Page 58 - Drumul_socialismului_1966_01

PAGINA A 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3438

-------y ty m i
20 IANUARIE 1066

C i n e m a

d e v a : U ltim a cavalcadă spre
Santa CYuz — cinem atograful
„P atria" ; Fiul Căpitanului Blood
— cinematograful „A ria " ; PE­
TROŞANI : 800 de leghe pe Am a­
zoane — cinematograful „Repu­
blica" ; „Old Shatlerhand — ci­
Sărbătorim în curînd îm plinirea a pentru unire de ia m ijlocul secolu­ 1848, conducătorii care iau drum ul
107 ani de la înfăptuirea U n irii P rin ­ lui al X lX -lea. exilului au în centrul preocupării lor nematograful ,.7 Noiembrie" ;
cipatelor — eveniment de însemnă­ In istoria Ţ ărilor Române din se­ unirea. Nicolae Bălcescu îndemna LU PEN 1: Dulcea pasăre a tine­
tate istorica deosebită, ce a pus ba­ colul al XV-lea, permanent amenin­ astfel poporul să fie gata pentru o reţii — cinematograful „C u ltu­
zele statului naţional român a cărei ţate de cotropire, se întîlnesc feno­ revoluţie viitoare pe cate o întrezărea ral" ; SI MERI A : De-as fi Harap
desăvîrşire avea sâ se înfăptuiască mene de uinlicare feudală, dintre ca­ si care trebuia sâ aibă ca scop A lb — cinem atograful „M ure­
in decursul anului 1918. prin lupta re două prezintă o semnificaţie deo­ „Unitatea şi libertatea naţională". şul" ; A LB A IUL1A : Un şoarece
revoluţionară a poporului român de sebită: cel din vremea Ini lancu de Pentru el ideea unităţii naţionale u- printre bărbaţi — cinem atograful
pretutindeni. Hunedoara, şi apoi cel din vremea lui vea un larg conţinut: „Donmirea de­ „V ictoria" ; Neamul Şoim.ii eşti-
Cei care au înfăptuit actul măreţ Ştefan cel Mare. lancu de Hunedoa­ mocraţiei", sau „Domnirea poporului lor seriile l si II — cinematograful
al U n irii salutau în ziua de 24 ia­ ra a luptat îm potriva tu rcilor cu fo r­ prin popor". ,,23 August' ; SEBEŞ : Cartierul,
nuarie 1859 „ziua cea marc a veacu­ ţe m ilitare româneşti, alcătuite în Cistigînd adeziune tot mai largă, veseliei — cinematograful „P ro­
lui. eca mai frumoasă zi a neamului prim ul nncl din transilvăneni, m un­ ideea u n irii se transformă într-o gresul" ; Spărgătorul — cinema­
românesc teni si moldoveni. mişcare care nu maî putea fi zădăr­ tograful „Sebeşul" ; ORAŞTIF :
Unirea Moldovei cu Ţara Româ­ Ştelan cel Mare formase un or­ nicită; ea era îmbrăţişată de toate Doi băieţi ca plinea caldă — ci­
neasca răspundea unei necesităţi is­ ganism politic între Ţările Române. forţele progresiste ale vrem ii, de ma­ nematograful „P atria" ; La ora
torice si era rezultatul întregii dez­ In lupta sa îm potriva tu rci­ sele populare. 5 după-a miază — cinem atograful
voltări a poporului nostru form at în lor a intrat si Ţara Românească pe Unirea. înfăptuită acum 107 ani, „Flacăra*' ; HAŢEG : Pe urmele
m ileniul 1 e.n. în spaţiul Carpato- care domnul dorea să si-o alăture în lui Ah med — cinem atograful
Danubian de la noi ciul Dunării in ­ scopul form ării unui organism feudal n-a fost opera unuia sau altuia din­ „P o p u la r": B RA D : Unora le pla­
ferioare. menit să stăvilească înaintarea tu r­ tre oamenii politici ai vrem ii, ci ea ce jnzz-ul — cinem atograful
Deşi procesul de dezvoltare a po­ cilor. Cinai şi Transilvania intrase — a fost un act revoluţionar realizat „Steaua roşie" ; LONEA : Run­
porului român s-a desfăşurat in mod în parte — in organismul feudal con­ de popor, doritor de a se vedea unit da G-a — cinematograful „M ine ­
neîntrerupt, pe întregul teritoriu al dus de Ştelan. Astfel, cronicarul Dlu- într-o singură ţară independentă şi ru l" ; II.IA : A trecut o femeie —
ţârii, păsti ind trăsături generale co­ gosz vorbind de venirea contingente­ cinematograful „Lum ina".
