Page 7 - Drumul_socialismului_1966_01
P. 7
PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3425
ORGANIZAŢII DE
1 TOATE SESTCA8ELE C O N D U C Ă T O R I
PARTID PUTERNICE DE AUTOVEHICULE
(ntrucil condiţiile de circulaţie s-au inrâutâţiţ datorită con
diţiilor atmosferice, circulaţi cu multă atenţie I
IO AN PIPOŞ
prim -secrctar ai C om itetului
raional Alba ai P.C.R. 0 Nu plecaţi cu autovehiculele din garaj dacă ele nu
sint echipate corespunzător 1
Organele şi organizaţiile dc pârliţi din raionul Alba. • In caz de ceaţă, polei, gheaţă sau zăpadă, circulaţi cu
Dezvoltarea calităţi
desfăşoară o susţinută şi m ultilaterală activitate poli viteză redusă şi manevraţi cu atenţie sistemele autovehiculului,
in special frinele, pentru a nu provoca accidente I
de membru al partidului
tică si organizatorică in vederea creşterii rin d u rilo r
partidului, rid ic ă rii pregătirii politice şi ideologice a 0 Dacă vi s-a defectat autovehiculul, scoateţi-l din artera
principală, pe drumuri do cimp sau străzi secundare I
comuniştilor. Faptul că in u ltim ii ani au fost p rim iţi în Munca de prim ire in partid participă la studierea unor
este o sarcină de înaltă răs probleme economice, la desco 0 Urmăriţi anunţurile la buletinul rutier şi respectaţi in
m u lu rile p a rtidului numeroşi m uncitori cu o înaltă ca pundere. Ea nu este un scop perirea şi valorificarea rezer
în sine Organizaţiile noastre velor interne, a lţii ajută la dicaţiile organelor de miliţie referitoare la anumite zone acope
lificare, ţărani cooperatori care au dovedit pricepere de partid muncesc cu convin pregătirea m aterialelor ce u r rite cu polei, gheaţă sau ceaţă I
gerea că rindurile partidului mează a fi dezbătute în şe
şi sp irit gospodăresc, ingineri, profesori şi a lţi intelec
sint completate cu scovaul de dinţele de partid. Un mare nu 0 Respectaţi întocmai regulile de circulaţie, pentru a vă
a acţiona cu mai multă efica m ăr au fost aleşi in organele
tuali merituoşi, arc o sem nificaţie deosebilă pentru în
citate in conducerea economici, de conducere ale organizaţiilor feri de accidenteI
tărirea organizaţiilor dc partid, pentru creşterea eom- pe tărîm ui a ctivită ţii politice de masă, în d iferita comisii ob
şi culturale. Sub îndrumarea şteşti. Aceasta le permite să
petenţel lor in conducerea a ctivită ţii economice, poli- com itetului raional, organiza studieze cu atenţie problemele
ţiile de partid desfăşoară o ac respective, să aducă o co n tri
ticc şi culturale- tivitate bună pentru dezvolta buţie tot mai mare la îm bu
rea ca lită ţilo r politice, morale nătăţirea m uncii unde activea întreprinderea de gospodărie orăşenească Orăştie
şi profesionale ale com unişti ză Se constată însă că in une
Coordonatele activităţii lor. le locuri repartizarea sarcini
In planurile de muncă ale lor nu se face, cu destulă a-
com itetelor de partid, ale b i tenţie. In tim p ce unii mem
noastre ro u rilo r organizaţiilor de bază bri de partid nu au sarcini A N G A J E A Z A : '
sint prevăzute acţiuni intere concrete, a lţii au prea multe.
In fiecare întreprindere, uni dustriale Intrate nu de m ult în sante cu privire la educarea Un singur exemplu aş vrea să G U R A R A R Z A : MAGAZIONER PRINCIPAL DE MATERIALE
tate socialistă din agricultură funcţiune, in sectorul agricol, m em brilor de partid. Acest lu dau. Comunista Elena Topîr- U ZIN A DE PREPARARE D IN Solicitanţii se pot adresa zilnic pentru relaţii, la se
există organizaţii de partid ca 8 organizaţii de bază in şco cru izvorăşte dintr-o necesita ceanu este apreciată de către Muncitoarea Şcrban Elena execută o analiză dc la-
re desfăşoară o susţinută m un lile generale de 8 ani etc. te firească. Un mare număr de cooperatorii din Ciugud pentru borator. diul întreprinderii din Orăştie,' strada Piaţa Republicii nr.
