Page 57 - Drumul_socialismului_1966_01
P. 57
I *>
>j h e r i’cn:
{ H in ^ o io a r 'V PROLETAR1 DIN TOATB ŢĂRILE. U N IŢ II A l Stabilirea prin Hotârîre a Consiliului de Miniştri a regimului
de contractare şi achiziţie la tulpinile de cînepă, teişor şi in
P rintr-o Hotârîre a Consiliului de M iniştri a fost de 2,72 lei/kg pentru cele de cînepă şi de 1,15 lei/kg
stabilit regimul de contractare si achiziţie la tulpinile pentru cele de in.
de cinepa, teişor şi in cu capsule pentru fibră. Cooperativele agricole, m em brii acestora şi produ
P returile de contractare se stabilesc in funcţie de cătorii individuali din raioanele de deal şi munte, care
calitate, variind între 0.70 lei/kg şi 1,40 lei/kg pentru vînd statului pe bază de contracte tu lpini dc in cu
tulp in i de cînepă si teişor pentru fibră şi de la 0,90- capsule pentru fibră pot cumpăra Ia preţul cu amă
2,65 lei/kg pentru tu lp in i de in cu capsule pentru fibră. nuntul cite 260 leg porumb pentru fiecare 1 000 kg tu l
Producătorii beneficiază de anumite avantaje. Pen pini de in de calitate superioara (( şi a l)-a) si cite
tru cantităţile de tulpini de cînepă şi teişor de cali 150 kg porumb pentru fiecare 1 000 kg tulpini de cali
tatea I şi a Il-a predate pînâ la 1 septembrie ale fie tatea a llF-a si a IV-a.
cărui an primesc un spor de preţ de 100 lei/tonâ. Cei Se pot achiziţiona tu lp in i de cînepă. teişor si in cu
care predau cel puţin 60 tone tu lpini de cînepă şi tei capsule penii u fibră de la producătorii caro nu în
şor vor prim i pentru întreaga cantitate livrată un cheie contracte la preturile pc calităţi prevăzute în
spor de 60 lei/tonâ, iar pentru cel puţin 200 tone pre Hotârîre. fără alte avantaje.
date vor prim i pentru întreaga cantitate livrată un
spor de preţ de 120 lei/tonă. Producătorii primesc, de Prevederile H otârîrii sc aplică începînd cu recolta
ANUL XVIII. NR. 3438 JOI 20 IANUARIE 1966 4 PAGINI — 25 BANI asemenea, seminţele necesare insăm intării şi reînsâ- anului 1066.
m întâ rii suprafeţelor pix?vâzute in contracte la preţul (Agerpres)
ANGAJAMENTE MOBILIZATOARE
PREGĂTIRI
Î
in n t r e c e r e a s o c ia l is t ă
PENTRU
„PENTRU ÎN D E P LIN IR E A CU SUCCES \ OIHECTIVELOK TRASATE DE CONGRESUL A L IX -L E A
A L P A R T ID U LU I NOŞTRI', M U N C ITO R II. IN G IN E R II SI T E H N IC IE N II SIN T C H E M A ŢI S \ DESFĂ
ŞOARE TOT M A I LARG ÎNTRECEREA S O C IALISTĂ, SĂ-ŞI PUNĂ ÎN TREAG A LOR PRICEPERE ŞI E-
NERGIE CREATOARE IN S LU JII A M Ă R E Ţ U LU I ŢEL AL ÎN F LO R IR II R O M ÂN IEI SOCI A LISTE '. CAMPANIA
(Din Directivele Com itetului Central al P artidului Comunist Român
către tonte organele si organizaţiile de partid, sindicale si ale U.T.C. cu
p iiv ire la crite riile principale ale întrecerii socialiste).
