Page 73 - Drumul_socialismului_1966_01

b ib lio te c a G o a t-a iâ
R e g io n a l^
Hun .-doara-D&va 1
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UmŢl-VAl SĂRBĂTORIREA ANIVERSĂRII

S I

A 107 ANI DE LA UNIREA

PRINCIPATELOR ROMÂNE

SPECTACOLUL FESTIV DE LA TEATRUL

DE OPERĂ Şl BALET DIN CAPITALĂ
ANUL XVIII. Nr. 3442 MARTI 25 IANUARIE 1966 4 PAGINI — 25 BANI

In aplauzele entuziaste ale celor
L u n i seara, la Teatrul de Operă
de in s titu ţii centrale şi organizaţii
E xig en ţă sporită în com erţu!! spectacol festiv organizat de Comi­ obşteşti, academicieni şi alţi oameni prezenţi, form aţiile reunite de cîn­
şi Balet din Capitală, a avut loc un
tece şî dansuri au prezentat tabloul
de cultură, generali şi o fiţeri su­
periori, ziarişti, numeroşi oameni ai
tetul de Stat
si
pentru C ultură
Program ul a fost susţinut de
A rtă, cu p rile ju l aniversării U n irii muncii din întreprinderi şi in s titu ţii «Hora U n irii". un
Principatelor Române. bucureştenc. colectiv de la Teatrul Naţional
Au fost prezenţi şefi ai m isiunilor
«1. L. Caragiale", artişti ai altor tea­
c o o p e r a t i s t ■ ţă, în loja oficială au luat loc to­ diplomatice acreditaţi la Bucureşti tre din Capitală, corurile şi form a­
P rim iţi cu v ii aplauze de asisten­
ţiile coregrafice ale ansam blurilor
şi a lţi membri ai corpului diplo­
Chivu
varăşii Nicolae Ceauşescu,
Stoica, Ion Gheorghe Maurei-, Gheor- matic. Arm atei, C C S ., S fatului Popular al
ghe Apostol. Alexandru Bîrlădeanu, Program ul a cuprins un tablou Capitalei. „C iocîrlia".
In repetate rinduri, «asistenta a
Emil Bodnaraş, Alexandru Drâghici, din piesa „Cuza Vodă", de Mircea subliniat cu puternice aplauze evo­
Despre im portanţa asigurării tită ţi de fructe, precum şi prin Paul N iculescu-M izil. Gheorghe Ră- Ştefănescu : fragmente din scrierile cările din literatura clasică şi con­
lu i M iron Costin, D im itrie Cantemir,
(a sate a unui comerţ la nive­ Interviu cu tovarăşul efectuarea unei aprovizionări dulescu, Leonte Râutu, Leonlin Să- Gheorghe B arit, Tudor Vladim ires- temporană.
lul cerinţelor actuale se poate FRANCISC GAŞPAR, ritm ice şi uniform e cu gama lăjan, Ştefan Voitec. La spectacol cu. Nicolae Bălceseu ; versuri de Spectacolul s-a bucurat de un
vorbi foarte m ult. Pentru a preşedintele U.R.C.C. de m ărfuri specifice cererii a- au asistat, de asemenea, membri
afla care sînt preocupările ac­ Huncdoara-Dcva cestei categorii de consumatori. supleanţi ai C om itetului Executiv Grîgore Alexandrescu. Vasile Alcc- deosebit succes. La sfîrşitul specta­
colului. a rtiş tilo r le-au fost oferite
sandri, M ihai Eminescu şi Tudor
tuale în această direcţie, am Astfel, la gurile de exploa­ şi secretari ai C.C. al P.C.R., membri flo ri din partea conducerii de partid
rugat pe tovarăşul Franci.xc te cu m obilier şi utilaje mo­ tare forestieră s-au asigurat ai C.C al P.C.R , ai C onsiliului de Arghezi : cîntece închinate patriei
Gaşpar, preşedinte al U.R.OC. derne. In reţeaua comercială peste 260 tone cartofi, 24 tone şi partidului, jocuri populare din şi de stat.