mune, in dezvoltarea istorică a so­ lor secuieşti in ajutorul lui Ştefan, suverană. Pentru studenţii Institutului de urine din Petroşani - ca pen­
cietăţii pe pâmîntul patriei noastre cu prile jul luptei de la Vaslui (1475). Prof. V A S ILE CISMAŞU tru toţi' studenţii patriei noastre - se creează dm zi in zi condiţii
an intervenit, in decursul vrem ii, notează câ Ştelan avea cu sine „cinci Liceul „Decebal" Deva R a d i o
factori care au dus la organizarea sa m ii de secui, a căror ţară o scosese tot mai bune de odihnă şi învăţătură. Pa mflet
în trei state separate cu unele par­ de sul) ctrm uiroa regalului unguresc IN FOTOGRAFIE: Noul cămin nr. 3 al Institutului de mine
ticularită ţi în dezvoltarea lor. Po­ şi o adusese sul» stăpînîrca sa". A- din Petroşani. PRO GRAM UL I: 5,06 Cîntece de
porul a vieţuit astfel, despărţit in ceastâ formă de unire îmbrăca însă Foto: N. BONDARENCO viaţă nouă şi jocuri populare ; 5,30
cadrul celor trei state feudale: M ol­ haina suzeranităţii si se înfâpluia Pierde-vară Gimnastice de înviorare ; G.15
dova. Ţara Românească si T ransilva­ trecător, numai atunci cind prim e j­ Transm item pentru sate ; 6,22 Ho­
nia, despărţirea liin d determinat,) de dia comună impunea lupta tuturor re şi sirbe ; 6.45 Salut voios de
însuşi sistemul economic si politic românilor. pionier ; 7,15 Dimineaţa prin Bu­
feudal, iar pe de alta parte de do­ In anii 1599-1690 tendinţele de fă ­ La H u n e d o a ra si fcrîhaSuS cureşti — muzică uşoară ; 7.30
m inaţiile străine sub care au căzut urire a unui organism politic uni­ Cîntece si jocuri populare ; 8.30
curind după întemeiere. tar, capabil să se opună cu succes La m icrofon, melodia preferată ;
Scindarea teritorială şi politică în­ dominaţiei otomane, işi găseşte ex­ 9,30 Sfatul medicului : Cu­
delungată, datorită existenţei in a- presia in unirea celor trei ţâri româ­ C onsfătuire in terregio n ală de masa noştinţe practice cu p rivire
ceastu parte a continentului a unor neşti sub cîrmuirea lui M ihai Vitea­ la îngrijirea bolnavului la do­
mari m onarhii feudale, care interve- zul. încercarea voevodului de a rea­ (Urmare din pag. I) m iciliu ; 10,30 Vreau să slin
neau direct în treburile interne ale liza o singurii form aţiune statală — de ch iru rgie (reluarea em isiunii clin 17
ţâ rilo r române, răpind p a j din te­ nvind la bază concepţia politică a ianuarie); 11,00 M ici form alii vo­
rito riile lor. a dus la slăbirea fo iţe ­ monarhiei absolutiste ereditare — s-a In ziua de 15 ianuarie a.c„ sala ca­ Din partea Institutului inedico-far- Dar aceste „adinei bâtrineţe" durea­ cale si orchestrale de muzică u-
lor poporului in lupta sa îm potriva prăbuşit după scurtă vreme, condiţi­ sei de cultura din Hunedoara a găz­ maceutic din Timişoara, au partici­ ză exact pinâ a doua z.i, cind piei de- şoarâ ; F2.10 Gintă Fetician Fâr-
cotropitorilor străini, a încetinit dez­ ile interne si internaţionale neper- duit consfătuirea interregionala de pat profesorul dr. loan Danicico, vnră nu-şi mai recunoaşte iubita de casu şi Ilie Udilâ ; 12,30 Aici...
