Page 56 - Drumul_socialismului_1966_01

PAGINA A 4-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3437

PRAGA FO R T-LA MY
Secretariatul Federaţiei S indi­ O delegaţie a Comisiei economi­
SITUAŢIA A ÎNCEPUT VIETN AM U L COMUNICAT S0VIET0-M0NG0L gramă preşedintelui Venezuelei, zâ in prezent o seric de ţâ ri a-
N IG E R IA : cale Mondiale a adresat o tele­ ce O.N.U. pentru A frica tizite a -
fricane. După Congo (Leopold-
in care exprim ă un protest ho-
ville), Congo (Brazzaville) şi Re­
tâ rit îm potriva arestării ilegale publica A fric ii Centrale, delega­
DE SUD
a lid e rilo r sindicali — C A. Par-
MOSCOVA 18 (Agerpres). —
SA SE STABILIZEZE şi asistenţă mutuală, semnat recent partid şi guvernamentale a U niu­ do şi I Liugok — şi cere elibe­ ţia a sosit luni în capitala Ciadu­
T ratatul de prietenie, colaborare
a
nii Sovietice în RP. Mongolă,
lui. Fort-Lam y urm înd ca apoi
fost semnat un comunicat, in cate
rarea lor.
la Ulan Bator, prevede „întărirea se arată că in tim pul tratativelor să se îndrepte înspre Camerun şi
* FORMAŢIUNILE FORŢE­ ie Gabon. Delegaţia a fost însărci­
ALGER 18 — corespondentul lejul încheierii Ramadanului şi pe v iito r a prieteniei tradiţionale a avut loc un schimb de păreri a-
Agerpres, C Benga, transmite : se vor desfăşura normal şi că nu LOR PATRIOTICE AU SUPUS indestructibile intre popoarele U ni­ supra problem elor de cea mai mare Secretariatul F S M . a trim is nată sâ viziteze şase ţâ ri «de A-
MORTIERE
DE
fric ii Centrale pentru a pregăti
UNUI ATAC
P otrivit ştirilo r sosite în capi­ se vor introduce nici un fel de unii Sovietice şi R.P. Mongole'... im portanţă ale construcţiei comu­ un protest prim ului m inistru al un raport caic sa fie prezentat
tala Algeriei, sitvinţia din Nige­ restricţii in ce priveşte călători­ CARTIERUL GENERAL AL CELEI .dezvoltarea şi adinei rea şi pe v i­ nism ului şi socialismului in ambele Sudanului îm potriva interzicerii la viitoarea sesiune a Comisiei
ria a început sa se stabilizeze. ile dintr-o regiune in alta. DE-A DOUA DIVIZII A ARMA- itor a colaborării economice si teh- ţări, ale dezvoltării continue a re­ ilegale a ziarului „A l-T a)iya", O.N.U. pentru A frica.
Noul prim -m inisti'u, generalul I- P o triv it ş tirilo r sosite din re­ TEI SUD-VIETNAMEZE Şl AL nico-ştiinţifice între cele două ţări la ţiilo r sovieto-mongolc, ale situa­ organul Federaţiei sindicatelor
ronsi, a form at un guvern din giunile Nigeriei, pretutindeni si­ TRUPELOR AMERICANE DIN în conform itate cu principiile în­ ţiei internaţionale şi situaţiei din din Sudan, cerînd anularea aces­ BUDAPESTA
care nu face parte nici un m i­ tuaţia s-a normalizat, cu excep­ ORAŞUL Q UANG NGAI • DE­ tra ju to ră rii prieteneşti şi avantaju­ mişcarea comunistă şi muncitoreas­ tei hotâriri, respectarea lib e rtă ţii La 17 ianuarie, Janos Kadar,
nistru al fostului cabinet con­ ţia oraşului Ibadan. unde au fost BARCAREA UNUI NOU CO N­ lui reciproc", dezvoltarea neconte­ că mondială. presei şi a altor lib ertă ţi demo­ prim -sccretar al C.C. al P.M.S U.,
dus de Babnva. Cele două mari incendiate cîteva clă d iri aparţi- nită a legăturilor culturale între Tn comunicat se exprim ă satisfac­ cratice în Sudan. l-a p rim it pe Francesco des M ar-
partide din ţară. A lianţa N aţio­ nind adepţilor fostului guvern. TINGENT DE TRUPE AMERI­ cele două părţi, acordarea de a ju­ ţia că relaţiile sovieto-mongole con­ ti.no. secretar general al P artidu­
nală Nigeriana şi Marca Alianţă M arţi după-amiază, Comitetul CANE. tor reciproc in asigurarea capaci­ tinuă să se dezvolte cu succes. W ASHINGTO N lui socialist italian, şi pe sena­
Progresistă Unită (UPGA)), au unit de acţiune al sindicatelor tăţii de apărare a celor două ţâri. Părţile au condamnat cu hotărî- torul Paolo V ito ra lli.