IIunedoara-Deva, să ne răs­ existentă au fost amenajate şi fasole, 23 tone ceapă, 50 tone Stat şi ai guvernului, conducători diferite regiuni ale ţări«i. (Agerpres).
pundă la cileva întrebări. modernizate un număr de pes­ făină integrală, 20 tone slăni-
Acum, (a început dc te 30 de unităţi comerciale din nă-untură. 40.000 cutii conser­
an, consideram că ar fi care evidenţiem magazinele de ve dc carne, 50 000 borcane
u til să relataţi principa­ confecţii si de încălţăm inte din conserve de legume, 20 tone „Hora noastră cea frăţească“
lele rezultate obţinute de llia si Sebeş, magazinul a li­ ulei comestibil şi cantităţi su­
cooperaţia dc consum in mentar din Oraştie etc. ficiente de zahăr, orez, brîn-
anul care s-a scurs. In magazinele nou construite z.eturi, sare, tutun, chibrite etc.
100
De asemenea, cele peste
Dezvoltarea industriei bunu­ cit si în cele amenajate, s-au tone făină integrală, peste 60 Intr-u n elan patriotic de bucurie pretată de corul C om binatului side­ care s-a sărbătorit evenimentul.
rilo r de consum, a creat con­ introdus forme moderne şi ra­ de tone 2ahâr. 30 tone orez., G00 şi entuziasm, oamenii m uncii din re­ rurgic Hunedoara, a început progra­ După expunerea tovarăşului Popa
d iţii deosebit de favorabile pide de desfacere — autoser­ tone sare. 50 tone ulei, 400 tone giunea noastră au sărbătorit aniver­ mul artistic. Pe scenă au prins viaţă loan, preşedintele com itetului raio­
nal pentru cultură şi artă, a urm at
pentru aprovizionarea popu­ virea şi expunerea deschisă a petrol şi alte produse existente sarea a 107 ani de la măreţul eveni­ pagini literare şi artistice închinate un bogat program artistic.
laţiei cu un volum de m ărfuri m ă rfurilo r — care duc la eco­ în magazinele satelor de deal ment din istoria poporului nostru — U n irii Principatelor: poez.ia lui Ion
mereu mai mare şi mai variat. nomisirea tim pului cumpărăto­ şi munte, asigură în bune eon- Unirea Principatelor. In adunări Bânuţâ «De vorbă cu Moş loan Roa­ In acordurile m uzicii, in faţa ca­
Pe aceasta bază, cit si datorită rilo r si la realizarea unei ren­ d itiu n i aprovizionarea neîntre­ populare, conferinţe, comunicări, sim ­ tă". versurile lui N ichita Stănescu, sei raion.ale dc cultură, s-a încins o
creşterii puterii de cumpărare ta b ilită ţi sporite. Acum func­ ruptă piuă în 15—31 martie pozioane, in cele mai variate m ani­ „R înduri la aniversarea lln ir ii" . Ta- uriaşă horă. Apoi, pa rticip a nţii la
a populaţiei a fost posibil ca ţionează magazine alimentare 19GG. festări artistice, au fost evocate pa- raful I.C.S.H.-ului şi grupul vocal al festivatate s-au îndreptat spre ceta­
volum ul desfacerii m ărfu rilor cu autoservire la V inţul de Jos, Pornind de la rezulta­ ginile glorioase ale istoriei U n irii, Şcolii pedagogice din Deva au pre­ tea în care în anul 1600 M ihai V itea­
cu amănuntul prin unităţile Teiuş şi Orâştie şi vor fi date tele obţinute, co-şi pro­ contribuţia maselor şi a intelectuali­ zentat piese de muzică populară zul intra glorios înfăptuind prim a u-
cooperaţiei de consum din re­ in cnrind în folosinţă magazi­ pune în acest an să rea­ lo r progresişti la înfăptuirea acestui Emoţionantul m ontaj lite ra r „Poe­ nire a te rito riilo r româneşti. In faţa