voltarea ec.onomicâ şi sociala si chiar m itînd menţinerea statului feudal ro­ chirurgie, organizată de Filiala Hu­ profesorul emerit dr. Tilus Rusii. dr. aseară si aleargă in căutarea alteia. Iaşi ! ; 13,45 Cîntâ corul ansam­
procesul de formare a naţiunii ro­ mân unitar. nedoara a U niunii societăţilor de şti­ L. Rejan, care au dezvoltat temele: Pe stradă (asta în zilele de vreme blului folcloric al S.P.C. d irija t do
mâne. Deşi incompletă şi de scurtă dura­ inţe medicale din Republica Socia­ „Politraumntismele, diagnostic şi a- frumoasă), pierde-vară bate trotua­ Ştefan Murexanu ; 15,00 Pagini a-
Unirea s-a putut înfăptui abia la tă. unirea înfăptuită de M ihai V itea­ listă România. I.a consfătuire, care titudine terapeutică la locul acciden­ rele in lung si-n lat. Cind îsi in tîl- lese din opera „Carmen" de Bi-
m ijlocul secolului al X lX -le a deoa­ zul a p rile ju it explozia unor senti­ a constituit un valoros schimb de ex­ tului şi în primele zile după acci­ neşte semeni de-ai săi, atunci, îm ­ zet ; 15,30 C ontribuţii la o mono­
rece abia atunci poporul român a de­ mente populare de solidaritate, dind perienţă, au participat profesori de dent", „Inventarul noului născut, din preună ocupă toată partea rezervată grafie a cu ltu rii de masă ; 1G.20
venit o naţiune. Naţiunea este o ca­ la iveală o realitate istorică perma­ ia I M F. Timişoara, medicii chirurgi punct de vedere chirurgical de ur­ pietonilor si dezbate probleme înalte Un sat cu vechi tra d iţii corale,:
tegorie istorică, definită de mar­ nentă. După M ihai Viteazul, succe­ din regiunea Hunedoara, reprezen­ genţă" şi „ Reanimarea în arsuri". cum ar fi: pe cine mai iubeşte, ce Domneşti — Regiunea Argeş ;
xism ca o comunitate stabilă, con­ sori ai acestuia, ca Vasile Lupu, M ih- tanţi ai regiunilor Banat si Crisana M ult interes a stîrnit şi tema „A - dans nou a învăţat, dacă a trişat sau 16,40 Stanţe pentru unire ; 18,03
stituită istoriceşte, de limbă, de te­ nea al lll-le a , Şerban Cantacuzino, Temele supuse dezbaterii au fost a- cluziile intestinale", susţinută de Iov nu astă noapte la poker, dacă a mai In ju ru l globului ; 18,1.3 Nunta in
ritoriu, de viaţă economică şi de fac­ nutreau aceleaşi dorinţe de unire a xate pe problemele de asistenţă de dr. F. Moza in colaborare cu un sustras discret din portofelul tatălui
tu r i psihică, care sc exprimă in co­ Ţ ârilo r Române. urgenţă, ce se acordă accidentaţilor grup de medici de la secţia ch iru r­ 25 de lei. dacă l-a mal păcălit pe ve­ folclorul nostru ; 19.00 Seară pen­
munitatea culturii. Numai atunci Năzuinţa spre unire şi indepen­ în cimpul muncii, in cazul accidente­ gie a Spitalului din Deva. cin scriindu-i ceva necuviincios pe tru tineret ; 20,00 Radiogazeta de
cînd exista condiţii obiective de îm ­ denţă. pătrunsă adine, la începutul lor de circulaţie şi unele urgenţe ab­ Temele prezentate si discuţiile pe usa apartam entului si altele. Lacâ in seară ; 20,45 Noapte bună, cop;i :
binare a acestor elemente, se poate secolului X IX în tonte păturile so­ dominale. marginea lor, au reliefat necesitatea această clipă d oriţi sâ treceţi pe tro ­ povestea „C ăciuliţa" ; 21,25 Va­
tuar, pierde-vară nu se clinteşte din
vorbi de naţiune. ciale. se transformă într-o mişcare Colectivul de medici al secţiei lărgirii continue a colaborării intre rietăţi folclorice ; 21,45 Cîntâ fo r­
naţională şi urmărea în vremea lui chirurgii clin legiunea noastră si cei loc. Tar dacâ-i cereţi voie, atunci vă maţia de muzică uşoara Paul
Elemente constitutive ale naţiunii chirurgie de la spitalul nostru din priveşte am eninţător si obraznic. Ghentzer.