declarat că sînt fidele guvernu­ nigeriene a dat publicităţii un SAIGON 18 (Agerpres). — P rintre altele, T ratatul prevede re agresiunea crescindA a S U A. Preşedintele Johnson a con-,
lui condus de Ironsi. in tim p ce comunicat în care arată că spri­ M arţi dimineaţa, forţele pa trio ti­ că părţile vor continua eforturile îm potriva IU ). Vietnam şi in te r­ vocat luni seara la Casa Albă o ZAGREB
îndreptate spre menţinerea şi întă­
ziarul .W est A frican P ilo t' adu­ jină noul guvern, form ulînd toto­ ce au răspîndit pe străzile Saigonu- rirea păcii internaţionale şi a se­ venţia lor armată din ce in ce maî conferinţă cu participarea mem­
ce elogii grupului care i-a înlă­ dată 11 revendicări. Sindicatele lui numeroase manifeste antiguver­ cu rită ţii popoarelor, .vo r promova largă în Vietnam ul de sud şi au b rilo r guvernului şi a lid e rilo r Luni a început la Zagreb pro­
turat de la putere pe Balewa şi cer să se pună capăt regionalis­ namentale şi antiamericane in care consecvent o politică dc menţinere declarat cA sprijină pe deplin po­ p artidului democrat din Congre­ cesul intentat celor 13 mem bri ai
Azikiwc. m ului, spiritului de clan. să fie chemau populaţia si armata să ziţia guvernului R.D. Vietnam şi sul american, cu care a discutat aşa-numitei „m işcări pentru e li­
Un o fiţe r care face legătura în­ eliberaţi de ţinuţii politici şi să sprijine lupta patrioţilor. Form aţi­ şi întărire a re la ţiilo r de prietenie poziţia Frontului Naţional de E li­ viitoarele programe ale adm inis­ berarea C roaţiei" organizaţie se­
tre autorităţile m ilitare şi civile se asigure participarea sindica­ uni ale forţelor patriotice au supus, şi colaborare între statele Asiei, şi berare din Vietnamul de sud. traţiei — ce urmează să fie su­ cretă profascista, care a avut ca
a anunţat că festivităţile cu p ri­ telor la viaţa politică a ţării. tot m arţi, unui atac de mortiere totodată vor m ilita în comun pen­ In legătură cu eforturile pentru puse Congresului — enunţate in scop subminarea şi răsturnarea
cartierul general al celei de-a doua tru preintim pinarea şi înlăturarea mesajul cu p rivire la „Starea U- o rîn d u irii sociale din Iugoslavia.
d ivizii a armatei sud-vietnameze şi realizarea unui acord cu privire la n iunii", Inculpaţii sint în v in u iţi de pro­
al trupelor americane din oraşul pericolului de agresiune im perialistă dezarmarea generală şi totală, Co­ PRETORIA pagandă duşmănoasă îm potriva
Reluarea lucrărilor Parlamentului grec Quang Ngai, provocind pierderi in această regiune a lum ii". de municatul sprijină convocarea unei statului, de crime, u n e ltiri la a-
trupelor saigoneze O maşină trans-
de activitate
dresa poporului,
Cu p rile ju l vizitei delegaţiei
portind o oficialitate civilă de la conferinţe mondiale de dezarmare. Intr-o declaraţie făcută piesei, caic urmărea tulburarea o rd in ii
ATENA 18 — corespondentul rat ca un vot de încredere în gu­ misiunea americană a căzut intr-o prim ul m inistru al Republicii sociale. De asemenea, ei au des­
Sud-Africane, H endrik Verwoerd,
Agerprcs, C. Alexandroaic, trans­ vern. Această procedură parla­ ambuscadă organizată de patrioţi în a făcut cunoscut că data desfă­ făşurat o propagandă şovinistă
mite : mentară ar urma sa permită de­ apropierea oraşului Saigon. In ace­ şurării alegerilor generale a fost îndreptată îm potriva frăţiei şi
M ai^i după-amiază Parlamen­ putaţilor partidelor de dreapta laşi tim p, avioanele americane au unităţii popoarelor Iugoslaviei
lor controlate de forţele patriotice. Este posibilă organizarea
tul grec şi-a reluat lucrările. O r­ .să susţină in public că .nu au continuat raidu rile asupra regiuni­ fixată pentru 30 m artie a c El Procesul continuă.