giunea noastră in anul 1965 să nele alimentare cu autoservire lizeze cooperaţia din re­ deziderat naţional. Din m ii de piep­ mul U n irii", interpretat de colectivul Sălii U n irii, ca semn al p re ţu irii eroi­
crească faţă de anul 1964 cu din Certej şi Vinerea. giunea noastră ? tu ri a răsunat „Hora U n irii", „hora Teatrului de stat „Valea J iu lu i" din lor care au luptat pentru libertatea,
peste 21 milioane lei. Pentru A lături dc construcţiile mo­ In lumina D irectivelor Con­ noastră cea frăţească" care, alături Petroşani a cucerit cascade de aplau­ independenţa şi unitatea poporului
populaţia din regiunea noastră derne. formele rapide şi eco­ gresului al IX-lea al P.C.R., de numeroase pagini literare, a evo­ ze. După suita de dansuri, adunarea român, s-a încins din nou iureşul ho­
s-au desfăcut cu 3 la sută mai nomicoase de comerţ, de dota­ planul circulaţiei m ărfu rilo r cat prim ul mare pas in înfăptuirea populară din oraşul Deva s-a înche­ rei.
m ulte produse alimentare. 10 re cn u tila j comercial de maro pe anul 1966 prevede să se des­ statului român unitar. iat cu Hora U n irii, în care scen.a şi
la sută la mobilă, 11 la sută eficienţă economică şi cu largi facă cu aproape 9 la sută mai Redăm mai jos, în cîteva sumare sala s-au un it in tr-u n singur eînt
la materiale de construcţii. 15 posibilităţi de prezentare a m ulte m ărfuri decit in anul notiţe, aspecte de la sărbătorirea U- măreţ: VALEA JIULUI
la sută la confecţii etc. A cres­ m ărfurilor. la îm bunătăţirea 1963. Ţinînd seama dc tendin­ n irii. „H ai să dăm mină cu mină
cut vinzarea la m ărfurile de deservirii consum atorilor a ţele în consumul populaţiei să­ Cei cu inim a română
valoare mare. cu folosinţă în­ contribuit şi încadrarea unui teşti. planul u n ită ţilor coope­ Sâ-nvfrtim hora frăţiei Aniversarea U n irii — ne comunică
delungată ca televizoare, apa­ număr de 56 absolvenţi ai şco­ raţiei de consum pe acest an Pc păm întul României" colaboratorul nostru D. Ghconca —
rate dc radio, frigidere, maşini lilo r profesionale de coopera­ prevede ridicarea ponderii D E V A a p rile ju it organizarea unor manifes­
de cusut, aspiratoare, b r i« le- ţie. precum si instruirea prin m ă rfu rilo r industriale compa­ tări entuziaste şi în Valea Jiului.
te. motorete ..Carpaţi" şi altele. cursuri speciale organizate la rativ cu anii precedenţi. Da a- Sala „A ita " a găzduit marea «adu­ ALBA IULIA Teatrul de stat din Petroşani a
Deservirea populaţiei s-a locurile dc muncă a unui nu­ ceastă îm bunătăţire a structu­ prezentat un montaj lite ra r iar a r­
măr de 360 lucrători din im i­ nare publică închinată aniversarii U- tiştii amatori ai clu b u rilo r din Pe­
făcut în condiţii mai bune do­ rii circulaţiei m ă rfu rilo r va n irii Principatelor. Intr-o atm osfrrâ Despre festivităţile de la Alba lu lin
rit în trecut. Numai în anul tările de desfacere eu amănun­ contribui desfacerea a peste de fierbinte entuziasm patriotic, de­ troşani, Lonea şî elevii Şcolii popu­
1965. suprafaţa comercială a tul si !'■') lucrători din unităţile 3 190 aparate de radio. 1.500 venii au transform at adunarea lor in ­ ne scrie corespondentul nostru V ir- lare de artă din Petroşani au sus­
crescut cu 3 200 m p.. în fiin tîn - de alim entaţie publică. televizoare. 1.000 frigidere, tr-o adevărata sărbătoare. gil Şerbu. ţin u t programe artistice.
