Page 59 - Drumul_socialismului_1966_01

PAGINA A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3438

Propagandişti şi cursanţi:
IMTREPRINDEHEA DE CONSTRUCŢII

FORESTIERE DEVA
NIVELUL Ş! CONŢINUTUL

strada Dorobanţilor nr. 24
a n g a j e a z ă :
ÎNVATÂMÎ NTULUi DE PARTID — tehnicieni normatori la şantierele de construcţii
forestiere din regiune
* Informaţii suplimentare se pot cere la serviciul per­
sonal al întreprinderii
T riki propagandişti: Nicolae In lipsa m aterialului bibliogra­ industrializare socialistă în Hunedoa­
M ărunţelu Alexandru Savu şi fic, nu se fac expuneri mai ra. în regiune şt chiar în alte le g i­
foan Ita ne iu şi trei cursanţi : largi ? uni. Aceasta ajută la înţelegerea mai
Victor M. Pop. M ihai Ciobanii profundă a problemei, la lărgirea o-
şi V ictor Sloian de la lam ino­ Tov. M ărunţelu : Noi avem indica­ rizontului de cunoştinţe al cursan­
rul de 630 rum al C.S.H., au ţia de la cabinetul de partid să nu ţilor.
participat Ja discuţia pe care facem expuneri largi. ci să enunţăm ÎNTREPRINDEREA ELECTROMONTAJ
am organizat-o in legătură tu ideile principale ale temei, iar Ce legătură există între pro­
nivelul conţinutului invâţâm în- cursanţii să pună accent mai mare pagandist şi cursanţi intre două
tului de partid. dezbateri ?
pe studiul individual. S I B I U
Tov. Savu : Noi ne-am dat seama
că lipsind m aterialul bibliografic tre­ Tov. Baneiu : De regulă, în fiecare
Cum apreciaţi nivelul la buie să facem expunerile mai largi cerc există tovarăşi care, deşi cu­
care se desfăşoară invăţămintul? şi le-am făcut la cîteva teme. nosc problemele, nu iau cuvîntul n- strada Lector nr, 12
Tov. Stoian: Eu aş zice că la une­ tunci cind sînt puse in discuţie. Pen­
le teme. mă reler la cele care cu­ tru a-i antrena, stau de vorbă cu ei
prind mai multe teze teoretice şî mai in intervalul dintre două seminarii, Angajează în cursul anului 1966 :
Tov. M ărunţelu : Părerea mea este îi întreb cum se pregătesc, în ce sta­
că in atest an nivelul invăţăm intu- greu de înţeles, expunerile propa­ diu au ajuns cu conspectarea mate­
gandistului să Iie mai dezvoltate. U-
lul s-a ridicat faţă de anii trecuţi. ria lu lu i bibliografic, ce probleme au — sudori categoria 4-6 ce vor fi cuprinşi in echipe de
Cursanţii studiată cu mai m ult inte­ ncori este bine ca propagandistul să neclare. Ie dau unele explicaţii si
res, participă mai activ la dezbaterea pună problemele formate clin mai astfel Ie întăresc convingerea că ei electricieni (inii ;
multe întrebări: aceasta stîrneşte in ­
problemelor. Se evidenţiază un mare teresul cursanţilor pentru a şi le lă­ cunosc problemele şi-i îndemn să
interes pentru studierea documente­ m uri. participe la discuţii în cerc. Faptul — montori construcţii metalice ;
lor Congresului al IX-lea al P.C.R., a acesta dă rezultate bune.
p oliticii economice a partidului nos­ Tov. M ărunţelu: Sînt propagandist — muncitori necalîficaţi ;
tru. Cum asiguraţi legarea tezelor de mai m ulţi ani şî m-am convins Doritorii se vor adresa in vederea angajării la sediul în­
Tov. Ciobanu : Sînt convins că stu­ teoretice cu viaţa, cu practica ? că este foarte p o trivit ca propagan­ treprinderii — Serviciul Personal şi învâţămînt.