dinea sa de zi prezintă multe dorit să provoace o criză de gu­ a anunţat că în curînd parla­
probleme acute, ceea ce anunţa vern" in actuala atmosferă de + mentul va fi dizolvat, urm înd ca RIO DE JANE1KO
dezbateri agitate, de uzură. G ru­ tensiune politică. Agenţiile occidentale de presă a- noul parlam ent să se întruneas­ Cu ocazia ceremoniei depune­
că la 29 iulie!
purile parlamentare ale partide­ In ajunul redeschiderii lucră­ nunţă că in Vietnam ul de sud a în­ de negocieri intre Anglia şi Rhodesia rii ju ră m in tu lu i de către noul
lor politice şi-au precizat poziţia rilo r forului legislativ, preşedin­ ceput debarcarea unui nou contin­ m inistru de externe al B raziliei,
faţă de cele mai multe proiecte tele guvernului Stephanopoulos gent de trupe americane cu un e- B E R LIN U L OCCIDENTAL! Juraci Magalhaes, preşedintele
de lege ale guvernului depuse in a dat publicităţii o declaraţie in fectiv de aproxim ativ 9.000 de oa­ P o triv it re la tă rilo r agenţiei B raziliei, Castelo Braneo, a de­
parlament. .Este îndoielnic dacă care afirm ă că a hotărît rezolva­ meni. Este vorba de un regiment — Declaraţiile premierului Smith — France Prcsse, fratele lui Marius clarat eă schimbarea survenită
proiectele de lege privitoare la rea problemei deţinu ţilo r poli­ de infanterişti m arini (4.500 de oa­ Van der Lubbe, de origină olan­ in cadrul conducerii M inisteru­
impunerea unor noi impozite vor tici M inistrul de justiţie Stepha- meni). care a debarcat ia baza de la deză. condamnat !a moarte de lui de Externe are ca scop „pro­
fi votate de către parlament'*, nakis a depus m arţi în parla­ Chu Lai. şi de cea de-a doua b ri­ SALISBU RY 18 (Agerpres) — Luni, Sikota Wîna, m inistrul gu­ tribunalul Suprem al celui de al movarea unei po litici juste".
scrie ziarul „K a th im e iin i". Toto­ ment un proiect de lege care gadă a diviziei a 25-a de infante­ Intr-un interviu televizat, premie­ vernării locale al Zambiei, caic sc a- treilea Reich în 1933, sub în v i­ Noul m inistru de externe a pro­
dată. ziarul arată că forţele de prevede comutarea pedepsei ca­ rie. care a debarcat in portul Vung rul rhodesian, lan Smith, a declarat flâ într-o vizită in S.U.A., a avut con­ nuirea de incendiere a Reichsta­ cedat la rîndul său la m odificări
dreapta sînt de părere că guver­ pitale şi a celei de închisoare pe Tau, la aproxim ativ 70 km sud-est că este posibilă organizarea de ne­ vorbiri cu o ficia lită ţile Departamen­ I gului, .a cerut T ribu n a lu lu i din în unele dintre ambasadele B ra­
nul îşi poate salva proiectul de viaţă pronunţată in baza legii de Saigon Primele elemente ale a- gocieri cu Marea Britanic, afirm ind tului de Stat in legătură cu posibili­ B erlinul occidental anularea a- ziliei, între care în Anglia. Fran­
Jege numai daca ridică problema H75 (aşa-numita iege despre spi- cestei brigăzi au şi fost transporta­ totodată că sancţiunile instituite îm ­ tatea dobindirii unui sp rijin econo­ cestei sentinţe. O cerere asemă­ ţa, Portugalia etc. Magalhaes a
votului de încredere pentru a- o n a j-n r) la închisoare pe 20 de te la baza de la Bien Hoa. Se re­ potriva Rhodesiei nu sînt eficiente şi mic. necesar în actuala situaţie crea­ nătoare a fost însă respinsă in declarat insă că aceste schimbări
probarea lor. Cu alte cuvinte, marcă că o dată cu aducerea de noi câ petrolul continuă să intre in Rho- tă, ca urmare a in s titu irii de sanc­ 1958, motivindu-se aceasta prin
ani. Se preconizează, de aseme­ „nu vor afecta cursul p o litic ii"
dreapta sfătuieşte guvernul să în tă riri, numărul forţelor m ilitare desia. „Sînt pregătit să manifest in­ ţiuni îm potriva Rhodesiei. La sfjrsi- invocarea unei legi p o trivit căreia B raziliei.