că politică educativă in rîndu- S-a îm bunătăţit activitatea membri de partid au o vechi hărnicia, priceperea şi modul
rile oamenilor muncii. In ju pentru prim irea in partid a ţă me mică. Cincizeci la sută din conştiincios cu care se achită 20, telefon 351 Orăştie.
ru l organizaţiilor dc baza ranilor cooperatori în prim ul cei care au fost p rim iţi in de sarcinile încredinţate. Ea In primul an al noului
funcţionează un larg activ fără rind din brigăzile in care nu partid. în anul trecut, provin este şefă de echipă, preşedinta
de partid, care constituie un aveam organizaţii de bază sau dm rind urile U.T.C. De aceea, comisiei de femei, membră în cincinal— un volum sporit
sp rijin de nădejde în activita exista un număr mic de mem folosirea unor forme educative com itetul regional al fem eilor,
tea pentru înfăptuirea hotări- bri de partid. Pozitiv este fap cum sint convorbirile, lecţiile, membru în consiliul de condu
lilo r partidului. Din activul tul că a crescut num ărul ace prezentarea dc recenzii, vizio cere, membru in comitetul de de mărfuri
fără de partid fac parte oa lora care au o bună pregătire narea in colectiv a unor spec partid al cooperativei şi în co
meni ai muncii cu o bună pre profesională, sint buni organi tacole isi au im portanta lor. m itetul raional de partid. Din In prim ul an a! noului se vor realiza In acest an UZINA DE PREPARARE TELIUC
gătire profesională, care au a- zatori ai procesului de produc U nii secretari ai com itetelor dc acest exemplu concluziile re cincinal populaţia va avea in serie mare.
titudine înaintată faţă de m un ţie, participă activ la viaţa po- partid obişnuiesc să se in til- zultă de la sine. la dispoziţie un volum de P rintre măsurile preco
că şi fam ilie, se disting prin- litică-culturală a şalelor noa nească cu tineri comunişti pen Pentru îm bunătăţirea stilu m ărfuri cu aproape 10 la nizate de M inisterul Co
tr-o comportare demnă in în stre. A sporit num ărul mem tru a discuta despre proble lui de munca al organizaţii sută mai marc decît în ul m erţului Interior şi Ccn- ANGAJEAZĂ DE URGENŢĂ:
treaga lor activitate. b rilo r de partid cu calificare mele care stau in faţa colecti lo r de partid ne-am propus să tim ul an al şesenalului. troooop se numără şi apro
Creşterea nivelului politic şi înaltă din cooperativele agri velor de muncă respective. De urm ărim mai concret modul in Creşteri mai mari faţă de vizionarea ritm ică cu măr — 10 STRUNGARI CALIFICAŢI
cultural al tovarăşilor din a cti cole de producţie, G.A S. si mare popularitate s-au bucu care com uniştii participă la ac media generală se prevăd fu ri specifice diferitelor
vul fără de partid constituie S.M.T., ceea ce contribuie la rat în tîln irile pe care le-am ţiunile iniţiate. O atenţie deo la m ărfuri solicitate mai perioade ale anului, dez Salarizarea se va face potrivit normativelor in vi
una din laturile muncii căreia îm bunătăţirea a ctivită ţii eco organizat ia Fabrica „A rdelea sebită vom acorda organizaţii m ult, printre care, brinze- voltarea reţelei unităţilor goare.