diul ar fi mai bun, sem inariile mni distul să ţină o legătură permanentă
bogate In conţinut dacă am avea la Tov. Savu; De obicei, cînd expun cu cursanţii, să-i ajute în studiu, să
îndemînă întregul m aterial biblio­ ideile ce urmează să fie discutate !a le arate chiar cum să conspecteze, Informaţii suplimentare se vor primi Ia telefonul 6500
grafic. De regulă avem doar Rapor­ tema următoare, mă opresc asupra căci pentru m ulţi aceasta constituie Sibiu.
tul prezentat la Congres. Celelalte unor aspecte concrete din viaţa co­ o greutate. D iscuţiile din preajma
materiale lipsesc. De aceea unele lectivului secţiei sau al com binatului. dezbaterilor din cerc cu cîte 1-2 to­
probleme puse în discuţie in semina- Aceasta s-a pretat mai bine la teme­ varăşi îsî arată rezultatele bune în M uncitorul Gheorghe Moga de la fabrica -„Căprioara** din Sebeş îşi
rii nu sînt tratate cu suficientă pro­ le privitoare la progresul tehnic, seminarii. depăşeşte cu regularitate planul şi execută numai produse de bună ca­
funzime. creşterea productivităţii m uncii, ca­ Tov. Savu : Eu lucrez permanent litate. Foto: V. ONOIU
litatea producţiei etc. Ce aceea ele de zi, iar cursanţii se rotesc în schim­
Tov. Pop a dat răspuns avind în au şi fost dezbătute mai complet, buri. Din această cauză mă întîlnesc
vedere şi o altă sarcină pe care o mai cuprinzător. cu ei pe acelaşi schimb doar la 3 TRUSTUL REGIONAL
are — aceea de locţiitor al secreta­ Tov. M ărunţelu: De cîtva tim p fo­ sâptămîni. Consider ca anormală a- MINER ŞI ELEV
ru lu i com itetului de partid — şi s-a losesc metoda de a sp rijin i cîle 1-2 ceastă situaţie, iar comitetul de
referit la aspectul organizatoric al cursanţi (în special m aiştri şi tehni­ partid al lam inorului are posibilita­
problemei: frecvenţa la învâţăm înt cieni) să se documenteze mai amplu tea s-o înlăture. zenta la cursuri bine pregătit, DE CONSTRUCŢII BANAT
este bună, între 85-90 la sută, pro­ asupra unor aspecte concrete din ac­ capabil să dea răspuns oricărei
i r
pagandiştii noştri pşrticipâ cu re­ tivitatea secţiei, iar la sem inarii, ei Discuţia cu cei trei propa­ întrebări. Cu aceeaşi pasiune şi
gularitate ta pregătire. Faptul nu este aduc multe elemente concrete care gandişti si cel trei cursanţi au hotărîre s-a pregătit în anul ur­ cu sediul în Timişoara
surprinzător, pentru că problemele îmbogăţesc conţinutul dezbaterilor, scos la iveală şi alte aspecte m ător la cursul de a rtificie ri.
organizatorice stau in prim ul rind în le fac mai interesante. Asa am pro­ interesante în legătură cu con­ Pe atunci, la brigăzile de îna­
atenţia m ultor tovarăşi care se ocu­ cedat cu tov Gh. Fodoreanu In dez­ ţinutul şi nivelul la care îşi in tă ri treaba nu mergea peste Piaţa Unirii nr. 2
pă de conducerea învăţâm intului, iar baterea temei despre calitatea pro­ desfăşoară activitatea cercuri­ tot bine. Num ărul absenţelor ne­
aspectele legate de conţinutul de i- ducţiei. le şi cursurile învăţâm intului motivate era destul de mare. A
dei. modul în care se desfăşoară în- Tov. Hanciu: Nu riscaţi astfel să de partid. In condiţiile unei va­ p rim it sarcina de a conduce o
văţăm întul răm in pe plan secundar. transform aţi cercul de economie con­ rietăţi mari de metode şî pro­ brigadă.