stabilite colectivul de muncă al U zi — 4(10 000 lei economii la AGRICOLĂ
Uzina nei „V icto ria ! Călan si-a propus sa preţul de cost:
traducă in viaţă o serie de măsuri — 400.000 Ici la beneficii:
tehnico-organixatonec eficiente ca dc
„Victoria41 Călan pildă: introducerea gazului metan la — Sa crească productivitatea
muncii cu 0,2 la sută;
bateriile 1 si 2 carbolluid, reorga P lin perfecţionarea organizării
nizarea suprafeţelor de formare şi muncii şi creşterea nivelului profe
Râspunzînd chem ării înflăcărate a turnare la cele 2 turnătorii, mă sional al m uncitorilor, colectivul fa
p artidului de a pune întreaga lor p ri rirea capacităţii de topire la tu r bricii şi-a propus să îmbunătăţească
cepere şi energie creatoare pentru în nătoria de lingotiere, extinderea fo r calitatea produselor de calitatea I
deplinirea cu succes a obiectivelor m ării în bioxid de carbon la 60 In după cum urinează:
celui de-al IX -ica Congres al P C .lt suta din producţia de piese mecani
m uncitorii, in gin e rii şi tehnicienii de ce, proiectarea şi construirea unei in — la ciorapi din rclon cu 0.2
la sută;
la Uzina „V ictoria " Călan. sub con stalaţii centrale de alimentare cu aer — la ciorapi din bumbac cu PRIMAVARA
ducerea organizaţiei de partid, au a- la cauperele furnalului nr. 2 si al
nalizat cu toata răspunderea sarci tele. 0.1 la sută;
nile de plan pe 1966 şi posibilităţile — la tricotaje din bumbac
în d e p lin irii şi depăşirii lor. In adu cu 0,1 la sută.
nările însufleţite ce au avut loc cu Rină la 8 Mai. cea de-a 45-a ani
acest p rilej, ei au scos în evidenţă Fabrica “ Sebeşul44 versare a Partidului Comunist Ro Repară utilajele Gote din Mecanicii Vnsîle Simion, Cio-
căile de sporire a producţiei şi pro mân se voi’ realiza peste plan urm ă r n Cornel si ion Groza de la
S .M T
Alba execută ultim ele
d u ctiv ită ţii m uncii, de îm bunătăţire Dezbaterea sarcinilor de plan pe toarele: verificări la un tractor L-650.
a c a lită ţii produselor şi reducere a 1966. a p rile ju it pentru colectivul fa — 184 000 Ici la producţia curi. 91 grape stelate, porumb. Totodată nu Jn atenţia lor şi a întregului
preţului de cost. Drept urmare, câ- bricii „Sebeşul" din Sebeş, o nouă globală; In ultim ul tim p la 16 semănători S.U.29 şi trebuie scăpată din ve dimensiunea colectiv stă nu numai încadra
iăuzindu-se după Directivele C. C. m ărturie a ataşamentului pentru — 164.000 tei la producţia S .M T. Alba lulia. a alte utilaje dere preocuparea pen rea reparaţiilor in termenele
fost intensificat ritm ul
al P.C.R. cu p rivire la crite riile p rin politica înţeleaptă a partidului, o marfă; de executare a repara Analizînd însă g ra fi tru îmbunătăţirea cali stabilite ci şi îmbunătăţirea
cipale ale întrecerii socialiste, s-au manifestare a dorinţei sale dc a-.şi — 14.000 perechi ciorapi din ţiilo r u tila ju lu i agricol. cul întocm it, ca si sta tăţii reparaţiilor. In a- generaSă calităţii acestor reparaţii.
angajat să depăşească sarcinile de aduce întreaga contribuţie la dez relon; A ici munca a fost or diul actual al repara cest scop este bine ca
plan pe anul in curs cu : voltarea continuă a succeselor o bţi ganizată pc 16 posturi ţiilo r sc poate uşor con tovarăşii din conduce
— 1 m ilion Ici la producţia nute de poporul nostru pe drum ul — 16.000 perechi ciorapi din specializate. conduse stata că în raport cu rea S.M.T.-ului Alba
lină;
globală : desăvirsirii construcţiei socialiste. — 10.000 bucăţi tricotaje dc mecanizatori price termenele stabilite şi să analizeze stadiul lu Acum, Fabrica de produse re
— 1 m ilion lei la producţia Asa se tace că în cadrul unei adunări puţi cum silit tovară cu ritm u l de efectuare crărilor si să ia măsuri fractare din Alba lulia nu mai
marfă vîndută şi încasată; însufleţite ce a avut loc de curînd din lină; şii loan Ţăranii. Cor a reparaţiilor la unele urgente pentru grăbi este, prin excelenţă, un şantier.