ii abordăm multă atenţie. M a nomice şi financiare a u n ită ţi na", cooperativele agricole de lo r de partid nou create din tu ri (21 la şutii), ţesături de desfacere a confecţiilor,
joritatea celor din activul fără lor respective. In unităţile so producţie din Şard, Ciugud, secţiile industriale intrate re de lină (15 la sută), con îm bunătăţirea transportu
de partid au fost încadraţi în cialiste ale agriculturii lucrea Oarda, Teiuş şi altele cu p a rti cent în funcţiune, din sectorul lui. expunerii si desfacerii
diferitele forme a|e învăţă ză 29 ingineri, 59 de tehni cipanţii la lucrările celui de-al forestier, construcţii etc. In a- fecţii, tricotaje, frigidere. acestora, extinderea meto
mântului do partid unde stu cieni, 12 a lţi specialişti, mem IX -lea Congres al partidului. cest scop, vom repartiza pe cei Cele 9.000 de produse noi
diază documentele celui de-al bri de partid care muncesc cu în activitatea de educare po mai buni instructori salariaţi asimilate în anul trecut delor celor mai eficiente
IX-lea Congres al partidului, bune rezultate pentru întărirea litică şi ideologică a comuniş şi nesalariaţi să le ajute în de colaborare dintre in
a lţii frecventează cursurile in- economico-organlzatorică a u- tilo r rezultate bune a dat înca planificarea muncii, in organi de unităţile producătoare dustrie şi comerţ. întreprinderea de plante medicinale praştie
văţăm întului agrozootehnic de n ită ţilo r respective. drarea tin e rilo r membri de zarea şi desfăşurarea in bune
masă, precum şi alte forme de In cooperativele agricole de partid la invăţăm întul de condiţiuni a întregii activităţi La Centrala electrică
ridicare a nivelului profesio producţie îşi desfăşoară activi partid, expunerea în adunările politice si economice. a n g a j e a z ă :
nal şi cultural. Cei clin activ tatea 101 organizaţii de bază de partid a unor conferinţe O rganizaţiile noastre de
sint in vita ţi la unele şedinţe ale partidului. De remarcat despre calitatea de membru, partid s-au în tă rit numeric şi de termoficare din laşi — REVIZOR CONTABIL PRINCIPAL
de partid, secretarii com itetu este că CI dintre ele au intre respectarea neabătută a disci calitativ. Ele conduc cu tot mai
lui raional si alţi membri ai 21 şi 40 dc membri de partid, plinei de partid, despre p ro fi m ultă competenţă activitatea Condiţiile se comunică celor interesaţi la sediul în
biroului se întîlnesc cu ei, fac iar num ărul organizaţiilor de lu l moral al com unistului şi economică, intervin cu răspun Intrarea în proba tehnologice treprinderii din Orăştie, strada I. C. Friimi nr. 50-52, te
expuneri, ţin în faţa lor con bază cu peste 40 de membri a altele Aceste acţiuni au o ma dere si eficacitate în rezolva
ferinţe. Preocupindu-se cu a- crescut, în ultim ul tim p, în re contribuţie la educarea par rea diverselor probleme pe lefon 252 şi 256.
tenţîe de creşterea calitativă a mod sim ţitor. tinică a com uniştilor, la întă care le ridică viaţa. Acest lu a primului turbogenerator
activului fără dc partid, orga In unităţile socialiste ale a- rirea spiritului lor de răspun cru poate fi exem plificat prin
nizaţiile de bază au reuşit să g ricu ltu rii există un număr în IAŞI. — Prima zi a nou economice construite în u l
remarce numeroşi m uncitori, semnat de membri de partid. dere. Organizîndu-le mai bine unele rezultate pe care noi lui an a consemnat la Cen tim ii ani în zona indus
ţărani cooperatori şi intelec Fiecare al 4-lea ţăran coope şi cu mai m ultă regularitate, le-am obţinut in anul 1965 în trala electrică de term ofi trială a oraşului.
tuali. holârîţi să muncească cu rator este membru al P artidu organizaţiile de partid vor a- industrie, agricultură şi pe'tă- care de la laşi intrarea în
Centrala furnizează
apă
tot elanul, cu toată energia lu i Comunist. Aceasta consti vea posibilitatea să contribuie rim cultural. probe tehnologice a prim u fierbinte încă din anul
pentru realizarea hotărîrilor tuie o expresie grăitoare a forţei într-o măsură mai mare la e- lui grup tui bogenerator.
1964 Fină în prezent, un
p a rtid u lu f>,şi guvernului politicii partidului, are o deo Toate acestea ne dau con El va furniza sistemului număr mare de întreprin
In anul trecut, au fost p rim iţi sebită însemnătate pentru asi ducarea m em brilor de partid. vingerea că in anul 196G vom naţional energie electrică deri şi peste 6000 de a-
în rîn d u rilc partidului nume gurarea rolului conducător al S-au dovedit deosebit de e- repurta succese şi mai edifica la o sarcină de 25 mega partamente din cele date
roşi oameni ai muncii din d i partidului la locul de muncă, ficace şi alte forme de educa toare, organizaţiile de partid waţi/oră, o putere de 4 ori în folosinţă în u ltim ii ani
ferite sectoare de activitate. pentru antrenarea ţărănim ii la re. Mă refer la atragerea tine vor acţiona cu eficacitate spo mai marc decit a vechi u- în laşi întrebuinţează e-
Acest lucru a făcut posibilă o activitate şi mai rodnică, nergia calorică furnizată
crearea a 40 de noi organiza pentru înfăptuirea sarcinilor rilo r mem bri de partid la re rită pentru înfăptuirea sarci vine electrice a laşului de această centrală.