declare in parlament că voiul nea. reducerea termenelor de în­ american? dislocate în Vietnamul de dulgenţă in negocieri", a spus Smith tul convorbirii cu Thomas Manii, trecuse un tim p prea îndelungat
pentru impozite trebuie conside- chisoare ale altor condamnaţi. sud depăşeşte 190000 de oameni. Rcfcrindu-se Ia condiţiile pe care le subsecretar de stat, el a decla­ de la asasinarea de către nazişti SASEBO
pune pentru începerea negocierilor, rat că au dezbătut situaţia din a lui Van der Lubbe. Această
el a refuzat să expună care sînt ele, Rhodesia şi consecinţele boicotului lege a fost insă abolită în sep­ M arţi. în portul japonez Sasc-
dar a afirm at că .Rhodesia trebuie economic îm potriva Rhodesiei asupra tembrie 1965. bo a sosit subm arinul atomic a-
Plenara Comitetului naţional să râm ină independentă". măsuri economiei Zambiei. Fără a intra în NEW YORK merican „Sargo". Corespondenţii
agenţiilor de presă anunţă că lo­
In legătură cu recentele
Conferinţa O.C.A luate de autorităţile de la Salisbury detalii, Wina a arătat că Zambia are c u ito rii oraşului au organizat o
de suferit de pe urma m ăsurilor luate
al P. C. din Canada privind raţionalizarea produselor pe­ La una din cele mai mari uzine demonstraţie de protest îm p o tri­
trolifere. Smith a arătat că în viito:‘ îm potriva Rhodesiei în ceea ce p ri­ ale companiei de aviaţie „B rn- va staţionării subm arinelor ato­
si-a încheiat lucrările OTTAW A 18 (Agerpres). — Canada, W illiam Kashtan. Kashtan o nu crede că vor mai fi necesare noi veşte aplicarea planului său de dez­ d ix “ , 3 600 de m uncitori au de­ mice americane în porturile ja ­
clarat grevă cerînd mărirea sa­
poneze S ubm arinul
„Sargo” a
voltare economică lată de ce, a su­
La Toronto a avut loc plenara Co­ arătat că Canada are nevoie de o raţionalizări. în trucit .petrolul conti­ lariilor. P otrivit agenţiei United lost întîm pinat cu «lozincile „A -
m itetului naţional al Partidului Co­ „politică independentă, democratică'’ nuă să intre in ţară". Nu a arătat b liniat el, „noi insistăm asupra fo­ Press International, uzina face fară din Sasebo", „încetaţi răz­
T A N A N A R IV E 18 (Agerpres). — munist din Canada, la care a lost şi si-a exprim at convingerea că o însă de unde şi in ce cantităţi. Sm ilh losirii forţei m ilitare şi nu îm părtă­ parte dintr-un complex de în­ boiul din Vietnam ". După cum
a relatat apoi că o sene de „experţi
Corespondentul Agerpres, C Benga, discutată, printre altele, şi problema astfel de politică poate fi promovată de peste m ă ri” afirm ă că sancţiunile şim optim ism ul guvernului britanic". treprinderi m ilitare ale acestei se ştie. acest submarin, care sta­
transm ite: După şapte zile de dezba­ agresiunii americane în Vietnam. .cu condiţia ca mişcarea mbr!l*ltdrea- nu sint calea cca mai bună pentru a Cu toate acestea, Zambia este pregă­ companii dîn Albuquerque (sta­ ţionează pentru a doua oară în
teri, Conferinţa m iniştrilor de exter­ „Lupta pentru încetarea războiului :n scâ şi foiţele progresiste din Canada tită să mai aştepte un tim p pentru portul Sasebo, aparţine flotei a
ne din ţările membre ale Organiza­ Vietnam, pentru retragerea trupelor să se unească pentru atingerea aces­ acţiona îm potriva Rhodesiei. C onfir- tul New Mexico), ce efectuează 7-a americane ce patrulează. în
ţiei C om unităţii Africane si Malgaşc americane din această ţara este o tui tel". mînd ineficienţa sancţiunilor, Smith a vedea cit de eficace sint sancţiu­ anumite comenzi secrete ale Co­ apropierea coastelor V ietnam ului
(O.C.A.M.) si-a încheiat lucrările problemă urgentă care stă în pre­ Comitetul naţional al Partidului a declarat că nu poate să prezinte ci­ nile economice, a spus in încheiere misiei pentru energia atomică. dc sud.