— 300.000 Ici economii la m uncitorii, inginerii si tehnicienii — 150 000 Ici economii Ia nel Cioran, Petru Pie- utilaje reparaţia este rea reparaţiilor, avor- Pâra să fie părăsită de construc PAMFLET
preţul de cost;
preţul de cost. fabricii s-au angajat să depăşească — 150.000 lei beneficii. naru şi a lţii. Pînă în rămasă în urmă. Este dîndu-se prioritate u ti tori, fabrica îsi exercită deja cî-
Prin organizarea mai bună a pro sarcinile de plan pe 1966 cu: In vederea realizării angajamente prezent in cadrul sta necesar să se pună un lajelor care vor fi folo teva dm principalele ei a trib u ţi
cesului de producţie în secţii, prin — 550.000 lei la producţia lor, pe baza propunerilor făcute de ţiu n ii au fost reparate accent deosebit pe im site mai din vreme la e i : produce m atriţe, samolă si
folosirea intensivă a capacităţilor e- globală; m uncitori, ingineri, tehnicieni s-au pulsionarea in conti cărămidă refractară. A lia t la în
xistente şi realizarea planului de m a — 550.000 lei la producţia prevăzut numeroase măsuri tehnico- peste 50 tractoare. 125 nuare a lucrărilor la executarea lucrărilor a- ceput de drum uri produc tive, co
suri tehnico-organizatorice propus, i m arfă; organizatorice. pluguri, din 170 plani reparaţia tractoarelor gricole din campania lectivul fabricii a început să o-
productivitatea m uncii planificată se ficate, 40 grape cu dis şi semănătorilor pentru dc primăvară. fere surprize. Deşi tînâr. alcă
va depăşi cu 0,2 la sută. tu it din nuclee bine pregătite, el
In cursul anului 1966 se vor da se preocupă intens de buna func
peste plan urm ătoarele produse: ţionare a agregatelor date in fo Şi FOTBALUL
— 500 tone lontă cenuşie, Pun bazele viitoarei producţii losinţă, de atingerea în cel nini
numai pc seama cocsului eco scurt tim p a param etrilor tel i -
nom isit: , nico-economic i proiectaţi. Acea
— 500 tone cocs flu id iz a t; de legume stă preocupare se poate întrezări DE MASA
— 500“ tone semicoes ; I în diverse ipostaze. mergind
— 30 tone radiatoare. chiar aici. în fabrica-şantier. Teh
Rebuturile şi declasatele vor fi re M em brii cooperativei provizionarea cu se muncă. In ce priveşte nicienii, inginerii, personalul de
duse faţă de procentul admis astfel: agricole de producţie m inţele necesare. Pînâ asigurarea seminţelor, deservire, siau prea puţin prin înţelepciunea poporului i-a ca
— cu 2 la sută la turnătoria din satul Miceşti se în prezent au fost re pînâ în prezent au fost birouri. Sînt mereu lingă agrega racterizat cum nu se poate mai
nr. 1 : pregătesc cu multă sii - vizuite şi reparate ra procurate prin „Agro- te. La cele puse sub tensiune u r bine: pierde-vara. li vezi d im i
— cu 1,5 la sută la turnăto guinţâ pentru obţine mele şi tocurile nece sem" seminţe de roşii, măresc funcţionarea, la celelalte neaţa, ii vezi clupâ-nmia/a. ii
ria nr 2 ; rea unei producţii spo sare am enajării a pes castraveţi, guiioare tim supraveghează montajul. Tocmai vezi seara tâcîncl, în general,
— cu 1,5 la sută la fontă ce rite de legume în acest te 500 m. p. răsadniţe purii. varză tim purie de aceea a fost greu de găsit si cam acelaşi lucru Acum. pen
nuşie : an. Acum, in plină iar La executarea acestei ctc. In momentul de tovarăşul inginer Emil Ciobotă, tru câ afară e frig. se aciuiesc
In plus. producţia de calitatea I la nă, în această unitate lucrări s-au evidenţiat faţă întreaga cantitate şeful serviciului producţie. După prin cofetării si cafenele. Dacă
turnătoria de lingotiere va creşte fa se vădeşte un viu in cooperatorii: Ghcorghc de seminţe necesară îndelungi căutări i-am dat de ur au bani, se îngrămădesc prin
ţă de realizările anului 1965 cu 20 teres pentru repararea Beanga. Cornel Sima şi pentru producţia anu mă. Fund cel mai în măsură, bufete..
