde concursuri­ Comunist. In la d rn l lu ­ pionieri, toţi ceilalţi fac­ pai U dulu i", „A zi elev, ganizate între pionieri
le, expunerile, cc se organizează sînt crărilor Conferinţei re ­ tori care se ocupă de in ­ mîine cetăţean dc nădej­ i u activişti de partid si
tratate cu uşurinţă. Din aceasta cau­ gionale a U.T.C. creş­ struirea si educarea co­ de al patriei social iste", de stat. vizitele la d ife ­ r
za se aleg deseori teme la întim pla- terea şi educarea pionie­ piilor, se străduiesc să teme prin care s-a u r­ rite întreprinderi, muzee, | F r * I
i e, iar concurenţii nu sînt njutnti să rilo r si şcolarilor a con­ cultive la aceştia dorin­ m ărit formarea la pio­ locuri istorice, concursu­ ■ jy 1 UE
se pregătească temeinic. Concursu­ stitu it una din proble­ ţa si răspunderea pentru nieri şi şcolari a dragos­ rile pe tenie literare, i L
rile pe teme de meserii reprezintă mele asupra căreia dele­ muncă, pentru însuşirea tei si ataşamentului faţa muzicale şi sportive.
o formă îndrăgită de tineret Dar bu­ gaţii şi in v ita ţii au in ­ temeinică a cunoştinţe­ de partidul nostru, faţă In viito r ne propunem
na lor desfăşurare depinde de modul sistat deseori în i uvîntul lor predate la orele de dc patrie. sa sporim numărul aces­ In încheierea lu cră rilo r conferin­ feste din plin, să se concretizeze în prin muncă diferenţiată se observă
jn care organizaţiile U.T.C. se ocupă lor. A atras atenţia în­ curs. Faptele de muncă en­ tor acţiuni, să le facem ţei regionale a luat cuvîntui tova­ aportul lor Lot niai mare la tradu­ că se repetă aceleaşi forme generale,
de atragerea cadrelor tehnice la ale­ să. jn mod deosebit, ex­ In acest sens, la nive­ tuziastă, creatoare a oa­ mai interesante, mai bo­ răşul Ion Ropcscu, secretar al C C. cerea în viaţă a h o t.irîrilo r adoptate plicticoase de antrenare şi educaie
gerea celei mai principale teme. pu­ perienţa dohiiulilă la lul detaşamentelor şi al m enilor m uncii, a între­ gate în conţinut, să n- al U.T.C. Sîntcm contemporani, n- de cel de al IX-lea Congres al p a rti­ a tineretului. Cauza acestei mono­
nerea la dispoziţia concurenţilor a Şcoala pedagogii ă din grupelor s-au organizat gului nostru popor, pre­ tragem pentru a p a rtici­ rata vorbitorul, cu tinereţea şi ma­ dului. P osibilităţile oaie stau la în- tonii se află în insuficienta cunoaş­
m aterialului documentai- si a ajuto­ Deva, experienţă îm ­ adunări cu temă cum zentate în cadrul d ilc ri- pa la ele întreaga masă turitatea patriei noastre .socialiste. demîna organizaţiilor U.T.C. dc a tere a problem elor de muncă şi
rului concret in studiu pe care ci tre­ părtăşită delegaţilor la ar li: „Cinstea de a li telor adunări, au stîrm t de pionieri şi şcolari. T in e rii din regiunea Hunedoara sint m obiliza pe tineri In îndeplinirea viată ale tin erilo r, a preocupării n-
buie să-l primească din partea ca­ conferinţă de către to­ pionier", „Pionierul c- la pionieri adm iraţia, do­ Sub îndrumarea per­ mai toi i si participanţi ac tivi In fău­ sarcinilor sint m ultiple. Cu toata ceslora. Unele din a ctivităţile pe
drelor tehnice şi a m uncitorilor cu varăşa Carolinn flo rn . xemplu viu de urmat rinţa de n-şi îndeplini cu manentă a organizaţiei rirea noii geografii a României so­ varietatea, activităţile pc care si care le oferim tin e re tu lu i nu reu­
o înaltă calificare. instructoare superioară pentru ceilalţi şcolari., cinste angajamentul so­ de partid clin şcoală, ne cialiste. Dumneavoastră, reprezen­ le propun organizai ii le U.T.C. cu­ şesc sâ le trezească întotdeauna in ­
O deficienţă in organizarea cursu­ dc pionieri. „Şi eu am lost pionier" lemn prin care au făgă­ vom strădui să ridicăm tan ţii tin e rilo r clin regiune, aveţi prind încă zone destul de rcstrînse teresul.
rilo r de ridicare a calificării, semna­ In st oala noastră — etc. prin care am urm ă­ duit să înveţe şi să se întreaga noastră muncă m îndria de a fi co n trib u it alături ceea ce face ca eficacitatea muncii Tu regiunea Hunedoara există
lata de mai m ulţi delegaţi, o consti­ relata tov. C. Floca — o r­ rit să arătăm pionierilor comporte in aşa Ici îneît pe o treaptă superioară, de oamenii mai in vîrslă la înfăp­ să fie mică. frumoase tra d iţii in organizarea
tuie alegerea tem aticii şi cuprinderea ganizaţia U.T.C, şi snli îndatoririle io le au, să să devină cetăţeni demni la nivelul sarcinilor iz- tuirea unor noi frum useţi în regiu­ In prim ul rînd in atenţia organi­ vie ţii culturale, tra d iţii care îşi au
tin e rilo r la cursuri. Nu rareori se in- îndrumarea sa. instrui lo ­ le c xp liiu m de ce este ai României socialiste. vorite clin documentele nea în care m unciţi si trăiţi. zaţiilor U.T.C. trebuie să stea con­ rădăcini în cele mai vechi tim puri.