m arţi după-amiază la Tauanarivc. zent în faţa torţelor progresiste din Comunist din Canada a hotărît con­ fre ale balanţei de plăţi rhodesiene, Wina.
M in iştrii de externe, reprezentanţi întreaga lume* , a declarat secretarul vocarea celui de-al 19-lea congres ai dar a afirm at ca „ea este încuraja­
din cele 14 ţâri ale Organizaţiei, au general al Partidului Comunist din partidului in luna mai. toare".
studiat in cadrul lucrărilor proiectul
creării unei pieţe africane şi malgnsc
a zahărului, diverse probleme legate
de dezvoltarea socială şi culturală a O nouă
ţă rilo r respective, precum şi bugetul Santo Doţnţngo « i
organizaţiei.
P rincipalul scop al acestei reuniuni întorsătură în
l-a constituit. însă. după cum menţio­
na în şedinţa de deschidere Al beri' „Grupul a sa sin “ poartă răspunderea
Sylla, m inistrul <le externe al ţâ rii afacerea „Ben
gazdă, Republica Malgasă, ..alcătui­
rea unul proiect de cartă a O.C.A.M., pentru actele de terorism
caic să con Icre organizaţiei o struc­ Barka"
tură ju rid ic ă '. Elaborai in iţial în ca­
drul unei comisii restiinse. proiectul SANTO DOMINGO 18 (Agerpres). Godoy şi de nerespectarea ordinelor la New York, secretarul general al PAR IS 28 (Agerpres). —
de cartă a fost apoi expus in şedinţă RcTcrmdu-se la surse diplomatice date de acesta Ee asemenea, grupul O.N.U., U Thant, a arătat că situaţia „Ancheta cazului Ben Barka a
plenară şi parafat de m iniştrii de ex­ din Santo Domingo. agenţia Reuter poartă răspunderea pentru campania în Republica Dominicană este calmă. luat, îneepînd de luni seara o în­
informează că un grup alcătuit din dc teroare dezlănţuită îm potriva „De la II ianuarie, data u ltim ulu i
terne din ţările membre ale O.C.A.M. torsătură nouă. P o liţiştii, care,
aproxim ativ 200 de tineri ofiţe ri, de­ P artidului Revoluţionar Dominican meu raport — se subliniază in docu­
O poziţie aparte a adoptat m inistrul num it de agenţie „grupul asasin* al fostului preşedinte, Juan Bosch, ment — la Santo Domingo a dom nit deţinînd adresa d om iciliu lui pro­
de externe al Republicii Congo poartă răspunderea pentru actele de care a declarat recent că 180 de a- calmul, cu excepţia unor incidente vizoriu al lui Ceorges Figon s-au
prezentat acolo pentru n-l ares­
(Brazzaville), care a refuzai să-l sem­ terorism comise în ultim ele trei luni depţi ai săi au fost ucişi îneepînd clin mărunte". U Thant menţionează că ta, în momentul cînd se allau la
in capitala dominicanii. M ulţi dintre luna septembrie anul trecut, cînd a guvernul provizoriu al Republicii
neze, fără a da vreo declaraţie în n- uşa apartam entului nu auzit o
aceşti ofiţeri, afirm ă agenţia sînt fost instaurat guvernul provizoriu. Dominicane a obţinut ca şase ofiţeri
cest sens Pentru a intra în vigoare, membri ai Şcolii centrale a forţelor P otrivit aceloraşi surse, vina p rin ci­ din forţele constiluţionalisie să pă­ s H . Ş g * împuşcătură. Pătrunzând apoi in
proiectul urmează să fie prezentat armate controlată eîndva de genera­ pală pentru declanşarea incidentelor răsească ţara pentru a întreprinde, apartament, au descoperit cada­
spre aprobare şefilor de state şi gu­ lul Elias Wessin, fostul şef al juntei singeroase de la 19 decembrie anul în prezent, pregătirile necesare pen­ v ru l acestuia. Prin moartea lui
Georges Figon a dispărut unul
m ilitare de la San Jsidro (aflat în trecut, clin oraşul Santiago, revine tot tru plecarea altor ofiţeri, in confor­ I f lf c - î ^ V ‘ r *
verne membre ale O.C.A.M. într-o din p rin cip a lii m artori ai miste­
prezent în străinătate) Aceştia s-ar acestor ofiţer;.