ţii de bază in sec torul de con trasate de cel de-al IX-lea. zolvarea unor sarcini dc răs n ilo r trasate de cel de-al IX - Noua instalaţie va da şi a-
strucţii, forestier, în secţiile in Congres al partidului. pundere. O mare parte din ei lea Congres al partidului. buri industriali unităţiloi (Agerpres)
DD3 «H i H i H H O H 1
FIECARE ABATAJ C i a a * e n B u b S I S z a t l u i i B ' e
M inerii din Teliuc şi Ghelar au de pune pe calitatea m inereului: conţi
îndeplinit în anul 1966 sarcini deose nutul de steril vizib il din minereu
bit de importante, l a Teliuc, faţă dc
va trebui redus sub 3 la sută
PRODUCTIVITATE RIDICATA anul trecut, in 1966 sarcinile de pro Sarcini mobilizatoare le revin şi
ducţie la minereu de fier extras cresc
cu 6 la sută. In prim ul an al cin m inerilor din Ghelar. Ca şi colegii
cinalului productivitatea muncii fiz i lor din Teliuc si ei vor trebui să ex
ce urmează să fie dc 621,8 tone pe tragă din adîncuri mai m ult m ine
In Directivele Congresului al VX-lca al P artidului Comunist muncitor. Un accent deosebit se va reu, de calitate tot mai bună. pentru anul 1966, pe bază de repartiţie:
Român cu p rivire la dezvoltarea economici naţionale in cincinal — camere combinate tip „CrişuP*
se prevede printre altele creşterea producţiei de fontă la 4,1 m ilioa
ne tone in 1970. După cum se ştie, principala „hrană" a furna Cuvîndul exg»eii»Seanţei înaintate — biblioteci tip „Crişul4* ‘
lelor este minereul de fier. Dc calitatea şi cantitatea acestuia fără repartiţie:
depinde in bună măsură realizarea producţiei dc fontă. Dc aceea,
în adunările dc dezbatere a cifre lo r dc plan pc anul 1966 a lit m i In adunările dc dezbatere a cifre m unistii au venit cu propuneri pre — mobilier, divers, la comandă
nerii din Tcliuc cit şi cei din Gheţar şi-au exprim at holârîrca dc lor de plan, m ulţi vorbitori s-au re ţioase ce au fost aplicate în produc — var gras
ferit la experienţa Înaintată dobîn- ţie. Ca urmare s-a întocm it un plan
a face tot ce Ic stă in putinţă pentru a livra furn aliştilo r minereu — pavele, calupi borduri
dită de unele colective de munca şi judicios de sistematizare a abatajelor,
cît mai m ult şi mai bun. la felul în care ar putea fi v a lo rifi m inereul a fost mai raţional exploa — piatră brută construcţii
ca tâ. tat şi s-a extins mecanizarea in sub — piatră concasată
teran Este bine ca aceste metode de
Comitetul de partid de la E.M
P e g r a f ic u l a n u lu i 1965 Teliuc — a spus maistrul Laurcnţiu muncă să fie folosite şi în 1966 .— prefabricate din beton
Toadcr, preşedintele com itetului sin Da E.M. Ghelar s-au obţinut rezul
In anul 19C5 colectivele de muncă prevederi. Datorită depăşirii planu dicatului — a form at in anul care tate bune în ceea ce priveşte me
de la E.M. Teliuc şi E M. Ghelar au lui fizic, m inerii au livra t fu rn aliş s-a scurs colective de specialişti, care canizarea şi susţinerea în galerii şi
obţinut unele succese valoroase. M i tilo r din Hunedoara şi Călan 27.000 au studiat diferite aspecte ale acti abataje. Planul la încărcare mecani
nerii din Teliuc au îndeplinit planul tone de minereu marfă peste sarcini, v ită ţii economice cum ar fi: căile că s-a realizat în proporţie de 104 la
producţiei globale şi marfă în pro obţinind astfel circa 7.000.000 Ici bo sporirii productivităţii muncii, îm sută, In susţinerea ancorată de 210
porţie do 106 şi respectiv 113 la sută. n ificaţii. bunătăţirii ca lită ţii m inereului şi re la sută, jar la susţinerea metalică a
Sarcinile la minereul brut extras au M inerii din Ghelar au depăşit pla ducerii preţului de cost Activitatea lucrărilo r m iniere in proporţie de 200
fost depăşite cu circa 74.000 tone, iar nul la dolomită. Da minereu de fier, secţiilor şi sectoarelor a fost anali la sută. S-au aplicat cu bune rezul
calitatea m inereului a fost îmbună zată in şedinţele de comitet şi in tate metode avansate dc exploatare
tăţită cu 3 la sută, realîzindu-se pc sectoarele II, III şi IV şi-au depăşit cum ar fi exploatarea în subetaje,
această cale 7000 tone metal peste sarcinile de plan cu 10-15 la sută. adunările generale, cu care p rile j co- înmagazinare şi metoda combinată.
