Page 6 - Drumul_socialismului_1966_01

PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3425

teratm ă; „Necheunat în ţârină" confortul... Gîndeşte-te, dragul ta­
— Editura pentru literatură uni­ tii...'
$fţ) A Sfii ST versală; „Ivanhoie14 — Editura ti­ In vorbele lui Petre Constan­
nerelului; „SS. în acţiune" — E-
y A IVI L ditura politică... Cartea e priete­ tin găsesti întotdeauna un în­
demn. Poate de aceea îl îndrăgesc
nul fam iliei lui Petre Constantin. atit şi ortacii lui de la frontal.
Pe trei volume, ce lac parte clin Şi-s m ulţi. Peste 100 la număr.
nuvelele româneşti contempora­ Petre le cunoaşte tuturor păsuri­ 0 I
ne, minerul păstrează o dedica­ le, are pentru fiecare „metoda"
ţie : „Din partea unităţii de pio­ lui de a munci. S-a form at aici,
nieri nr, 15 de )<i Şcoala genera­ în frontalul din adine, o fam ilie DEVA : Bocceluţa — cinema­
lă nr. 3 Lupeni, pentru frumoasa de oameni entuziaşti, a cărei tograful ,.Patria" ; La ora 5 du-
dumneavoastră expunere". Aşa­ vîrstă medie nu întrece trei de­ pă-amiazâ — cinem atograful „A r-
dar, Petre Constantin a fost in ­ cenii. O fam ilie care s-a făcut ta'4 ; PETROŞANI : Unchiul meu
vita i Ssâ vorbească pionierilor des­ cunoscută in toată Valea Jiului. — cinem atograful „Republica" ;
pre munca lui de miner. Şi le-a Şi poate nu atit pentru randa­ liocheistii — cinematograful „7
vorbit, aşa cum ştie el să vor­ mentele mari ce se realizeaz.ă aici, Noiembrie" ; LUPENI : Cine eşti
bească atunci cinci subiectul c nu atit pentru cele 10.000 tone d-ta d-le Sorge V — c inrm atogra-
munca — din toată inima. Aşa ful „C ultural" ; S IM E R IA : Cro­
cum îi vorbeşte deseori lui Io­ de cărbune ce le trim it ei la zi­ nica unei crim e — cinematogra­
nel. fiul lui clin c lasa a îI-a : uă, în fiecare an, în afară de ce fu l „M ureşul" ; A I.B A 1ULIA :
Vezi tu, dragul tatii. Eu nu zic cere planul, cît pentru frumuse­ Călători? în ju ru l pâm întului —
că nota 8 nu c o notă bună. E ţea muncii acestor oameni. O fru ­ cinem atograful „V ictoria" ; C ăpi­
bună dar eu şi mama ta aştep­
(Urmare din vag, /) museţe bărbăteasca, dirză, ho- tanul Zero — cinem atograful „23
tăm de la tine mai mult. Ai con­ August" ; SEBEŞ : Pînă la oraş
d iţii cum eu, cînd eram copil, n-aş târîtă pe care le-a im prim at-o
Poate tocmai de areea în biblio­ nu e departe — cinem atograful
teca tînărului minei găseşti to- fi îndrăznit să le visez măcar. A- omul care tine în mină „baghe­ ,,Progresul ; Peruanei cow-boy —
uînri din tonte editurile; „Pădu­ dicâ să am eu, un copil dc-o ta" — şeful de brigadă, Petre cinematograful „Sebeşul" ; ORAŞ-
rea nebună* — Editura pentru li- şchioapă, odaia mea şi in ea, tot Constantin. T iE : Agentul de legătură — ci­
nematograful „P atria" ; Gaudea-
mus ig ilu r — cinem atograful
„Flacăra” ; IIA ŢE G ; Calabuch
— cinem atograful „ P o p u la r " ;
cupăm de identificarea,
înm ulţirea
Cercetarea şi îm bunătăţirea ui nor portaltoi noi BRAD :O liver T w ist — cinemato­
graful „Steaua roşie" ; LONEA :
cţin flora pomicolă spontană. Pentru
mur am colectat tipurile EM TV, Maril.vn — cinem atograful „M i­
V II, IX . X I, X X V , A I I şi M M 104, nerul".
progresului dedicat apoi sta b ilirii interm ediaru­
ion şi 109.