tim plă ca tematica să fie întocmită rii de pion ieri. lolosesc necesar ca ei să consliluc La m ajoritatea detaşa­ celui de al IX-lea Con­ T inerelului ii este caracteristică trib u ţia la pregătirea profesională O rganizaţiile U.T.C. în colaborare
de un singur om. fără un studiu pre­ eu eficienţă condiţiile exemple de disciplină, mentelor au fost prezen­ gres al P artidului Co­ dragostea de muncă, pasiunea pen­ a tinerilor, la ridicarea ca lifică rii n- cu comitetele de cultură şî artă, eu
alabil în t are să fie cuprinse proble­ cionte dc partid si stat. de comportare, de elevi tate expunerile: „Tc slă­ munist 1 io mân. tru învăţătură, lui îi este specifică cestorfi. In organizarea producţiei si comitetele sindicatelor trebuie să-şi
mele care se ridică în secţia respec­ îmbunătăţesc în continuu silitori. vim Românie, pămint dorinţa de a-şi aduce contribuţia a locuri lor de muncă. O rganizaţiile intensifice preocupările pentru a
tivă. cerinţele impuse de maşinile si procesul instrur li v-edu- U nii delegaţi la confe­ entuziastă la construirea socialis­ U T C. trebuie să persevereze ca răspunde nevoilor de cultură, de re-
utilajele caic vor intra în producţie. oativ, caută noi forme Şi Le fapt. în tontă peri­ strămoşesc". „Oraşe noi rinţă au scos în eviden­ m ului. Organele şi organizaţiile m ultiplele forme de calificare si creiere a tin e rilo r. Com itetul regio­
noi
ţă faptul
oada pionierbitului
că asemenea
Sini încă întreprinderi si uzine unde, mijloace tare să contri­ căutăm să-i convingem pe harta patriei", „Slavă acţiuni merită să fie ge­ U.T.C. au datoria de a crea toate creştere a ca lifică rii profesionale, sâ nal U.T.C. are datoria sâ studieze
problemele cuprinse în tematica se buie In educarea patrio­ ţie, partid iubit". „Ro­ condiţiile ca talentul, p ric e p e * si devină mijloace puternice de înar­ cu g rijă problemele organizării
repetă de la un an In altul, nu se tică a pionierilor si şco­ pc copii, să-i lacem să mânia ieri si azi", prin neralizate în toate şco­ entuziasmul tineretului sâ se mani- mare a tineretului cu tot cc apare tim p u lu i liber, fo lo sirii judicioase
lile.
reflectă progresul şi nu se face o se­ larilor. înţeleagă câ învăţătura care am căutat sa dez­ nou în ştiinţă şi tehnică. .Se obser­ a bazei m ateriale destinate a ctivi­
vă eâ unele organizaţii înlocuiesc tă ţilo r educative.
munca vie eu acţiuni formale. Se Referîndu-se la activitatea de în ­
întocmesc statistici cu tin e rii care tărire a landurilor organizaţiei re­
participă la dife rite cursuri de creş­ gionale tovarăşul Ion l ’opescu, se­
tere a c a lifică rii, cu participanţii In cretar al C.C. al U.T.C. a apreciat
întrecerea socialistă etc., dar se o- câ şi in acest domeniu s-au obţinut
cupa insuficient de modul în care unele rezultate bune. Organizaţia
muncesc, învaţă şi trăiesc aceştia. regionala s-a în tă rit din p u iu ţ de
Nn este suficient să organizezi o vedere politic şi organizatoric. A-
acţiune sau alin, nu este sufii ient cesta este rez.ul talul fi i ese nl pă­
să iei unele măsuri dacă nu u r­ tru n d erii în rin d u rile tineretului a
măreşti cu tenacitate modul in caic în vă ţătu rii p a rtidului, al creşterii
ele se realizează, dacă nu ajuţi con- continue a influenţei şi puterii (le
ci ct la traducerea lor în viaţa, la Atracţie a organizaţiilor U.T.C.
extinderea si generalizarea metode­ In curînd. sublinia vorbitorul, în
lor bune de antrenare a tineretului viaţa organizaţiei noastre va avea
din întreprinderi, unităţi socialiste loc un eveniment de mare însem­
ale agriculturii, in stitu ţii şi scoli la nătate — Congresyl U niunii Tine­
înlăptuiren sarcinilor (are le stau retului Comunist. T in e rii din regiu­
în faţă. Tenacitatea, entuziasmul si nea Hunedoara, asa cum s-au ex­
perseverenţa trebuie s.i fie prezen­ prim at delegaţii rare nu luat ru -
te în tonic acţiunile noastre.
vîntul. întim pină Congresul U.T.C.
Conferinţa a relevat eâ organiza­ prin tr-o puternică participare In
ţiile U.T.C, işi aduc o contribuţie înfăptuirea sarcinilor ce le revin
tot mai nînre la educarea (oniuni- clin planul cincinal. Sa facem dova­
stă a tineretului Expresia „Săi m un­ da uimi atitu d in i înaintate fată de
cim dilerenl mt cu I iei arc lin u r" de­ munca si iuvăl.îturâ, sa obţinem in
vine lot mai m ult o realitate, o < n- rim h'.i ev'-nini( nl u lu i. astnotat ru
rnctcrislu ă n stilu lu i de m um ă al
Lucrârîlc Conferinţei regionale a U.T.C, au fost u r­ legitim interes de întregul" nostru
organizaţiilor U.T.C. In unele locuri, tineret, succese şi mai mari în ac­
m ările cu viu interes de reprezentanţii celor aproape
eîncl încerci să vezi ce se înţelege tivitatea pe care o desfăşurăm.
80.000 de tineri din regiunea noastră.