De ce ? cretă într-o consfătuire de producţie? cedee folosite de propagan­ — La început mi-a fost teamă A N G A J E A Z Ă :
Tov. Savu : Datorită faptului că nu Tov. M ărunţelu: Nu, pentru că pon­ dişti. ar fi deosebit de u til un că n-o să pot face faţă — ne
derea acestor discuţii în ansamblul schimb de experienţă între
este m aterial bibliografic suficient, mărturisea el. Dar ajutat de cei
dezbaterii problemei este mică. propagandişti urm ărind răspîn- — ingineri şi maiştri în posturi de conducere a şantiere­
unele teme au fost însuşite cam la Tov. Hanciu: Eu (propagandist la dirca experienţei pozitive în mai vîrstniei, am învins teme­
suprafaţă, iar noi, propagandiştii, am un cerc de studiere a Istoriei P.C R ) scopul îm bunătăţirii a ctivită ţii rea. Mai in tîi am stat de vorbă lor Timişoara, Lugoj, Caransebeş, Herculone, Orşova, Arad. Re­
cu cei trei şefi de schimb. Le-am
fost nevoiţi ca Ia sfirşitu l unor se- obişnuiesc ca după dezbaterea unei cercurilor şî cursurilor învăţă- expus părerile mele şi le-am as- şiţa, Oraviţa şl Moldova Veche.
probleme, de pildă, industrializai «a m inlului de partid Aceasta stă
m inarii să facem atîtea completări eultat pe ale lor. Apoi, am stat Se plăteşte indemnizaţie de şantier la toate şantierele în
socialistă a ţă rii noastre, să cer in putinţa com itetului de par­
in cit ele au reprezentat, de fapt, o cursanţilor să vorbească despre mo­ tid al lam inorului de C30 mm. de vorbă cu fiecare m iner al b ri­ condiţiile H.C.M. 1053/1959, iar Ia şantierul Moldova Veche se
nouă expunere a temei. dul in care se reflectă politica de C. ARAM. Tînărul Nicolae Chiţac a venit găzii. Numai după ce am cunos­ plăteşte şi spor de izolare de 20%.
cut bine pe fiecare om, am tre­
din părţile Sucevei la LM. Bar­ cut la unele măsuri. Am insistat
za, ca şi m ulţi a lţi tineri, să în­ foarte m ult, şl însjst şi acum. că Cei ce doresc să se angajeze se pot prezenta personal la
veţe frumoasa meserie de miner. la baza oricărei lucrări să stea Centrala Trustului Regional de Construcţii Banat, Timişoara,
ECONOMIA REGIUNII „A m început de la litera „A " — crind la înaintări, am stabilit ca Piaţa Unirii nr. 3, telefon 1.42.78 interior 79 — 80. Sau pot trim i­
buna organizare a m uncii. Lu-
baterea găurilor
—
ne relata
N. Chiţac. Tainele meseriei m l
le-a destăinuit pentru prim a oară în fiecare schimb să fie execu­ te cereri însoţite de un scurt memoriu de activitate unde au mai
tat un ciclu complet. Adică în-
comunistul loan Herţa. Atunci, tr-un schimb să se efectueze per­ lucrat.
ÎN CONTINUA DEZVOLTARE Meseria am deprins-o repede. De foratul, puşcatul, excavatul şi Data concursului pentru maiştri se va stabili ulterior în
în 1961, eram mezinul brigăzii.
armarea. Pentru fiecare schimb,
la început mi-au plăcut mina şi
ortacii. Şi atunci cînd pui la in i­ respectarea acestui ciclu este o funcţie de depunerea cererilor.
lege. Buna organizare a muncii,
mă o îndeletnicire, o înveţi cu aprovizionarea corespunzătoare
(Urmare din pag. 1) » de desfacere s-a realizat în propor­ Paralel cu dezvoltarea construcţii­ toată pasiunea*1. şi disciplina ferm ă ne-au adus in
ţie de numai 97 la suta. La aceasta lor de locuinţe se vor executa im por­ In drum ul parcurs, de la ve­ fiecare lună o depăşire a planu­
subliniat în cuvintul lor unele defi­ a contribuit realizarea neritm ică a tante lucrări de extindere a reţelei nirea sa la Barza, tin ă ru l Nico­ lui cu 1,30 la sută. Brigada este
cienţe care s-au manifestat, din do­ re p a rtiţiilo r de m ărfuri, cit şi volu­ de apă. canal, term oficări, asfaltări lae Chiţac a avut întotdeauna evidenţiată In fiecare lun.î şi nu
rinţa ca in viito r ele să fie reme­ mul insuficient al acestora Lipsurile de stVă/L electrificarea a 59 de sate sp rijin u l tovarăşilor săi de m un­ avem de loc absenţe nemotivate.