Cum se cKg&Sieă. pierdcpen
a 2 4 . & I & Q S o a i e a i i i B a e . r c u i
La ţoale adunările de dezbatere a cifre lo r de plan pe 1966 au arătat că
cifrelor de plan caic au avut loc la în subteran aprovizionarea cu mate
Teliuc şi Ghelar s-a scos în evidenţă rialele necesare se face uneori de
faptul că multe brigăzi nu-şi reali fectuos, transportul nu este urm ărit
zează pioductivitatoa planificată şi şi d irija t corespunzător Dc aseme
răm in cu restanţe la pioducţie I.a nea, in cadrul unor brigăzi, există o
E.M. Teliuc au rămas cu planul ne mare fluctuaţie, m inerilor nu li sc
îndeplinit 13 brigăzi, iar la Ghelar asigură o asistenţă tehnică pe mă
15. Prin nerealizarea planului
de
SgŞSS&rnm către toate brigăzile, la cele două ex sura necesităţii.
Asa dupn cum s-a subliniat de că
p & s tB 1 fe fiS ifih IS S » ploatări s-au pierdut circa 24.000 tone tre mai m ulţi vorbitori, printre care
minereu
lira Arsenic, A lic Ioan, Cazacu Ni-
Răinînerea sub plan a unor brigăzi
I j ă l g } & 5 i s g i i j are mai multe explicaţii. Cei caic au colae. Enâşcăti Ioan, Circa Ioan şi
a lţii se impune cu aceste deficienţe
Iii*™ jaâg&SB- luat cuvintul cu ocazia dezbaterilor să fie grabnic înlăturate.
" |g j|a B E ţ
IN ABATAJE; me(ode pB'oductive
a n p g r ik t \
— La Tcliuc, în subteran, au arătat productivităţii muncii cu 600 kg m i
p ţ h r *VT»îA.-"A!1 < inginerul Suciu Nicolac şi m inerul nereu de fie r pe post.
Marincaş Victor, se aplică unele me — Da Ghelar, la mina Vadul Do-
tode care nu sînt suficient de pro b rii şi la sectorul IV, au spus mai
ductive. Actuala metodă de exploa m ul|i vorbitori, s-a aplicat metoda
tare cu fe lii orizontale, pe care o a- cu subetaje şi înmagazinare, caic nu
plicăm, nu dă rezultatele cele mai se pretează la condiţiile geologico-mi-
bune, nu-i stim ulativă. Dc aceea, ar mere ale zâcămîntuiui respectiv. Din
fi bine să sc insiste pc lingă forurile această cauză cantităţi însemnate de
tutelare pentru aprobarea aplicării minereu de fie r s-au pierdut. Avînd
melodci cu fe lii orizontale ascenden în vedere acest fapt sc impune stu
te, cu extragerea m inereului în fîşii dierea aplicării unei metode mai pro
radialc şi rambleerca spaţiului ex ductive, care să asigure exploatarea
cavat cu screperul. mai raţională a zâcăm întuliii.
PREPARAJIA DE CĂRBUNI DIN COROEŞTI. Vedere eilerioerâ. Această metodă duce la sporirea LA ZÂ R DEM ETER