române, ca teritoriu şi comunitatea Tu dor Vladim iresru înlăturarea unu­ Himedora, a susţinut teci referate în dm alte regiuni, sprijin u l pe care-1 Toată fiin ţa sa exprim ă, în această PRO GRAM UL II : 7.45 Reco­
de limbă, au existat cu multe veacuri ia dintre principalele piedici din ca­ care s-au expus experienţa si meto­ acordă filia la U S.S.M. Leva si I.M.F. clipa, un dispreţ total. Mai mult, gu­
înainte de unirea Principatelor. Deşi lea u n irii si independenţei — dom i­ dele folosite în: „Tratamentele tora­ Timişoara grija permanentă a parti­ ra î! ia pe dinainte şi vă atribuie în mandări din program ; 7,50 „M în -
drie de oţelar" — program de
s-au dezvoltat ca state separate, cele naţia otomană. Tudor recomanda d i­ cice", „Tratam entele aparatului u ri­ dului si statului nostru pentru pro­ plină stradă epitete nu tocmai agrea­
trei ţâri române au păstrat in de­ vanului Ţ ârii Româneşti să intre in nar", si „ Fracturile de col fem urar" movarea şi dpzvollarea continuă a bile Deci. politeţea este ceva de ne­ cintece ; 8,00 M elodii populare
cursul istoriei permanente relaţii e- strinsâ legătură cu cei din Moldova (la vîrstnici). Pentru a reliefa si sin­ activităţii ştiinţifice a cadrelor me­ înţeles pentru acest personaj atît de... din diferite regiuni ale ţă rii ; 9,55
conomice si culturale. Astfel, popu­ „ca unii cc sinlcm ilc un neam. de tetiza cit mai bine metodele folosi­ dicale, în vederea ocrotirii sănătăţii im portant Ea se manifestă nu nu­ Cîntâ Elisabeta Pavel si fluierasuL
laţia transilvăneană se aproviziona o lege". te de noi, experienţa secţiei de chi­ oamenilor muncii Lucrările prezen­ mai în cazul descris mai sus ci si a- Gheorghe Gigea ; 10,25 Scurt pro­
cu produse agricole din Ţara Româ­ După această dată, ideea u n irii ro­ rurgie, aşa după im n indică docu­ tate de călre participanţii clin cele­ tunci cînd aşteptaţi la rind la cine­ gram de muzică uşoară; 11,07 Dra­
nească iar locuitorii M oldovei si ai m ânilor intr-un singur stat cistigă mentele Congresului al lX-Iea al ma, la teatru, la autobuz. Pierde-ya- gă mi-e m îndruţa mea — Wâfsio-
Ţ â rii Româneşti se aprovizionau din teren tot mai mult. Ea se află inclu­ B C R ., la întocmirea lucrărilor ex­ lalte oraşe şi regiuni au fost m ult râ n-are tim p să aştepte şi-si face ne de melodii p o p u la re ;' 12,*30
Transilvania cu produse meşteşugă­ să in textul Regulamentelor Organice puse, ca si in diferitele cazuri de tra­ apreciate de colectivul de medici din loc cu contele pinâ ajunge la ghişeu. Program de polci ; 14,30 Popas
reşti. M oldovenii si m untenii cum­ tare recunosc că numai „întim plă- tament s-a muncit colectiv, adueîn- oraşul Hunedoara, consfătuirea con­ Pe el nu-1 interesează dacă a căicMt folcloric muzical pe plaiu ri olte­
părau de aici unelte, arme, pînză să­ tourc îm p re ju ră ri1 au împiedicat pî- du-şi o contribuţie însemnată medi­ stituind pentru noi toţi un valoros pe cineva pe picioare, dacă a rupt neşti ; 15,30 Ascultătorii ne so­
sească, postav etc. Vlad Dracul, de na atunci inlâptuirea sa. cii St. I.orintz, Al. Simionescu, I. nasturele de la paltonul altcuiva sau licită ; 16,00 Voci si orchestre —
pildă, cumpăra din Braşov arcuri, să­ Ideea u n irii pătrunde tot mai mult Sferdeanu. Gh. Farc-aş, O. Vasilesru, schimb de experienţă. dacă a dat la o parte brutal un co­ muzică de estradă ; 16,30 Em i­
geţi si silitră pentru prepararea pra­ în conştiinţa poporului. Astfel, in P Alic, S. Medrea. I. Păsculescu, I. pil. siune de basme ; 17,30 Cîntâ or­
fului de puşcă. 1838 gruparea progresistă din ju ru l LA SANIUŞ. Giurgiu si S. Rapsis. Dr ION MIC Li Cum vâ spuneam, acum în vreme chestra de muzică populară „Cer-
Domnii din Ţara Românească şi lui Ion Cimpineanu din Ţara Ro­ directorul Spitalului din Hunedoara de iarnă stă mai m ult prin cofetării negura** din Piatra Neamţ ; 18.15
Moldova au dat numeroase p riv ile ­ mânească, plănuia „Unirea Ţârii Ro­ si cafenele. Dacă nu credeţi, vizitaţi Ziare, ziarişti, opinii ; 19,03 „A i
gii comerciale. (Mircea cel Bâtrin mâneşti cu Moldova". cofetăria „C arpaţi" din Deva sau ca­ să ştii tu ce-i dorul" — emisiune
H D — braşovenilor prin care se n- Preocuparea pentru un stat mai feneaua din noul cartier. II veţi re­ de romanţe t 21,40 V arietăţi m u­
eordno scutiri de vama, le asigura larg n fost înscrisă şi în programul cunoaşte imediat. M ultiplicat, el se zicale.