diate. Astfel, durata de execuţie a am intite nu pot însă justifica faptul şi alte acţiuni gospodăreşti. că. Văzîndu-i dragostea pentru ir GOSPODĂRIA AGRICOLA
unor lucrări depăşeşte termenele că în unele unităţi deservirea consu­ Şi in sectorul de drum uri s-a pre­ m inerit, interesul pentru învă­ Intr-u n ui din noile blocuri ale
stabilite. Unele obiective începute in m atorilor se face necorespunzător, văzut modernizarea a 7,4 lcm, iar pe ţătură. ortacii săi l-au îndemnat oraşului Brad locuieşte fam ilia
anii anteriori cum sint casa de cu l­ iar gospodărirea fondului de marfă, 19 km se vor executa im brâcăm inţi să se înscrie la cursurile şcolii Chiţac. I-am făcut o vizită ino­ DE STAT BRAD
tură din Petroşani, canalizarea ora­ studiul cerinţelor populaţiei, reclama asfaltice uşoare. de calificare, gradul 1. Noile cu­ pinată. L-am găsit împreună cu
şelor Hunedoara si Deva. conducta şi prezentarea m ă rfu rilo r sint încă Pentru sectorul de cultură s-a pre­ noştinţe aplicate in producţie ortacul său din brigadă, Aurel
Jiel şi altele, nu au fost predate din nesatislăcătoai e văzut continuarea lucrărilor la clu­ i-au adus satisfacţii noi, necu­ Lungu. Pe masă, cărţi, caiete. slr. Decebal nr. 46
care cauză planul valoric a înregi­ Creşterea continuă a cerinţelor bul din Petroşani, iar pentru dezvol­ noscute pînă atunci. Numele lui — Cine învaţă, puştiul ?
strat o nerealizare de 17,2 milioane populaţiei cere din partea organelor tarea învăţământului vor fi construite era înscris tot mai des pe panoul — Şi copilul, şi eu, ne răspun­ Angajează ciobani in următoarele condiţiuni :
lei. comerciale să manifeste o tot mai două scoli cu cîte 10 săli de clasă, la evidenţiaţilor. Dornic să urce noi de gazda.
Şi sub aspectul calitativ an exis­ susţinută preocupare pentru îm bună­ Petroşani si Deva si 16 săli pentru trepte pe linia ca lifică rii profe­ — El e în clasa a H-a, iar eu — salariul lunar de încadrare se plăteşte după muncă în
tat unele obiecţiuni. îndeosebi pe tăţirea structurii sortimentale şi ca­ invăţăm intul profesional din oraşul sionale, în anul 1963 s-a înscris
şantierele din Vulcan şi Deva. lucră­ litative a m ărfurdor. pentru ridica­ Deva. la cursul de gradul II. Acum, lec­ dau la seral. Acum, term in a acord, avind media lunară cuprinsă intre 750 — 850 lei,
rile de zidărie, montarea tîm plăriei. rea «radului de deservite, creşterea Executarea în bune condiţiuni a ţiile, problemele cursului, erau V II-a. Vreau să învăţ cît mal Norma de îngrijire pe om este după cum urmează :
mult.
instalaţii sanitare şi de încălzire, nu solicitudinii faţă de Cerinţele cumpă­ bugetului si planului economic local mai pretenţioase. Pregătirea te­ — oi mame cu mieii (or p în ă 'la înţărcat 125 capete *
au fost executate cu grijă. La acea­ rătorilor. pe anul 1966. impune din partea co­ oretică impunea o dăruire mai Am fost oaspeţii lui. Discuţiile
sta a contribuit slabul control si in ­ Din lucrările sesiunii a reieşit că m itetelor executive ale sfaturilor mare din partea lui Dar nu s-a purtate despre m inerit, învăţă­ — tineret ovin din anul precedent 250 capete
suficienta indium are tehnică de spe­ si pentru acţiunile soi ial-» ultm ale populare, conducerilor întreprin d eri­ lăsat impresionat de greutăţi. La tură şi felul cum îşi petrece tim ­ — bataIi 300 capete
cialitate din partea cadrelor de con­ au fost alocate sume im portante de lor şi organizaţiilor economice locale pul liber ne-au convins şi mai
ducere de pe şantiere. Nici in ce p ri­ bani A fost îm bunătăţită reţeaua u- problemele teoretice pe care nu m ult despre dragostea şi pasiu­ — oî la recondiţionat 300 capete
veşte folosirea judicioasă si integra­ n ită ţilo r ş'olaie. ini elevi lot m eri­ o organizare mal judicioasă a mun­ le rezolva singur, cerea sprijin nea omului zilelor noastre faţă — berbeci reproducţie 80 capete.