O bună parte a cercetărilor le-am
lui la măr, păr, piersic. Pentru re­ R A D I O
zolvarea acestor probleme vom de­
dica o mare parte a activităţii noa­
stre din perioada următoare. PRO G RAM UL I : 5,00 „Ţară
Cred că este bine să arăt faptul plină de com ori" — program de
că pe lingă sfera cercetării, staţiu­ cînteee şi jocuri ; 5,30 G im nasti­
nea experimentală are si un sector ca de înviorare ; 5,40 „Acordeo­
(Urmare din vag l) Ing. NICO LAE MEZA. de la la­ de producţie. Beneficiile obţinute nul şi chitara vă spun : „bună d i­
boratorul de ameliorare a pomilor. aici, care însumează aproape 2 m i­ mineaţa" ; 0,15 Transmitem pen­
ilc* intensive. In prim ul rînd nc-am Noi am urm ărit selecţia şi înm ul­ lioane lei, acoperă în întregime chel­ tru sate ; 7,30 „M u it mi-e dragă
orientat de a studia care este pozi­ ţirea nucilor de Sibişcl. In această tuielile făcute în domeniul cercetă­ Dobrogea" — emisiune de m uzi­
ţia cea mai bună a pom ilor pe tera­ privinţă am marcat 220 de tipuri a- rii. Orientarea noastră de v iito r este că populară ; 7,45 Salut voios de
se atunci rînd terasarea se face du­ supra cărora am făcut observaţii. să intensificăm cercetările în scopul p io n ie r; 8,00 Sumarul presei ;
pă plantarea pomilor. Prin cercetări D intre ele am ales tipul 4; 44; 50 de a sp rijin i in mod temeinic pro­ 8,30 La microfon, melodia prefe­
am desprins faptul că rezultatele şi 05 pc care le-ani în m u lţit in ma­ cesul de producţie din unităţile a- rată ; 9,30 Sfatul medicului ; 0,35
cele mai bune în ce priveşte creşte­ siv D intre ele primele trei au dat gricole, de a promova noul în agri­ C oruri din opere ; 10,05 Muzică
rea si fructificarea la pomi s-au ob­ descendenţi valoroşi care vor fi fo ­ cultura. populară interpretată de Nata-
ţinut atunci cînd pomii au oc-upat losiţi pentru selecţie. Tot in cadrul ★ lia Gliga şi Nicolae Bob-Stănes-
poziţia din centrul terasei. In par­ laboratorului au fost făcute studii Discuţiile purtate asupra preocu­ cu ; 10,30 Emisiune muzicală pen­
tea din aval. s-au cultivat de obi­ cu privire la înm ulţirea pe cale de părilor pe care le au cercetătorii tru şcolari : „Iarna po p o rtativ";
cei plante agricole. De pe fiecare npomexîe (obţinerea fructelor cu se­ Staţiunii experimentale din Geoa- 11.00 Prim e a u d iţii de muzică ro­
hectar de plantaţie s-au obţinut, in minţe fără polenizare). S-nu conti­ giu au scos în evidenţă atenţia ce mânească prezentate în stagiunea
afara producţiei de fructe, 4.500 kg nuat apoi lucrările de perfecţionare sc acordă celor mai im portante 1965-1966; 11,38 La microfon, o-
cartofi sau 7.800 kg borceag masă a sistemului de altoire a nucuiui, probleme izvorîle din cerinţele prac­ perete; 12,10 Două orchestre dc
verde sau 1.800 kg porumb boabe. stabitindu-se tim pul cînd să se facă ticii agricole. Realizările obţinute, muzică uşoară ; Horia Moculescu
lucrarea. Pentru înm ulţirea nucului temele ce se vor lua în studiu, sînt
O altă preocupare pe caic am a- şi Gino Mescoli ; 13,30 Din m uzi­