la sută ; se vor reduce abaterile rte tocurilor şi ram elor de a lţii care participă n i lui acesta este asigu l-am rugat sa ne ofere cîteva
la lim itele normei interne la m aterii răsadniţe şi pentru a- m ultă însufleţire la rată. noutăţi. De regulă, un pierde-vara, este
volatile la produsul semicoes de la un tip cu pretenţii dc erudit.
10 la sută. la 5 la sută. — Nu ştiu ce înţelegeţi prin Are impresia câ cele cîteva cla
Pînă la data sărbătoririi relei ne a noutăţi — ne spunea clinsul. Pen se de liceu neterminate i-au dat
45-a aniversări a P artidaiui Comu La G. Â. S. Alba tru noi noutate înseamnă si a- atitea cunoştinţe în d t nu mai
nist Român. în semn dc cinstire a a- lingerea param etrilor proiectaţi are nim ic de învăţat El ştie cit
cestui eveniment, colectivul uzinei la prim ul cuptor rotativ si la fac doi şi cu doi, ştie că griul
se angajează să realizeze din anga ţii să se folosească în m ănători 2 S.P.C. 2 şi presele hidraulice cu genunchi cicşte pe cimp, ştie că becul sc
jam entul anual următoarele : In această perioadă, tregul efectiv de meca la cele 12 grape stelate KHP-500. aprinde datorită curentului elec
— 370.000 lei Io producţia mecanizatorii de la nizatori ca si spaţiul de au fost terminate. — V orbiţi-ne despre aceste re tric, ştie câ trotuarul se toarnă
G AS. Alba lulia sint
globală : preocupaţi de efectua producţie. Ca urmare a alizări Să nu uitaţi si ceea ce din asfalt şi, mai ştie că. în aer
— 370.000 lei la producţia rea revizuiri lor si re acestui fapt, pînâ în Cu multă hărnicie a condiţionat obţinerea ior. se află şi oxigen care-l ajută sâ
marfă vîndută şi încasată; paraţiilor la u tila ju l <u prezent in cadrul uni muncesc la efectuarea — La cuptorul rotativ realiza trăiască. Dar să nu credeţi că e-
— Depăşirea cu 2 la sută a care vor lucia in cam tăţii am intite au fost reparaţiilor mecaniza rea este mai veche. A fost dat in ru diţia unui pierde-vară se o-
sarcinii dc creştere a producti- pania de p rim ă va ră .. executate reparaţiile to rii Gheorghe Drîm bu- folosinţă în mai 1965 si în iulie preste aici. Nu. Băiat fin. pierde-
'itu ţii m uncii: Cu sp rijin u l organiza necesare la 18 tractoa rean, Nicodim Sas, Ion am realizat o producţie de 13,5 vara cunoaşte jocul de cărţi, jo
— 100000 lei economii la ţiei de partid, condu re, din 28, la 20 plu Ordean, loan Braseovi- tone la oră — exact cit a fost cul cu cutia de ch ib ritu ri şi chiar
preţul dc cost guri, la 8 semănători ţa şi a lţii, care execu planificat. Dar să vă relatez des fotbalul de masă.