cii. o urm ăril e mai operativă, un con­
lă a tim pului de lucru nu s-a făcut tuoşi li s-au acoidnt burse Pentru trol si o îndrum are competente a în­ din partea cadrelor tehnice. Sea­ de muncă, faţă de viaţa fericită
totul. Num ărul mare de absenţe a- manualele şcolare date gratuit elevi­ ra. acasă, făcea apoi zeci de exer­ pe care o trăieşte Angajaţii vor beneficia de toate drepturile legale unui
rată că disciplina la locul de muncă lor, s-au cheltuit peste 4,5 milioane tregii activităţi, ciţii. Şi aşa. a doua zi, se pre­ S CERBU
lasă de d o rit. lei salariat de stat.
Realizările pe şantierele de con­ O preocupate mai deosebită au n- De asemenea, vor beneficia de haine de protecţie.
strucţii puteau fi m ult mai bune dacă vut-o sfaturile populare si in ce p ri­
s-ar fi acordat alenlia cuvenita pla­ veşte ac l i vitutna i ultu ra l-a rtistii ă de Informaţii suplimentare se pot obţine la telefonul 235
nului tehnic de mecanizare. Şi în pre­ masă Astfel, In diferitele manifestări Brad.
zent lucrări care necesită un volum cultural-,n tistir e a participai un ma­ com ună
mare de muncă sint slab mec anizate rc număr de form aţii de am atoii. A
iar o serie de utilaje nu sînt folosite reieşit însă că la toate acţiunile so-
la capacitatea tor c lal-cullui ale se îutilneşte fenomenul
Sesiunea a apreciat că în a ctivita­ de folosire neiitm ică a fondurilor n-
tea sa C.S.A.P.C. Deva a înregistrat locatcf Unele unităţi tac in trim estrul Muncesc în com parti­ lor, a celulelor de flota- ces Ei au m ărit capaci­ gustin Bacioacă, Aurel
îm bunătăţiri substanţiale in ce p ri­ IV cheltuieli neopot tune din „do­ mente diferite. Unii în ţie, pînă cind sterilul es­ tatea de prelucrare a Vlad. losif Pogan, Busu­
veşte elaborarea la termen şi cali­ rinţa" de a folosi fondurile alocate adîncurile pâm întului, te separat şi trim is pr in m orilor cu bile cu apro­ ioc Marcu şi ceilalţi lu­
ta tiv a proiectelor. în adoptarea u- O vină în această direcţie o poartă a lţii in halele imense, conducte spre decantare. xim ativ 10 la sută prin crători din echipa lui §.I.S.„ CÂFEi OAM
nor no» soluţii in construcţii. Totuşi, si comitetele executive ale sfaturilor supraveghind maşini, A- Pe acest dr um al m i­ creşterea densităţii tu l­ D um itru Sicoe se luptau
s-a aiâtat că este necesar să fie com­ populare nie nu manifestat îngădu­ proape că nic i nu se cu­ nereului intervine omul burelii. Pentru că în ce­ pentru cîştigarea fiecărui
bătută tendinţa de decalate a terme­ inţă la asemenea abateri nosc intre ei. Se în tîl­ căutînd noi şi noi posi­ lulele de Rotaţie s-a in ­ m inut, in uzină lăcătuşii
nelor de predare a proiectelor, iar la nesc rareori şî atunci în b ilită ţi de reducere a trodus tulbureală mai şi preparatorii căutau să £
întocmirea devizelor să se dovedea­ oraş. pe stradă, în tim ­ procentului de steril din densă, s-au căutat şi s-au pieîntîm pine orice opri­
scă mai multă răspundere. Prevederi pul liber, pentru că nu concentrate. Aici şi-au găsit reactivii corespun­ re. „M ontarea noii mori STRADA P R O G R E S U L U I N R 7