conferinţă a cărei dată se va anunţa face vinovaţi de .defăimarea guver­ ir mitate cu ordinul preşedintelui gu­ S.U A — In foto: Studenţii cunoscutului In stitu t pentru negi i din rioasei ră p iri şi d isp ariţii a li­
ulterior. nului provizoriu” condus de G am a NEW YORK 18 (Agerpres) — vernului provizoriu, Hector Garcia Tuskegee, statul Alabama, au organizat recent o acţiune de protest îm ­ derului marocan. Figon este cel
Intr-un raport dat publicităţii luni Godoy. potriva om orîrii tinâ ru lui de culoare Samuel Younge. care a avvit ideea dc a crea f il­
mul „Basta", al cărui consilier
tehnic urma sâ fie Ben Barka
Sesiunea de Ia Luxemburg Acesta este şi m otivul pentru
care cei doi urm au să se în til-
hrana zilnică Forţa lo r de m un­ ncască pe bulevardul Saint-Ger-
că este cea mai ieftină in ţară.
main des Preş în dim ineaţa cind
„CEI ŞASE“ N-AU AJUNS ECUADORUL - 0 MARE FEUDA Deşi legal un indian poate p ri­ s-a produs răpirea liderului ma­
rocan Im ediat după aceea, Figon
mi pentru o zi 30 centavo, în fapt
el nu primeşte mai m ult de 5 a dispărut împreună cu alte c ile ­
Situat la paralela zero — E- schimbul fo iţe i de muncă a ţă­ în Evul Mediu, sint ţin tu iţi de centavo Restul populaţiei ţâ rii va persoane im plicate in această
LA NICI UN ACORD cuadorul se caracterizează prin ranilor. După cum comenta un moşie trudind pînâ la moarte. se află, de asemenea, intr-o ro ­ afacere A urm at apoi seria de
depoziţii de toate genurile, d in ­
bie puţin diferenţiată de cea a
menţinerea unor puternice rămă­
ziarist ecuadorian, „M icimea te­
Dar nici moartea nu-l absolvă dc
şiţe feudale in economie, ceea ce renurilor distribuite temporar datorii în tru cit urm aşii lor sint indienilor, eompletind piramida tre care unele contradictorii, cu
constituie o piedică serioasă pen­ seamănă cu un m orm int îm pru­ obligaţi sâ preia datoriile părin­ socială în v irfu l căreia se află care Georges Figon a inundat
LUXEM BURG 18 (Agerpres). — nanim itâtii de voturi, nu va fi mo­ tru dezvoltarea sa naţională, pen­ puterea unei m inorităţi. presa. Astfel, cu citeva zile în
M arţi au luat sfirşit la Luxembrug dificată prin votul m ajorităţii ca li­ tru progresul său social. înaltul mutat ţăranului". ţilo r. rudelor. Această stare de sărăcie şi îna­ urmă „L ’Express* a publicat con­
lucrările C onsiliului m inisterial al ficate pînâ în anul 1970 cind ia sfii - grad de concentrare a proprie­ Intr-adevăr din numărul total Starea jalnică din satul ecu­ poiere este caracteristica nu nu­ fesiunea lui Figon care susţinea
Pieţei comune. P otrivit relatărilor a- sit perioada de tranziţie a com unită­ tăţii funciare în agricultură, dom­ al fa m iliilo r de ţărani, 60 la sută adorian este agravată in mare mai în agricultură. Acelaşi înalt câ ar fi fost m artor ocular la a-
genţiei Reuter, impasul continuă, cei ţii. Şi, în sfirşit, se prevede că pro­ nia m arilor concerne străine şi grad de concentrare a proprie­ sasinarea lui Ben Barka de că­
şase m iniştri neputind ajunge la un blemele, in mod deosebit cele privind indigene, a bisericii şi a autori­ tăţii, aceeaşi domnie a m arilor tre generalul O u fkir, m inistru de
acord asupra m odalităţilor soluţionă­ sectorul agricol, care n-au fost solu­ tă ţilo r locale au dus la m enţi­ companii străine şi indigene exis­ interne al M arocului.