Se vor da peste plan următoarele cerea gospodăriei şi co de păioase S.U. 29, din ta lucrări de bună ca pre un succes mai recent. Cele Dacă un astfel de tip se uită
produse: lectivul atelierului me 9 cite are gospodăria şi litate. 6 prese hidraulice, folosite la fa în oglindă, im ediat îsi dă seama
— 150 tone fontă cenuşie: canic au organizat la 2 semănători S.P.C.6. bricarea cărăm izilor refractare au că şuviţa de păr. special amena
— 150 tone cocs fluidizat: munca in aşa fel în d t De evidenţiat faptul că (De la corespondentul fost montate în circa două luni jată. nu-i cade pe ochi şi şi-o
— 150 tone semicoes; la lucrările de repara reparaţiile la cele 4 se nostru N. G IUR G IU) şi jumătate. Au o capacitate pro aşează discret. Dacă este mai e-
— 10 tone radiatoare; ductivă de 20 tone in 24 de ore. voluat, atunci are şi barbă, pe
Pentru realizarea angajamentelor In fotografic: vedere parţială a lam inorului Blum ing. In luna decembrie, după numai care si-o piaptănă de mai multe
o lună de folosire, am atins n i ori pe zi. In general, un pierde-
velul productiv prevăzut. Faptul vară are g rijă exagerată faţă de
în sine comportă o explicaţie : propria-i persoană. Dar aceasta
rodajul mecanic si proba tehnolo nu se manifestă acasă, ci in lo
ECONOMIA REGIUNII IN CONTINUA DEZVOLTARE gică s-au efectuat corect şi in curile aglomerate. El trebuie să
tr-un tim p scurt, toate m atriţele
fie văzut cînd îsi piaptănă pâ
pentru cărăm izi au fost executa
te cu precizie, secţia de prepa rul, cînd îsi suflă nasul, cind îşi
taie unghiile, cînd se scobeşte in
— Din lucrările sesiunii Sfatului popular regional — rare a liv ra t granule şi liant fără dinţi. Pentru câ, în mintea sa,
întrerupere si de calitate irepro
lumea se compune din el si cei
şabilă. Mai adaug câ aici. au fost lalţi.
repartizaţi să muncească cei mai l :n pierde-vară este toloclatâ
Cea de-a V-a sesiune a Sfatului plan, colectivele de muncă din între pul anului au înregistrat râmînei i ţinînd în acelaşi tim p economii la buni presatori Şi mecanici de ca si un fel de Ricâ Venturiano.
populai regional a înscris pe ordinea prinderile de industrie loială au reu sub plan. La ace.slc unităţi, au ară preţul de cost, peste sarcina p la n ifi Pianul de investiţii, re dispunem: Vasile Rusu. Du Se îndrăgosteşte subit si în fie
de zi o problemă de o deosebită im şit să îndeplinească planul producţiei tat tov. T. Blaj sj L. Lucaci. tim pul cata. în valoare de 750.000 lei. Com m itru Păcuraru si Nicolae Flo- care zi. Dacă prim a dulcinee nu-1
portanţă pentru economia locală Au globale in proporţie de 102,1 la sută, de muncă nu a fost utilizat in între parativ cu anul trecui, transportul rea bagă în seamă, se dezdrâgosteste
fost analizate rezultatele obţinute de iar cel al producţiei marfă în propor gime. normele de producţie n-au a- in comun si serviciile de salubritate îndeplinit integral! ..Deocamdată două cote dm d i imediat de ea, o categoriseşte in
către sfaturile populare si unităţile ţie de 100.9 la sută. Prin bugetul lo vut întotdeauna motivare tehnică", iar s-au îm bunătăţit, reţeaua de alim en mensiunea generală a capacită cultă şi neemancipată şi pleacă
economice in subordine în cursul ri cal s-au f inanţat unele lucrări de mă utilajele existente nu au fost folosite tare cu ap.i si gaz. s-a extins cu peste Cu fiecare an, ca urmare a aloca ţii de producţie au fost atinse in fn cântarea alteia. Cînd o găseş
nului trecut p rivind realizarea buge rire a capacităţii de producţie. Au la capacitatea lor. Unele în tre p rin 16 km, iar reţeaua de canalizare în ţiilo r de la buget sînt repartizate tr-un tim p scurt. Re măsură ce te, îi jură credinţă veşnică, dra
tu lu i şi a planului economic local si fost date in folosinţă o secţie de o- deri au procurat utilaje care stau principalele oraşe şi centre m unci fonduri tot mai importante pentru lanţul producţiei va fi întregit goste eternă şi căsătorie fe ri
s-au sta b ilit sarcinile pentru anul biecte metalice la Alba. o secţie de nefolosite de tim p îndelungat. toreşti s-a m ărit cu încă 6 km. construcţiile sociai-cultui ale. Ca u r şi cu celelalte verigi, sarcinile e- cită pinâ la adinei bâtrîneţe.