paza drum urilor precum si tlrg u ri conjuraţiei confederaţive din 181.9 S P f t f f i T aseazâ la una sau două mese şi in ­ Radiojurnale şi buletine dc ş tiri:
H
pentru desfacerea m ărfurilor. La fel condusă de Leonte Radu. Glasul uni­ SPART A C 1 fi D & PE I Af ! HĂ diferent dacă consumă o cafea cu 5,00 ; 6,00 ; 7,00 ; 8,00 ; 10,00 ; 12,00;
a procedat apoi şi Alexandru cel rii se tăcea auzit apoi cu prilejul a- rom sau nu. începe să se distreze. 14,00; 16,00; 18,00; 22.00; 23,52-
Bun) Aceste legături se dezvol­ dunârii de la Blaj din 3-15 mai 1818, Se joacă fotbal de masă sau cu cu­ 23,55 ; (Programul I) ; 7,30 ; 9,00
ta in secolul X V con jugindu-sc unde poporul striga: „VREM SA NE tia de ch ib ritu ri. Fiecare succes este 11,00: 13,00; 15,00; 17,00; 23,00;
cu acţiunile politice comune, în­ U NIM CU Ţ A R A ". Programul emi­ icţi) si Flacăra (fete) la volei seni­ urm at de urale în toată puterea cu­ (Programul II).
deosebi cu lupta untiotomana. granţilor revoluţionari moldoveni re­ Campionatele ori. Aulo la popice, Sanitarul la săli. Demn de remarcat este sp rijinu l vântului, iar fiecare insucces de cu­
I.upta îm potriva turcilor a dus fugiaţi la Braşov, din 34 mai 1043, C. si acordat de către conducerile între­ vinte care nu pot fi reproduse aici. |
In alierea şi chiar unirea, în unele intitulat „P rincipiile noastre pentru corespondent prinderilor precum si interesul ma­ Ba mai m ult, ca să se simtă mai co­ Televiziune
perioade a ţâ rilo r române, unire ce rclorm ai ca patriei" înscria îu cel orăşeneşti nifestat de asociaţiile sportive in a- mod, pierde-vară stă cu picioarele pe
nu putea lua, datorită co n diţiilor is­ <le-al G-'ea punct al sân „Unirea * * menajarea patinoarelor. alte scaune. Dacă in tim pul acela n-
torice, încă forma unei contopiri ci Moldovei şi a Va|2hioi Intr-am sin­ Prin grija Consiliului clubului o- întreceri atractive S. HALO ! veţi nenorocul să in tra ţi în cofetărie 19,00 Jurnalul televiziunii (I);
doar trăsături de confederare, carac­ gur stal naţional românesc". râsenesc U C F S. Deva au tost or­ corcsponduit cu fam ilia, trebuie sâ astupaţi ure­ 19,15 Emisiune pentru tineretul
teristice feudalism ului. Faptul acesta Dorinţa pentru unire era apoi re­ ganizate campionate la totbal, volei, chile si ochii copilului. A ltfe l riscaţi şcolar : Şcoli si tra d iţii ; 20.00
a avut însă — datorită unităţii et­ petată in programul publicai de Ko- popice şi sah. I.a aceste întreceri s-au Tim p de două xăptâmîni elevii de să auziţi acasă din gura acestuia cu­ „Mos Ion Roată si Unirea ; 20.30
nice a poporului român — urm ări înscris mai multe echipe care au de­ la Şcoala generală din Drasov, raio­ Sportivii cooperatori vinte din vocabularul unui pierde- Recitalul violonistului M ihai Con-