du-se un m npăr dc 28 maga­ In anul 1965. sarcina unită­ 1 200 maşini de spălat rufe. Dr. docent Octavian Kloca, preşe­ In oraşul leg«at prin numeroase tra ­ Conferinţe şi com unicări au fost
zine si unităţi de alim entaţie ţilo r cooperaţiei de consum din 550 maşini de cusut. 3 000 bici­ dintele Com itetului regional pentru d iţii istorice de Unirea Principatelor, ţinute Ia cluburi, şcoli profesionale,
publică din care 17 unităţi în regiune de a îm bunătăţi apro­ clete. 500 motorete „C arpaţi". cultură si artă, a evocat măreţul act 2Îua de dum inică a fost o adevărată licee, şcoli generale şi căminele cu l­
localuri nou construite. M erită vizionarea eu m ărfuri a mun- 6 milioane bucăţi ţigle. 7 000 ai u n irii. Conferinţa, a stîrnit entu­ sărbătoare patriotică. Oamenii m un­ turale de la Cimpa, Jieţ, Baniţa,
a fi menţionate magazinele u- e itcrilo r forestieri s-a concre­ tone cim ent 3.500 m.c. cheres­ ziasmul general şi un freamăt de fie r­ cii veniţi din satele raionului in fru ­ Cimpul lui Neag, Coroeşti etc Ex­
niversnle nou construite din tizai prin asigurarea la gurile tea şi bile ruşinoase şi alte a- binte patriotism . moasele lor costume naţionale s-au punerile au fost urmate de progra­
localităţile V inţul de .Jos. V i­ de exploatare a ifhor cantităţi semenea m ărfuri, solicitate de alăturat cetăţenilor oraşului păşind me artistice închinate U n irii.
nerea. Volei. Tîrnava de Criş, suficiente şi de calitate de car­ populaţia din mediul-‘!^4rsc. In acordurile Horei U n irii, inter- cu inim a plină de bucurie în sala în
Cârăstău şi altele, unităţi cu tofi, roşii. Varză, ceapă, ardei
localuri spaţioase şl înzestra- şi âltc legume, însemnate can­ (Continuare în pag. a 2-a) B R A D
3>E»imiu9 «& îosi re d a i circu laţiei De la corespondentul nostru,
Sosirea la Bucureşti a ministrului Albul /<ipc?.ii s-a M arin Sîan :
aşternu/ p e s t e Iarna s-a «aşternut peste tot Le cî­ şi Rapolt. Ln apelul făcut de sfalul Aşa sc face că autobuzele, care tran­ In satele raionului Brad. peste 40
comerţului exterior verdele brazilor. teva zile ninge aproape continuu. Nă­ popular, cetăţenii din Rapolt, înar­ sportă m uncitorii şi elevii pe această de conferenţiari, în m ajoritate pro­
al R. P. Ungare VIITORUL Foto: V. ONOIIJ m eţii cresc vă/.înd cu ochii. Pc a- maţi cu lopeţi, au ieşit la deszăpe­ rulă la Simeria, au putut circula in fesori de istorie, au susţinut la că­
zire. N im văzut luerînd cu hărnicie,
bune condiţii. Toţi cci care au luat
locuri. zăpada vis» oliţă dc vînt
s-n
minele culturale conferinţa: «24 la-
Duminică la amiază a sosit cialistă Români,a şi Republica aşternut în straturi groase şi* îm pie­ in frunte cu preşedintele Sfatului parte la această acţiune, merită fe­ nuarie, ziua U n irii Principatelor Ro­
popular comunal Rapolt. In mai pu­
In Capitală Josef Biro, m inis­ Populară Ungară, privind li­ dică circulaţia. lic ită ri pentru prom ptitudinea cu mane". După conferinţă, pe scenele
tru) com erţului exterior al vrările reciproce de m ărfuri ÎNCEPE AZI D rum ul ce şerpuieşte pe malul M u­ ţin dc o oră cei aprcnpe 100 de ce­ care au răspuns ehemării organului căminelor culturale au evoluat for­
R P Ungare, care va semna reşului de la Uroi spre Rapolt. Bo- tăţeni au curăţat porţiunile înzăpe­ local al puterii de stat şi pentru hăr­ m aţii artistice care au -prezentat pro­
Acordul intre Republica So­ pe perioada 1966-1970. biJna şi Foit se înzăpezise între Uroi zite Si au redat drum ul circulaţiei. nicia de care au dat dovadă. grame legate de marele eveniment.