1966. Un bilanţ bogat, o perspectiva sucuri si răcoritoare la Deva şi altele. Desfacerea producţiei şi aprovizio Sesiunea a apreciat că în acest mare. în anul care a trecut au fost conormce vor spori. Sinlem si GH 1‘ AVE L
frumoasă, iată cum poale fi caracte Datorită preocupării colectivelor narea tehnico-m aterială a în tre p rin sector dc activitate se mai manifestă date în folosinţa oamenilor muncii guri că vor fi realizate cu succes.
rizată activitatea din anul precedent s-a reuşit ca în anul 1965 peste 37 la derilor, s-a arătat in raportul prezen însă unele deficienţe. Astfel, planul 3.842 apartamente în blocuri (mai A. OAKGĂ (Continuare in pag. a 2-a)
şi obiectivele ce se Întrevăd pentru sută dm întreaga producţie să o re tat la sesiune, au fost nesatisfâcâ- nu a fost realizat la transportul cu m ult cu 84 faţă de plan), 32 săli de
viitor. prezinte bunurile de lai g consum, so toare, valoarea stocurilor supranor- taxim etrele. la băi comunale şl gaze. clase. 5 dispensare veterinare, s-au
licitate de către populaţie. A crescut mative pe sector ndicindu-se la peste iar calitatea deservirii nu a fost la modernizat 2 km de drum uri, străzi Numirea noului^ ambasador al Republicii
In cadrul dezbaterilor sesiunii nu nivelul cerinţelor populaţiei. De ase
fost scoase in evidenţă şi unele de în acelaşi tim p şi ponderea produc 5 milioane lei.'R âu este că secţiunea menea. curăţenia si întreţinerea stră si trotuare. S-au executat totodată şi
ficienţe care si-au făcut loc în acti ţiei m aterialelor de construcţii. de industrie locală regională si co zilor precum si a fondului locativ lu n u rile tehm co-edilitare aferente. Socialiste România in Uniunea Sovietică
Rezultatele obţinute sînt o urmare
vitatea sfa tu rilo r populare în re a li Întreaga muncă depusă de colec mitetele executive ale sfaturilor proprietate de stat lasă pe alocuri dc a îm bunătăţirii a ctivită ţii in secto
zarea bugetului si planului economic. tivele întreprinderilor de industrie populare raionale şî orăşeneşti, nu dorit rul de construcţii. Com itetul execu Prin decret al C onsiliului de nipotenţiar al Republicii Socia
A nalizînd profund cauzele (are le-au locala s-a concretizat în livrarea pes au luat in mod operativ toate mă tiv al Sfatului popular regional, în Stat, tovarăşul Teodor Marinc.s- liste România în Uniunea Repu
generat, sesiunea a venit cu preţioa te plan a unor cantităţi sporite de surile necesare pentru prevenirea si In anul 1966, activitatea de gospo urma in d ica ţiilo r prim ite din partea blicilo r Sovietice Socialiste. în
se recomandări si propuneri de mă produse metalurgice de larg consum, înlăturarea deficienţelor, nu au tras dărie comunală trebuie intensificată. Com itetului regional de partid a cu a fost num it în calitate de locul tovarăşului Nicolae Cuină,
suri pentru ca activitatea de viito r mobilă. Îm pletituri din sirmâ şi al la răspundere conducerile în tre p rin Au fest prevăzute sarcini sporite la reuşit să controleze şi să îndrume ambasador extraordinar si ple care a p rim it alte însărcinări.