vut-o se referă la stabilirea com­ am foi mat o pepinieră de 3 ha care o m ărturie vie a contribuţiei pe care ca popoarelor ; 14,20 V arietăţi
plexului agrotehnic la măr. Din stu­ în perioada ce urmează va fi e xtin ­ cercetarea agricolă o aduce z.i de folclorice ; 15.00 Muzică popu­
diile făcute rezultă că este obliga­ să. Din observaţiile făcute pînă a- zi în sprijinul producţiei. întreg co­ lară românească ; 15,45 Din rele
torie arătura de toamnă în perioa­ cum asupra nucului de Sibisel «am lectivul staţiunii este animat de do­ mai cunoscute m elodii populare ;
da căderii frunzelor, moment cînd constatat că în al 10-lea an de la rinţa de a răspunde prin fapte g ri­ 16,50 M elodii celebre in ritm u ri
trebuie încorporate în sol cile 20 plantare produce circa 40 kg de jii şi atenţiei pe care partidul o m oderne; 17,09 C întăreţii plaiu­
tone gunoi de grajd la hectar. In nuci. pe cînd un nuc obişnuit abia acordă cercetărilor. Ea Geoagiu s-au rilo r noastre : fluieraşul Ilie Ca-
afară de aceasta. în fiecare an se a- în al 30-lea nn de la plantare ajun­ creat condiţii mai bune de muncă. zacu clin comuna Botuş, regiunea
plică îngrăşăminte minerale in can­ ge la o producţie asemănătoare. Iată Prin reamenajarea laboratoarelor, Suceava ; 17,20 Colegi de liceu ;
titate de 200 kg azotat de. amoniu, pentru ce continuăm selecţia în sco­ lucrare unde s-a investit aproape un 17,45 Cintece de dragoste de E-
300-400 kg superfosfat si 150 l<g sare pul de n stabili sortimente care să m ilion de lei se poate desfăşura o manuel Ionescu ; 18,03 In ju ru l
potasica la ha Urmează sâ se a p li­ ducă In crearea soiului de nuci de muncă mai rodnică. Este un stim u­ globului ; 18,30 Tribuna radio ;
ce tăieri de rărire, curăţare sau în­ Sibişel. lent in activitatea cercetătorilor de 18,40 Cînteee de viaţă nouă ceru­
tinerire acolo unde este cnzul. In Ing, E M A N O IL M A N L’G IIE V IC I, aici, care în perioada actuală au în­ IA R N A LA C ABANA D IN R EZERVAŢIA CU ZIM B R I (raionul Haţeg). te de ascultători ; 18,50 Compo­
plantaţiile intensive urm ărim care directorul staţiunii experimentale. datoriri de înaltă răspundere pentru z ito rii au euvintul — Sabin Di ă-
sînt cele mai avantajoase sisteme de Deoarec e lucrez în cadrul labora­ dezvoltarea conti­ goi, in te rviu muzical de Grigore
conducere. D intre formele folosite: torului de înm ulţire a pom ilor aş nuă a agriculturii Constantinesru ; 19,30 V arie tă ţi
Palmctă, Leader si Spidel Bousch, vrea să amintesc cîteva preocupări noastre socialiste m uzicale; 20,00 Radiogazeta de
ultim a s-a dovedit a fi cea mai co­ mai importante şi totodată actuale. şi a ridică rii vie­ seară ; 20,45 Noapte bună, copii;
respunzătoare. Pentru v iito r activi­ Prin experim entările pe care le fa­ ţii oamenilor m un­ „V everiţa" — poveste de Eugen
tatea ne va fi orientată spre apro­ cem, urm ărim cei mai buni portal- Jianu ; 20,55 Muzică populară in ­
fundarea problemelor urm ărite pînă toi vegetativi pentru condiţiile regi­ cii dc la sate pe terpretată de Traiau Uilepan, ,şi
în prezent. unii noastre. In acelaşi timp. ne preo­ culm i mai înalte. £?s iarnă a tineretului Ionel Banu.