rii crizei. Ei sc vor in tîln i din nou ţionate piuă la începutul acestui an nerea unei stări de semi-iobăgie tă si in celelalte sectoare econo­ In cursul cercetărilor între­
în zilele de 28 si 29 ianuarie Agen­ din cauza crizei, vor putea fi rezol­ ŢĂRI Şl EVENIMENTE mice ale ţării. prinse pentru descoperirea îm ­
ţia France Presse menţionează ma­ vate in continuare, incâ un an, pe şi de mizerie a ţăranilor cu pă­ p re ju ră rilo r în caic s-a produs
nifestarea din ultim a şedinţă a vinei baza votului unanim. mânt puţin. Evenimentele din Ecuador a- moartea lui Georges Figon, me­
„încordări franeo-vest-germane' care, Mai m ulţi vorbitori au apreciat câ Păm intul este lucrat după me­ testâ, însă, câ forţele populare dicul legist a constatat câ ar fi
adaugă agenţia, „a încărcat conside­ propunerea franceză in legătură cu tode folosite cu secole in urmă : nu stau inactive. Lupta pentru vorba de o sinucidere. Procuro­
rabil atmosfera in momentul despăr­ Comisia Pieţei comune, nu ia in con­ plugul de lemn mai este încă u- nu posedă nici măcar o palmă măsură şi de pătrunderea mo­ revendicări economice este îm ­ rul general a declarat câ după
ţirii" . Principala problemă divergen­ siderare şi dorinţele celorlalţi parte­ nealta de lucru a ţăranului Re­ de pâmint. Pe linia lăudatelor nopolurilor străine in agricul­ binată cu luptele cu caracter po­
neri Ei au reproşat delegaţiei fran­ toate aparenţele, Georges Figon
tă a fost sistemul de vot m ajoritar laţiile social-economîce din agri­ „reform e" social-economice ale tură. Partea vestică a ţârii, mă­ litic Masivele arestări şi perse­ locuia in im obilul respectiv abia
asupra căruia obiectează Franţa. „Cei ceze câ ea este gata să discute nu­ cultura Ecuadorului (sector care actualului guvern, ziarele din noasa cimpie de pe litoral, unde cuţii dezlănţuite de guvernanţii de cîteva zile si sub o identitate
c in ci' consideră inacceptabilă propu­ mai finanţarea exporturilor surplusi- da cea mai mare parte a venitu­ Quito — capitala ţă rii — au a- se produce principala marfă de actuali asupra forţelor patriotice
nerea Franţei privitoare la menţine­ rilo r ei agricole şi tarifele vamale rilo r statului) sini ilustrate de nunţat câ 2 200 ba din regiunea export, bananele, este stâpînitâ demonstrează situaţia precară a falsă El s-ar fi împuşcat in m o­
rea actualului sistem de vot adu ă a îm potriva im p orturilo r agricole din faptul câ 240 de proprietari fu n ­ Chimborazo vor fi distribuite Ia aproape în întregime de societă­ unui guvern care caută prin o ri­ mentul in care a observat că
adoptării h o tăririlo r cu unanim itate terţe ţâri. Franţa ar dori sâ vadă re­ ciari deţin 45 la sută din supra­ 1000 de fa m ilii de huasipungos, ţile nord-am erk ane, în prim ul ce m ijloc să stăvilească lupta p o liţiştii au înconjurat casa sa.