să se ridice la un nivel corespunză tele. Totodată, calitatea producţiei derilor pentru unele stări de lucruri apă distribuită, canalizare, ca urm a mai îndeaproape activitatea de pro
s-a îm bunătăţit.
tor sarcinilor stabilite. iar controlul si îndrumarea s-au fă re a extinderii reţelelor ele d is tri
Dacă In ansamblu industria locală cut sporadic. buire şi pe baza creşterii consumu iectare si construcţii. T.R.CH. a în
şi-a realizat p rincipalii indicatori de In atenţia comitetelor executive, a lui. De aceea, sublinia tov. N. Mun- cheiat anul 1965 cu rezultate m ult
Din ce în ce mai bine plan. aşa după cum s-a subliniat în conducerilor întreprinderilor, va tre toiu. este necesar să tragem m axi mai bune decît în anii precedenţi de
sesiune, au existat totuşi unele defi bui să stea in permanenţă eliminarea mum de învăţăm inte din activitatea păşind planul valoric şi fizic la lo
cienţe în ce priveşte realizarea r it de pînă acum si să luăm cele mai cuinţe. redueîiul im obilizările si asi-
Un loc im portant în planul econo deficienţelor semnalate, ridicarea ca corespunzătoare măsuri. gurînd o productivitate mai mare pe
mică a sarcinilor de producţie, iar li
mic local il ocupă activitatea între nele ram uri si sortimente nu s-au litativă a a ctivită ţii întreprinderilor. întreţinerea fondului locativ con şantiere.
p rin d e rilo r de industrie locală si de încadrat în prevederi. Sesiunea a c ri Aceasta cu atît mai m ult cu cit pla stituie o problemă de mare im por Dâră a m inim aliza aceste realizări © EVENIMENTELE DIN NIGERIA
gospodărie comunală De aceea şi co nul producţiei globale pe anul 1966 tanţă. Tocmai de aceea s-a prevăzut care reflectă o preocupare mai sus
m itetele executive ale sfaturilor ticat faptul câ preţul de cost a fost ţinută din partea organizaţiilor de
depăşit cu 2 milioane lei si că volu este mai mare cu 7.9 la sută faţă de la buget suma de 27 milioane lei ® PUTERNICE ATACURI ALE FORŢELOR
populare au îndrum at şi controlat mul beneficiului planificat nu s-a construcţii, tov. Stelian Popescu, Con
mai îndeaproape aceste sectoare de realizat cu peste 3,5 milioane lei. realizările anului 1965. pentru a se asigura o bună în tre ţi stantin laremsehi şi Toma Cazam au PATRIOTICE ÎN JURUL SAIGONULUI ŞI
activitate. Stabilind măsuri tehnico- Sesiunea a apreciat rezultatele ob nere şi conservare a im obilelor. Râ- IN DELTA FLUVIULUI MEKONG
Nerealizarea acestor indicatori s-a V. FURIR
organizatorice cu eficienţă în proce ţinute în anul trecut de gospodăria mine numai ca întreprinderile res V ALHU
datorat mai ales în treprind erilor o-
sul de producţie si concentrînd efor râşeneşti de industrie locală Petro comunală care a depăşit planul de pective să manifeste mai m ult interes ® NOI INCIDENTE LA SANTO DOMINGO
turile spre realizarea sarcinilor de şani si Deva, unităţi care în tot tim producţie şi prestaţii cu 2 la sută ob- şi iniţia tivă în această direcţie. (Continuare in pag, a 3 a)