Buletine de ştiri şi radiojurnale:
La întrecerile sportive organizate •sport. Bine au fost organizate • între­ 5.00; G,00; 7,00; 10,00 ; 12,00 ;
în cadrul Spartachiadei de iarnă a cerile de către asociaţiile sportive viata râchifeniEor 14.00 ; 1G.00 ; 18,00 ; 22,00 ; 23.52
tineretului participă un număr tot Voinţa llia . Aurul Certej, Unirea (programul I) ; 7,30; 9,00; 11,00;
mai mare de tineri din raionul 11 ia. Gurasada, M inerul Muncel, Victoria 13,00; 15,00 ; 17,00; 19,00; 21,00;
Piuă în prezent s-au organizat mai Dobra şi altele. 23.00 ; 0,52 (programul II).
multe concursuri la sah. tenis de VALER POPA Aşezai pe malul sting la cămin unde îsî petrec
masă, trîntâ, haltere si popice la preşedintele C onsiliului raional al 1‘îului Sebeş satul Ră­ plăcut tim pul liber.
care au luat parte 2.000 amatori de U.C.FS. llia chita îşi resfiră casele Dacă înainte, principa­ TELEVIZIUNE
pe întreaga vale. Cît de la ocupaţie a oamenilor a
grea era odinioară viaţa din Răchita cm doar
i locuitorilor de aici. o creşterea animalelor, as­ 19,00 Jurnalul televiziunii (I);
pot spune doar cci care tăzi ocupaţiile lor sînt 19,10 F ilm u l documentar „A lexan­
P rintre jucătorii de bază ai echi­ re s-a pregătit la antrenamente Ion au cunoscut această n-
pei de fotbal Constructorul Hune­ Maier a dat in in tîtn irilo susţinute şexare. Dar, în anii no­ m ultiple. O bună parte dru Ioan Cuz.a" ; 19,20 Pentru cei
doara se află şi tînărul Ion Maier. randamentul scontat, contribuind din răchileni sint m unci­ m ici : C ăciuliţa cu ciuc roşu ;
ştri şi satul Răchita s-a 20.00 Seară de teatru : Adam si
Comportarea lui bună pc terenurile astfel la succesul echipei sale care tori la fabrica din Pe-
de sport ca şi conştiinciozitatea cu a term inat tu iu l campionatului re­ trezit la viaţă, şi-a Eva de Aurel Baranga ; 23,00 Ju r­
cere îşi face datoria ca sudor, în gional de fotbal pe locul III în cla­ schimbat complet în fă ­ treşti sau la cele din nalul televiziunii (II), B uletinul
procesul de producţie, m-an îndem­ sament. De remarcat că acest tinăr ţişarea. In locul poteci- Sebeş. Pentru transport meteorologic.
nat sâ scriu c îteva tînduri cu dorin­ fotbalist, mezinul echipei Construc- au la dispoziţie auto­
ţa ca ele să fie publicat?. Ic iiiI Hunedoara, nu a p rim it nici | lor care duceau spre o- buze.
Ion Maier a fost inclus în lotul un avertisment pentru abateri de la | ras, a fost construit un t i m p u l P R O B A B IL
echipei de seniori Constructorul, regulament. drum pc care se poate Viaţa oamenilor de
după absolvirea Şcolii profesionale PKTRE M ITR O I I circula cu orice vehicul. aici este de la un an Ia l'E N TR U
din Hunedoara. Pînă alunei el jucase Trecerea peste Valea altul tot mai îmbelşuga­
Ui juniori. Datorită sirguinţei cu ca- corespondonl tă, iar satul lor, de pe Vreme nestabilă cu cerul mai
Răchitei se face acum
B V K n f* pc un pod din beton ar­ frumoasa Vale a Răchi­ m ult noros. Local vor cădea pre­
cip ita ţii sub formă de lapoviţâ
u i a t i H l I i u S mat nu p iin apă <n tei cunoaşte zi de 21 noi şi ninsori. V in tu l va sufla mo­
transform ări. Acum, ră- derat cu intensificări din sec­
Opt echipe dc juniori şi tot atitea Bucura Haţeg, iar în seria a doua in ui mă cu vreo 20 de chitenii şi-au stabilit ca toarele nord şi nord-est. Tempe­
de junioare ou luat startul in etapa Ş.S.E. 4 Petroşani. ani. llăchitenii şi-au du­ sarcină electrificarea sa­ ratura aerului va oscila 2iua în­
rat case noî, spaţioase,
de centru a „Cupei Sportul popu­ tului. H ărnicia şi perse­ tre 0 şi 5 grade iar noaptea în ­
In sala de spoi t din l upeni au a- iar in Valea Surducului
lai ", competiţie care se desfăşoară în tre —5 şî 0 grade.