de voturi. glementate aceste probleme pînă la faţa terenurilor cultivate, adică forţelor progresiste pentru o e- Moartea lui Figon este comen­
1 mai. „Cei cinci" doresc insă sâ se cum sint denum iţi ţăranii ecua- rînd de „U nited F ruit Company", tată de întreaga presă pariziană
O încercare de a se ajunge la un discute si pe marginea negocierilor tot a tit pămînt cit deţin 389000 dorieni Totodată, ziarele relevă cunoscuta sub numele de „M ons­ vohiţic p o trivit intereselor popu­
compromis făcută de Spaak a fost tarifare ale rundei Ivennedy. intrate de ţărani. M iciile gospodări» ţă- câ in această regiune o singură tru l verde". Lor le aparţin sute lare. caic consideră câ este vorba de
prim ită cu răceală de delegaţia fra n ­ in impas ca urmare a crizei Pieţei râncsli lucrează, în cea mai mare mînăstire deţine 12000 ha, ia r de m ii dc hectare din cele mai Referindu-se la solul fe rtil şi dispariţia „om ului-cheie" în afa­
ceză P otrivit unor surse apropiate comune O altă dorinţă a Franţei parle a lor. terenuri luate in a- un număr infim de proprietari bune terenuri O situaţie p riv i­ la poporul acestei ţâri, cunoscu­ cerea Ben Barka.
conferinţei, pe care le citează agen­ este sporirea de la 9 la 14 a numă­ rendâ de la proprietarii funciari funciari deţin 170000 ha. A ctu­ legiată are şi biserica, ale cărei tul naturalist german Alexander IV dc altă parte, „C om itetul
ţia Reuter, Spaak a prezentat sub rului m em brilor Comisiei unice care care deţin sate întregi Reforma alul regim m ilita r din Ecuador m inâstiri ocupă 146 din cele mai Mumboldt, arăta despre starea pentru Ben Barka" a lansat un
forma unui memorandum o propu­ ar urma sa se realizeze prin fuziona­ agrară iniţiată de guvernul jun­ a considerat câ astfel „reform ele mari şi mai fertile moşii din ţară populaţiei din Ecuador câ sea­ apel. semnal de personalităţi
nere proprie care cuprinde trei punc­ rea executivelor celor trei organisme tei m ilitare, condus de Ramon structurale", cum Ic-a denumit, O viaţă deosebit de grea dur mănă cu „un om zdrenţăros a- culturale şi oameni de ştiinţă din
te principale In prim ul rînd se pro­ economice vest-europenc (Piaţa co­ Castro Jijon, nu a fost decit o au fost duse pinâ la capăt, afi- indienii şi m etişii, care formea­ şe/at pe un scaun de aur". A- Franţa, printre care Lonis Ara-
mite Franţei că orice problemă de mună, C.E.C.O. şi Euratom) Franţa şindu-le ca pe un lucru ce nu ne­ ză m ajoritatea populaţiei Ecua­ ecastă afirm aţie a fo<t făcută in gnn. Fram ois Mauriac, Jean Gue-
interes vital pentru un stat membru s-a declarat gata să accepte pînâ ia înlesnire făcută proprietarilor cesită nici o demonstrare In per­ dorului. Existenţa a peste 2 m i­ secolul trecut. Ea cămine vala­ h<Mino. Jean Roftand. -la* qnes
al com unităţii va fi dezbătută in mai 7 februarie bugetul com unităţii dacă funciari de a da in arendă mici manenţă datori, htiasipungos sînt bilă şi astăzi. Monod şi a lţii Apelul arată ră
multe sesiuni ale C onsiliului M in i­ partenerii săi vor accepta dreptul de parcele de pămînt în suprafaţa legaţi de pămînt. Ei nu au voie lioane de indieni este pusă sub guvernul trebuie „sâ-şi dea sea­
sterial. înainte de a fi supusă adop­ veto în adoptarea h otăririlor Consi­ de maximum două hectare în semnul întrebării, întrucit ve­ ma de răspunderea sa şi să de­
tă rii ei prin vot m ajoritar In al doi­ să plece în altă parte şi la fel ca n itu rile nu le asigură nici măcar IU L IA N C H IR ILA pună toate e forturile în vederea
lea rînd, se promite că nici o hotâ- liu lu i M inisterial şi lim itarea rolului elucidării cazului Ben Barka".
rîre adoptată pe baza sistemului u- comisiei Hallstein.
Redacţia $1 administraţia ila ru lu i str, Di, Petru Groza or, 25, telefon 1588, 12 75, 1585, 12 11, Taxa olAtitâ Io numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R, — or. 263 328 din 6 noiembrie 1940, — Tiparul întreprinderea P ollyialuă Hunedoara Deva 40.065