In fiecare loc s-a cintat Hora U n irii.
B ibliotecile comunale au sărbă­
to rit evenimentul organizînd 10 seri
literare pe tema U n irii. La liceele
Adunări Factori convergenţi: respectarea din Brad şi Gurabarza, evenim entul
a fost întîm pinat cu expuneri ins­
tructive şi bogate programe artis­
tice.
democraţiei cooperatiste c
© T E I U
generale
M H S S S a B M M D rea zîleî-muncâ a crescut de aproa­ Fragmente din inform aţia telefo­
pe 3 oi i In a* t laşi tim p a
sporit
Expresie a unei şi conducerea colectivă sim ţitor şi fondul de bază al coope­ nică transmisă dc Adrian Oţoiu :
înalte tehnicităţi rativei agricole. Cu. toate acestea, nu De m ultă vreme clubul m uncito­
linia de suma din se poale trece cu vederea faptul câ resc din Teiuş nu a cunoscut o a-
combinatul side­ Folosirea cu maximum de eficien­ tiv it'ţii de v iito r a un ită ţilor respec­ l«a grădina de legume, la cu ltu rile de semenea impresionantă manifestare.
rurgic este cu ade­ anuale în ţă a a jutorului acordat de partidul şi tive? lată întrebări c.are şi-au găsit cim p şi la unele specii de animale Expunerea despre U nire a profeso­
vărat o m îndrie a de statul nostru constituie o proble­ un răspuns corespunzător cu p rile ­ există încă suficiente rezerve pen­ ru lu i Icronim Ciortea a fost p ri­
Apoi,
mită cu căldură deosebită.
sirierurg işti lor hu- mă la rezolvarea careia sînt chema­ jul adunărilor generale anuale ale tru creşterea producţiei. In acest programul artistic dedicat U n irii,
scop este necesar să se pună un ac­
nedoreni. te să-şi aducă întreaga contribuţie cooperatorilor, care au avut loc zilele cent mai mare pe ridicarea gradului care a durat aproape 3 ore. a fost
toate cooperativele agricole. C rite­ trecute. răsplătit cu aplauze fierbinţi. Pro­
riu l de apreciere a eficienţei acţiu­ de fe rtilita te a terenului, pe execu­ gram ul s-a încheiat cu Hora U n irii.
cooperativele n ilo r întreprinse in această direcţie Cifre semnificative rilo r agricole şi pe Îm bunătăţirea A lătu ri de a rtiştii de pe scenă, pu­
tarea la tim p şi de calitate a lucră­
este nivelul producţiei realizate la
blicul s-a rfdicat în picioare şi din
modului de în g rijire şi hrănire a ani­
Fâcind bilanţul a ctivită ţii desfăşu­
hectar şi pe cap de animal, in d i­
catori care în final trebuie să se con­ rate in anul trecut, ţăranii coopera­ malelor. sute de piepturi a răsunat m inunata
cretizeze în creşterea continuă a ve­ tori din Rapolt au apreciat ca pozi­ Ca şi la cooperativa agricolă din Horă a U n irii.