vut loc întrecerile etapei de centru au ridicat un frumos că­ verenţa lor atestă eă in
sala de sport din oraşul Lupeni. din cadrul I,Cupei Federaţiei Române curind şi nici se va a- PENTRU U RM ĂTO ARELE
După primele întreceri, la ju n io ri în de handbal" la care au participat opt min cultural. Jn zilele prinde becul electric. 3 Z ILE
seria I conduce echipa Ş.S E. 1. Pc- echipe. O formă bună a manifestat de sărbătoare, tineri şi Vreme schimbătoare cu cerul
echipa Ştiinţa Petroşani (antrenor vîrstnici, îm brăcaţi in co­
troşani, iar in seria a dom echipa DA VID Z A IIA R IE variabil şi cu temperatura sta­
prefeser lrim ie Ghcorghe). stumele lor pitoreşti, vin corespondent ţionară. C irculaţia rutieră va fl
Cu spectacolul cu piesa „Cînd vine barza" n lui Andre Koussin, Tonicul do slat Valea elevilor Liceului din Lupeni. La ju ­ SŢA1CU B Â LC I îngreunată din cauza v iz ib ilită ţii
Jiului din Petroşani a realizat un frumos succes în regiune cil şi iu lunioul prin ţară. nioare în seria ! conduce pi-hipn corespondent Breduse şi a zăpezii îngheţate.

s

Recent, Şcoala de muzică din Anim at au fost prezentate de pian, piesele Sonatina de Acesta o refrenul unul cu­ folclorul local „B riu l ca la pă­ zentate autenticele jocuri pă-
Deva a prezentat în sala duetele la vioară Hora din Ba­ Liabelli si Sonatina de Boc la- In sala arhiplina a căminu- pentru melodia „Luna la M a­ noscut eîntec al m inerilor tu dure". dureneşti pe care m u lţi spec­
„A lta " un concert la care şi-nu nat de T ib ciîu Brediceanu. in nova. de elevii Cimcs llodica nului cultural clin Sintandrci maia". tare a început seara cultural- O serie de solişti vocali ta­ tatori le mai aveau încă v ii în
dat contribuţia peste 150 de c- si Tudor Gh.. Gavota de Giuck. a avut loc dc curind un reu­ In costume vechi populare, ccluc ativă organizată de grupa lentaţi au cules, rînd pe rînd, memorie), echipa alcătuită din
levi. C om erţul. executat cu interpretarea lui Magda Lia si iar pretenţiosul Hondo de Be­ şit spectacol concurs între co­ au apărut pe scenă si dansa­ sindicală de la sectorul telini- aplauzele sincere ale specta­ bărbaţi a îneci cat să prezinte
m ultă g fijă estetică, a xtîrnît C-hioreanu C.. precum si Due­ riot de către elevul Doroga munele Hapolt şi Sintandrei, torii din Sintandrei. co-ndm inistraliv al Exploată­ torilor. P iin frumuseţea artis­ dansuri olteneşti. Fără o pre­
un viu interes in nudul ascul­ tul de Beriot in interpi etaur. Sorin. | organizat de către Comitetul M ajoritatea celor care erau rii miniere Glielar. tică a interpretării lor s-au re­ gătire serioasă, care să dea ar­
tătorilor şi nu rareori si sim­ De succes s-a bucurat Temă orăşenesc Deva pentru cultu­ perechi in jocul Lina, ioc vechi Mai întîi o documentată ex­ marcat in special soliştii ; monia şi concordanţa m işcări­
ţite emoţii artistice. cu vnriafiuni de M o/art. inter­ ră si artă. Pc scenă au evo­ de peste 100 de ani. sînt soţi punere prezentată de tov. ing. Doina Lazâr („Nu mă-ntreba"). lor, acest punct a fost ratat.