însemnate, contribuind la întărirea galnireanu in august 1848 in Buco­ pus toate eforturile pentru n se cla­ nul Sebeş, au participat la leusite în­ vară sau să-l vedeţi stînd cu picioa­ stantinescu ; 21.00 Film : Poarta
întrecut la tenis de masă şi şah con­ se afirmă
solidarităţii întregului popor român. vina. Reformele burghe/o-democrnti- sa pe un loc cit mai bun. După in- treceri sportive. T inerii sportivi s-au rele pe masă, fum înd si jucind cărţi. infernului ; 22,30 Jurnalul tele­
Aceste sentimente de solidaritate, cu­ ce inst l ise în arest program trebuiau cluherea turului campionatului oră­ Pierde-vară stă în cofetărie cîte- viziunii (II) ; B uletinul meteoro­
noaşterea unită ţii poporului român, să aibă divpt cunună „unirea M oldo­ şenesc in frunte s-au situat echipele ţine! pentru spartac hiada de iarnă. Recent a avut loc în sala clubului va ore pe zi. Uneori chiar o după- I logic.
La tenis de masă fete prim ul loc
afirm ate de cronicari, au fost sub­ vei cu Ţara Româneasca". asociaţiilor 1 G.O In fotbal, Progre­ a fost ocupat de eleva Maria Roşu U.R.C.M, Deva o şedinţă de analiză amiază întreagă. Şi dacă se plictises- |j
stratul istoric care a alim entat lupta După înhingerea revoluţiei de la sul la volei junioare, C orvinul (bu- iar la băieţi de Nicolae Solanti. I.a a a ctivită ţii depuse in cursul semes­ te cu fotbalul de masă începe sâ se li
şah, prim ul loc a fost cucerit tot de trulu i II al anului 19G5 de asociaţi­ amuze făcind glume fără perdea la I
elevul Nicolae Solanti. ile sportive ale cooperativelor meş­ adresa personalului de serviciu sau t!
ION M OLDOVAN teşugăreşti din regiunea noastră. Cu chiar a consumatorilor. Iar cînd nici PENTRU 24 ORE
corespondent acest p rile j s-a scos în evidenţă fap­ această distracţie nu-i mai aduce nici Vremea se menţine umedă sî
trăgind după el usa de-i o plăcere pleacă din local, dar nu
clănţăniră geamurile. tul că sportivii cooperatori au p arti­ inaînte de a-si studia în oglindă o cu cerul mai m ult noros. Vor
Noaptea asta M itru n-a Patinaj cipat la o serie de com petiţii obţi- mai cădea ninsori locale. V întul
mai fost sîciit de măsea. nînd rezultate bune. S-a mai arătat figură cît mai blazată, de om neîn­ va sufla moderat, cu intensificări
Se culcă poate printre că num ărul m em brilor U.C.F.S a a- ţeles... locale din sectorul vestic. Tem ­
u ltim ii din tot oraşul In localităţile I.upeni, Petroşani si iuns In 3.158 iar la concursurile cul- V-am prezentat cîteva din trăsă­ peratura aerului va fi cuprinsa
dar ceva nu-1 lăsa sâ Petri la au lost puse la dispoziţia ti­ tural-sportîve an participat 703 co­ ziua între — 4 şi -j-1 grad, iar
doarmă. Numără el m ul­ neretului si vîrstnicilor baze sportive operatori. Le asemenea 243 tineri si turile esenţiale ale unor pierde-vară, noaptea între —8 si — 15 grade.