Mai multă preocupare p livin d în ­ le coincid orele de in tra ­ arătat indemînarea si ce­ zători. Căutările nu s-nu a fost un examen pentru
ceperea lucrărilor. încadrarea lor in re şi ieşire din schimb. lu la rii Dionisie Vasiu, oprit însă aici. P rivind întregul colectiv, nu nu­
loan Cănija. loan M ol-
producţia de minereu în
Şi totuşi muncesc pe a-
mai pentru cei care au
durata de execuţie şi îndeosebi in te
priveşte îm bunătăţirea calită ţii tre­ mobilizatoare ceeaşi coordonată e xp ri­ nar şi Viorel Lugojan, dinamica ascendentă a executat lucrarea*1 — , . ____H
buie să manifeste şi benefic iai ii con­ mată lapidar: calitate. spunea inginerul Vasile ■m M M *
strucţiilor. Un loc im portant în dezbaterile Acolo, in adîncul aba­ Seniuc, mecanicul sef al PE BAZÂDE REPARTIŢIE
Avind în vedere faptul că în anul sesiunii l-au ocupai planul economie tajului. m inerii işi pun uzinei. La. a fost un e*
1966, se va executa un volum de in ­ si bugetul loial pentru anul 19(i6. E- toată priceperea pentru însemnări xamen greu, examen pe
vestiţii, cu 22 la sută mai mare faţă laborat si întocm it în slrinsă concor­ ta in minereul pe care-1 care colectivul Uzinei de
de anul 1965. se impune din partea danţă cu sarcinile reieşite din planul extrag să fie cit mai pu­ preparare a m inereurilor
tu turo r factorilor — proiectant, con­ economic aprobat la recenta sesiune ţin steril Se numesc A r- m aiştrii losif Vesa, T i- anului 1960. era necesa­ din Deva l-a trecut cu • p o ş e t e .
structor, beneficiar — o preocupare a M arii Adunării Naţionale, bugetul senie Popa. sau Gheor- beriu Moraru şi Petru ră mărirea capacităţii de succes la 16 decembrie
sporită, stabilirea unor asemenea mă­ şi planul economie local pe anul che Resiea. sau Gheor­ Brădeanu... In suprave­ prelucrare a uzinei. S-a cind noua instalaţie a • SACOŞE.
suri care să asigure îndeplinirea r it­ 1966. este menit să asigure o dezvol­ ghe Sasu. Acolo. în în­ gherea atentă a funcţio­ propus scoaterea unei prelucrat primele tone
mică. la termen şi de calitate a tu ­ tai c» m ultilaterală a economiei le ­ cleştarea corp la corp nării utilajelor, dozarea mori care prelucra mine­ de minereu.
turo r prevederilor de plan. giunii. dintre om şi rocă. omul optimă a reactivilor, in reuri complexe, urmînd E xprim at în cifre, a- . GENŢI V O IA J,
In sectorul industriei locale este iese învingător şi-i sm ul­ realizarea de concentra­ ca aceasta să se facă în cest examen, ca si altele
necesar să se pună un accent mai ge încrem enirii ce are ţii corespunzătoare a vechea instalaţie, iar în peste care preparatorii • SERVIETE,
Cerinţelor oamenilor nun e pe valonfii a if a resurselor ele ea mai de preţ: m inere­ tulburelii, peste tot pre­ spaţiul rămas liber tre­ au trecut, este cuprins
ul bun, curat, fără ste­
în cele
m aterii prime
loiale, pe creşterea
2,5 procente de
» paratorii au intervenit buia să se monteze o no­
ponderii producţiei de larg consum ril. cu bune rezultate. Fap­ uă moară cu bile pentru minereu prelucrat în . M A P E
muncii - cil si pe extinderea şi di versificarea balaj are la înrlemină zultatele obţinute au fost minereu cuprifer. Solu­ lui în concentrate cu 5.)