Alternarea in acest program pretată ele eleva Lungu Alina, luat a rtişti amatori de virsic si soţii — soţii Băda, Ocoş, Ioan Albu, directorul exploa­ Aurica Munteanu („Dacă nu A r fi de dorit cn regizorii a-
a cintecelor de masă cu mu­ precum şi piesa Dans ţărănesc diferite, iar cântecul si jocul Munteanu, Moclola, Roman, tării, cu tema : „Industria m i­ eşti lingă mine4’), Jenica Fur- mntori ai spectacolelor sâ fie
zică populară si clasică, pre­ au răsunat pe această scenă C hirilă, Huieţ şi a lţii. nieră în ţara noastră în peri­ dui, Doina Dăvîncă, Niculina mai exigenţi In repetiţii şi sâ
cum şi interpretarea lor la in­ de Weber, executată la pian nini puternice ca oricîncl. Au dansat cu m ultă natura­ oada şesenalului si perspecti­ mi permită prezentarea în pre­
strumente muzicale diferite şi 4 inîini. de către elevii Baru- A cintat cu focul tinereţii leţe acest joc păstrat din ge­ vele ei de dezvoltare în v ii­ mieră a unor numere nereuşite.
voce. a plăcut. Intre acestea, Concertul ţîa Carmen şi Barbu Sorin. La la 70 de ani mătuşa Lucreţia neraţie în generaţie, tineri si torii vinci ani". Au fost pre­ Reputaţia dansatorilor a fost
s-au remarcat cînteeclc : ..Te pian 0 m îini s-a interpretat clin Sintandrei. iar Ion Colce- vîrstnici. Surpriza spectacolu­ zentate fapte concrete clin suc­ I salvată de echipa fem inină,
cînt partid" de Mircea Neagu, ni, ţăran cooperator din Ita- lui a constituit-o tabloul „O- cesele obţinute de harnicii m i­ care a dat o replică usturătoa­
Cîntec de leagăn de Prânz Surpriză de Haydn, de către polt, a executat cu vioiciune ra ţii de nuntă de odinioară la neri ghelăreni şi din sarcinile re băieţilor prezentînd, sub
Schubert, executate de cor cu celor Răgălie Ligia, Munteanu A d i­ „ponturi" clin comuna sa. Sintandrei". ce Le stau în faţă în lumina I Sp i e i i V '____! competenta conducere artistică
A rtiş tii amatori din Hapolt
Cu o voce caldă, plăcută. Si-
acompaniament de orchestră na şi K oller Ana Şi alţi elevi donia Munteanu clin Sintan- au prezentat, la punctul dc n- documentelor Congresului nl a tov. Tom iţă Fuidui, greul,
IX-lca al P.C R. Instructivă a
si Frunzuliţă de pc plai dc* ai scolii de muzică s-au com­ drei, a cîntat o doinii iar Ncla legere, jocurile: Căluşarul, Ro­ fost şi expunerea privind „As­ O. („De nimeni nu m-ascund"), dar ntît de frumosul dans „Că­
portat bine in spectacol. O Doina Gostinn, G. Teofil („Are lu şarii14. Fi in virtuozitatea, r it­
Nclu Ionescu, interpretat de Cnramnn clin Rapolt „Bădiţa mana şi o Haţcgană. pecte ale intoxicaţiei cu oxid rnnmn opt feciori"). I. Preda micitatea si siguranţa m işcări­
COI'. mici surpriză plăcută a făcut-o ele­ meu din Bacău" De multă a- Interpreţii ambelor comune de carbon în exploatările m i­ („M i-a trim is m iiid iu ţa cai le"), lor. întreaga echipă, în frunte
Balet din Orleu de Ghide şl vul B iilo k Eugen care a exe­ preciere din partea publicului au transpus pc scenă in forma niere", susţinută cu competen­ C. Bralu, N. Ticula. Soliştii au cu solista dansatoare Jenica
cutat clin corn Piesă de Ceai- spectator s-a bucurat interpre­ şî graiul specific locului, vechi ţă de tov. dr. Aurel I. Cio­ fost acompaniaţi de orchestra Furclui. un talent autentic, a
Vraja Banatului dc Wndim ta Rochea Tăryiătas din Rapolt, tra d iţii. Concursul a fost cîşti- banii.