tinere au obţinui insigna de polispor­
M itru a avut o noapte glum i omul fură ca M i- zii sâ tragă ceva, sâ-si te cifre, ridică si o m i­ pentru practicarea patinajului. tiv. pentru a fi mai uşor recunoscut. In PENTRU URM ĂTO ARELE
albă pentru că nu-1 lă­ tiu sâ priceapă, lâsîn- amorţească măseaua; si na în sus ca să oboseas­ Cu ocazia dării în folosinţă a n- societatea noastră astfel de persona­ 3 Z ILE
sase o măsea în pace. I du-1 apoi să-si vadă de pentru asta si pentru ri- că. Ce n-a lăcut să poa­ cestor patinoare în toate cele trei Pentru acest an sînt prevăzute alte je sînt pe caie de dispariţie. Şi cum Vremea se menţine rece, mai
se încălzise capul de du­ treburi. M itru se duse ra cu inginerul. De nici tă dorm i, clar zadarnic. localităţi sute de tineri au participat competiţii la care vor lua parte lu ­ pentru muzeu nu trebuie sâ reţinem ales noaptea, si favorabilă nin­
rere si prin gînd ii tre­ aţă la locul presupus cu tot nu mai avea deeît In minte îi reveni de su­ la concursuri de patinaj în cadrul crătorii din cooperaţia meşteşugă­ sorilor. Circulaţia rutieră îngreu­
cea numai o dorinţă. 1 si pricina şi cercetă cu o câţiva paşi pînu acasă te de ori figura ingine­ Spartachiadej de iarnă organizate de rească. nici un exemplar, să-i ţintuim la lo­ nată a tît de 2ăpada îngheţată,
zicea câ dacă ar avea a- lanterna, tot zidul făcut Cu ceva de la „Osul de rului, tîmplele îi zvîc- consiliile asociaţiilor sportive res­ NICU SI1UCHEA cul ce li se cuvine, cu opinia noas­ c it şi de dunele formate in urma
cum o maşină ori o mo­ in ultim ele zile si zise prună" o sâ doarmă neau îndesat şi-l apăsa pective. corespondent tră combativă, sănătoasă ! viscolului.
tocicletă s-ar înscrie la o ceva printre dinţi. lemn pinâ dimineaţa La ceva pe suflet. Simţea câ
cursă de mare viteză, să Ziua aia a fost păcă­ colţul păcătos, tocmai pe nu mai poate răbda. Se
meargă pinâ nu mai des­ toasă de la prim ul ceas cînd îi sclipeau ochii ca sculă, se îmbrăcă şi, cu
luşeşte nim ic pe lingă el, a! ei; M itru h dat din- stelele iarna, îi aduse nu gindul la o uşurare, se
dai să-l bată un vint as­ tr-un râu în altul. Pe la ştiu cine în cale un om duse in puterea nopţii R. S. CEHOSLOVACA’, — In foto: La B ilina se a-
pru pe la urechi, poate prinz inginerul l-a tr i­ din echipă. Asta ii spu­ la o adresă pe rare o flâ in curs de construcţie un pod lung de 1 km. care
i-ar trece de măsea. In mis sâ vadă de o lut ra­ se ceva despre materia­ ştia. Sună la apartamen­ va susţine o bandă rulantă unind cele două părţi ale
noaptea asta a făcut to­ lul care încă n-a venit tul 28. Pinâ sa i se răs­ DE PRETUTINDENI minei Corlei.
tuşi a ţiv a kilom etri pe si câ lucrarea n-o să 1 ie pundă îsi privi ceasul de
jos printre scaunele si gata la timp. M itru sim­ la mină. Era trei si ju ­ A
masa din m ijlocul ca­ ţi câ în piept i se a p rin ­ mătate. Mai sună o dată
merei. de o bilbără ca de sudu­ si de dincolo de usă îl I
Nici n-n aşteptat sâ-1 ră. Lăsă totul baltă si în întrebă cineva ce doreş­
caute dimineaţa si s-a re la un bloc unde lip ­ paşi cînd mai lungi, cind te, apoi uşa se deschise. ^ PIROMETRU AU TO M AT trucţiei este metalic şi pe acest nor recorduri nebănuite în a-
dus drept la blocul la sea un sef de echipa. mai scurţi se duse la in­ De o parte si alta a CU R A D IA Ţ IE schelet sînt fix a ţi pereţii, in tletism, tot aşa după cum fo­
care lucra. Mai era piuă N-a zis ca nu mprge, dar giner în birou. II găsi pragului se in tiln iră do­ La institutul de măsuri şi a- grosime de numai J mm, si losirea p ră jin ilo r din fibre de
să vină toţi ai brigăzii îl ardea că aici unde a- vorbind la telefon cu ci­ uă figuri cunoscute. parnte de măsurat din Harkov acoperişul, din material plas­ sticlă la săriturile cu prăjina
si asta ii duse la gîn- vea normă nu era mate­ neva. Inginerul avea in — Ce-i, M itrule, iar s-a construit un aparat auto­ tic cu fibre de sticlă. Totul es­ a dus la performanţe excep­
dul c-ar putea să-l vadă rial si lucrarea il Între­ faţă tot toiul de schite nu dormi ? Du-te la me­ mat, denumit pirom etru cu te foarte uşor si extrem de re­ ţionale.