piue, în creşterea cupru­
din a-
Dacă minerul
tul că lună de lună re­
servii iiloi către populaţie In acest
ţia a (ost acceptată T er­
scop se vor construi o fabrică de perforatoare si explozivi peste param etrii proiec­ menul la care lucrarea la sută. a plum bului cu » M IN G I SPORT,
cuvenita gheaţă si răcoritoare la Orăstie, un pentru a rupe separat taţi dovedesc hărnicie şi trebuia să fie term inată 4,4 ta sută şi a zincului
cu 3 la sută. Acest u l­
atelier mecanic pentru produse me­
piatra de minereu, dacă
talice la l'etroşani etc. In acelaşi tim p alege minereul bucată cu pricepere. a fost stabilit pentru 1 tim examen însă a în • HAINE PIELE,
In a doua jumătate a
ianuarie. Inginerul loan
Activitatea desfăşurată de unită­ este necesar să existe mai multă pre­ bucală. în halele lu m i­ anului treeut m inerii au Mager s-a sfătuit cu oa­ semnat o încercare a
ţile chemate să contribuie la creşte­ ocupare pentru folosirea creditelor noase ale uzinei de pre­ lansat preparatorilor o menii din ediina lui D u­ forţelor penlru anul 19GG
rea continuă a nivelului de trai al de mică mecanizare. parare oairiHnii an ace­ chemar e, ac^ea de a mă­ m itru Si( oe Şi oamenii încercare din care pre­ IWT» l.miOi rTii,
oamenilor muncii, a făcut paşi îna­ In vederea continuei îm bunătăţiri eaşi ţinută: lupta împo­ ri 'apacitatea de prelu­ şi-au spus cuvîntul: vor paratorii au ieşit viclo
inte. Comerţul de stat local, a des­ n activităţii de gospodărie comunală triva sterilului. Pe coor­ crare a m inereului cu­ termina lucrarea mai de­ riosi Urmînd aceeaşi co­
făcut populaţiei cu circa 99 milioane şi a I L.L s-au alocat fonduri penlru donata calită ţii insă in­ prifer. pentru a putea re­ vreme Aceasta înseam­ ordonată cu m inerii „di
lei mai multe m ărfuri decil in anul procurarea h 25 autobuze, 17 auto­ tră in acţiune m a ş in ii diu ►* minusul înregistrat nă nu numai economie recţia de mars“ a prepa
1964 Pentru asigurarea unei deserviri camioane. 8 autocamioncte şi alte şi apa De In zdrobire, de ei îri prima jumătate de timp. dar si creşterea ra torilor a fost din p ri­ jj:
prompte au fost construite şi mo­ mns'ni şi utilaje specifice. undr minereul este sfă- a anului Răspunsul pre­ rapacităţii de măcinare ma zi de lucru a acestui
dernizate un mare numâi de unităţi. Ponderea principală in volumul de rin iijl In dimensiunea de paratorilor a fost prompt, la m orile cu bile cu 59 an spre cifre ce poartă I ■
S-a acordat mai m ultă atenţie bunei investiţii o deţine construcţia de lo­ 20 mm este transportat tovărăşesc. Ei au accep­ la sută. înainte de data în fată semnul plus. Şi
deserviri a populaţiei. Cu toate aces­ cuinţe care tre< e de 69 la sută. Din la moara cu bile Apoi tat să prelucreze mai planificată. A fost încă această cifră a realiză­
tea. aşa după cum a reieşit din ra­ fondurile alocate sînt prevăzute să este dus pe calea apei, m ult minerpu, respec- un răspuns dat de pre­ rii planului a crescut di- * * * * *
portul prezentat în cadrul sesiunii, se realizeze 3 934 apartamente din tînd 'ntocmai indicii de paratori chemării mine­ la o zi la alta şi se află
cît şi din cuvîntul tov. loan Puican. care 1.768 în Valea Jiului, 932 la Hu­ sub formă de tulbureală, calitate. Căutările lor au rilor. In tim p ce Nicolae în continuă creştere.
Viorel Răceanu şi Traian Blaj, planul nedoara, 512 la Deva etc. de-a lungul separatoare­ fost încununate de suc- Grecu, Ambrozie Joc, Au- S. POP