kovski. clubului de sub conducerea fost la înălţim e.
| Sumschy au fost executate cu în vîrxU dc 8 ani. caic a in ­ gat de către comuna Sultan­ In cadrul program ului a r­
In ansamblu sc poate apre­ terpretat c-în tecul popular ei re i. muzicală a talentatului acor- Spectacolul a fost întregit
ii multă precizie de orchestra tistic, im punătorul cor m ixt. deonist Vasiie Bîrăianu. de monologuri comice prezen­
cia că spectacolul prezentat de „Frunză verde zmeurică". iar Iniţia tiva com itetului orăşe­
scolii. T rio de Klegel a fost, sub conducerea iscusită a to- Surpriza sălii au făcut-o însă tate ele Cornel Covaser, ingine­
Şcoala de muzică clin Deva a mama sa Tămătaş Rozalia o nesc pentru cultură şi artă de varăşului Viorol Alic, preşe­ dansatorii : o surpriză foarte
ca şi alte piese, urmate de a- frumoasă doină. a organiza forme noi dc spec­ rul Vasiie Favel şi I. Lobonţ.
dovedit seriozitatea cu care tacole, plăcute şi atractive s-a i dintele com itetului sinclicntu- plăcută şi... una mai puţin plă­ Prezentarea program ului a
: plauze. Elevii care au executat Iul Preda Ştefan şi N islor Emoţionată a apărut pe sce­ > lui salariaţilor clin comuna cută. După o suită de
conducerea şcolii. întreg colec­ jocuri fost făcută de tovarăşul I. An-
aceasta piesă. Devianu Aurel, Ghcorghe şi Duetul de Ple.vel. nă şi fetiţa M aria Andresel dovedit a fi m ult apreciată de Glielar. a lăsat o impresip ex­ pâdureneştî, pale şi fără vigoa­ ghelescu.
tivu l dc profesori de aicî se I clin Sintandrei, care s-a pre­ către publicul spectator.
la vioară şi Borza Iosif la vio­ interpretat de Moca Lavinia şi celentă prezentînd cintecul rea lor specifică (n-ar fi fost
străduiesc să instruiască elevii zentat in faţa spectatoi ilor Un asemenea concurs va mai rău să se fi renunţat In acest Prof AL. (»lî. HAIDUC
loncel (la pian prof Avram Cazan Alexandru. cin tiiu l duios melodia „Mama". avea loc in luna ianuarie în ­ [ „înainte la muncă, tovarăşi!",
pe care-i arc. ' punc t al program ului mai ales responsabil cultural în Comi­
Tamarn), s-au bucurat de Melodios s-au executat, cu La punctul muzică uşoară s-a tre comunele Băcia si Ci istur. impresionantul „Privesc clin că nu cu m ult tim p in urmă telui sindicatului salariaţilor
succes. solo vioară şi acompaniament N. L. remarcat Florica Crăciun din Doftana" ca si cintecul clin pc aceeaşi scenă au fost pre­ clin comuna (ihclai
Rapolt. iar Adrian Popa clin Prof. VIO REL ARIMESCU
Sintandrei a fost viu aplaudat corespondent