careva si s.i-i zică o vor­ ba cit e ceasul. Poate si dosare. Lucra, pe sem­ dic să-ţi dea cpva, ar­ radiaţie pentru măsurarea zistent. Casa este călduroasă
bă cu două înţelesuri. pentru câ nu era re tre­ ne la ceva. M itru se o- z-o locul de măsea ! tem peraturii electronice a plas­ şi absoarbe zgomotul, pereţii + M A Ş IN A d e t A i a t
N-apucă bine sâ urce buie aici, l-a trim is in ­ pri lingă uşă râsuflînd — Nu, tovarăşe ingi­ mei după radiaţia ei termică. fiind termo si fonoizolanţi. Un T A B L A
scările câ în faţă ii a- ginerul. Sc.irpinindu-se greu pe nas. asteptînd ner, nu măseaua mă doa­ A paratul măsoară tempera­ avantaj în plus : zugrăveala Tehnicianul ceh I. Zîzkadin
pâru un om cunoscut. pe la ceafa si cu fălcile sfîrsitul convorbirii te­ re — zise M itru puţin turi intre 1.000 şi 10000 de
— Ce cauţi aici aşa de strînse plecă la locul fă­ lefonice. încurcat. Altceva, mai grade. devine inutilă. Rlzen a construit un nou tip
noapte ? — îl întreabă ră Sef. Aici. nişte în­ — A ţi term inat, tova­ rău. . dumneavoastră a- Specialiştii speră sâ creeze <$ PISTA ELASTICA de maşină pentru tăiat forme
complicate clin tablă. Ea poa­
in tihntul. curcături. Nu le-a dat răşe inginer ? veţi dreptate. Vă rog sâ un aparat, pe baza pi ro m b u­ d i: a t l e t is m te Ci conectată la o maşină de
— Apăi. tovarăşe in ­ de cap decit spre seară. — Da, dai ce s-a în- mă iertaţi că v-am jig ­
giner, să vă spun drept, Acum M itru se mai li­ tim plat. M itrule ? il lua nit. Noapte bună. lui cu radiaţie, cu care sâ poa­ In incinta stadionului spor­ găurit obişnuită. P rincipiul pa­
n-am putut doim i azi nişti o tîi'â, dar tot i se el cu buna. Inginerul, ulu it a po­ tă măsura separat temperatu­ tiv al In stitutulu i de învaţa- tentului constă în aceea că fo r­
noapte cu m-a durut o păru lui că inginerul a — Lăsaţi că ştiu cu vestit a doua zi la toată ra atomică, ionică şi electro­ m lnt superior din Mansfield ţa centrifugă a axului se trans­
nică.
măsea vrut să-l încerce. De ce ce Dumneavoastră tr i­ lumea ce i s-a intim plat (Statele Unite) s-a construit mite asupra m işcării instru­
— Ehe... si eu care cre­ l-n trim is acolo pe el si m iteţi oamenii de colo- noaptea la ora trei si ju ­ + CASE DE M A T E R IA L recent o pistă elastică de atle­ m entului de tăiat cu care se
deam câ te-a întrebat nu pe nitul ? Aici e o eolo... de ce ? mătate. Şi nu l-a p rivit PLASTIC tism. Pista, construită din be­ poate tăia oţel gros de 4 mm.
conştiinţa de comunist caznă. Şi cu girului ăsta Stupefiat, inginerul nu nimeni uim it Asa e M i­ ton. a fost acoperită cu un Maşina este folosită la tăierea
de ce ai făcut zidăria se abătu pe la „Osul de mai anin ă sâ zică n i­ tru. La Biberach, în R F. Ger­ strat de cauciuc de 1.8 cm. form elor complicate din ta­
proastă la palierul 3, prună' din colţul stră­ mic câ M itru il părăsi, C AKM EANU mană, se experimentează con­ După părerea specialiştilor, blă, lucru imposibil de reali­
struirea unor locuinţe de ma­ pista ac'asta. r"rt"nm ci® elas­ zat cu foarfecele pentru ta­
terial plastic. Scheletul cons­ tică, va permite obţinerea u- blă.