n itu rilo r cooperativelor şi ale ţărani­ tiv faptul că datorită hărniciei şi p ri­ Rapolt, planul de producţie şi fin a n ­ ★
M u lţi au fost corespondenţii care
lor cooperatori. ceperi i cu care au lucrat, «avind un ciar aprobat de adunarea generală a ne-au scris s-au ne-au inform at te­
cooperatorilor din
Băcia pentru a-
agricole cecstă d irc tţie la cooperativele «agri­ sp rijin permanent din partea meca­ cest an prevede sarcini sporite şi mo­ lefonic despre sărbătorirea U n irii.
Ce s-a făcut bun pînâ acum în a-
nizatorilor de la SM .T. Oraştie, s-«a
bilizatoare Din discuţiile şi angaja­
cole din Rapolt şi Băcia, de pe raza reuşit ca la majoritatea c u ltu rilo r să mentele luate de către cooperatori Ne-au scris Turcaşu Anton din Apol-
se obţină sporuri însemnate de pro­ dul de Jos, J u rjita Pavcl din Baia
oraşului regional Deva. şi ce rezerve ducţie peste prevederile planului. La s-a desprins hotărîrea lor de a lupta de Criş. Farcaş Elisabeta din Sebeş,
mai există pentru îm bunătăţirea «ac- cultura porum bului, spre exemplu, pentru traducerea în viaţă a măsu­ G avriloiu Radu din Orâştioara de
s-a realizai o producţie mai mare cu rilo r tehnico-organizatorice stabilite, Sus, Suciu lu liu s din Galda de Jos
peste 198 tone faţă de cea planifica­ in vederea realizării exemplare a o- şi m u lţi a lţii. Din toate scrisorile
tă, la sfecla de zahăr sporul înrogis- biectivelor planificate. Ce trebuie fă­ ce vorbesc despre sărbătorirea U n i­
trat peste prevederile planului a fost cut in acest scop? rii, răzbate optim ism ul tonic şi m in-
Q L o u a m e ş t e r i m a r i e u de 2.500 kg rădăcini la ha, la orz de Hotărîrile adoptate dria patriotică cu care oamenii
127 kg, iar la griu de 67 kg. A vind
m uncii din regiunea Hunedoara au
posibilitatea să valorifice cantităţi sărbătorit ziua de 24 Ianuarie.
sporite de produse pe bază de con­ să fie înfăptuite
M ercurul term om etrului a coborît toţi erau de acord că ritm u l de exe­ potmoleşte. Nu găseşte o ieşire po­ xecuţie a furnalului, măsurile fix a ­ tract, ţăranii cooperatori şi-au dez­
m ult sub zero grade. De cîteva zile cuţie a celui de-al doilea mare gi­ triv ită dintr-un .fleac" de impas. O te se înfăptuiesc. Din impresionanta voltat continuu averea obştească, a- întocmai
oamenii aşteaptă cu înfrigurare bu­ gant al Hunedoarei, nu trebuia să ştie şi Hurm uz că la minus 4-5 gra­ cantitate de 7.000 tone construcţii jungind ca la sfîrşitul anului trecut Manifestări
letinul meteorologic. «In următoarele scadă în nici un chip. Nu lipseau nici de nu e chip să se execute sudură metalice, rit se folosesc la furnalvil fondul Ind ivizib il să însumeze peste Analizînd factorii care au in fluen­
trei zile temperatura se va menţine oamenii cu experienţă şi iniţiativă. sub cerul liber. Bine, dar altădată nr. 8, s-au montat aproape 2.600 de 2.100.000 lei. ţat asupra nivelului realizărilor in u-
scăzută". Cir.d are de gind să se mai Şeful de brigadă Constantin Hurmuz cum de s-a putut lucra şi iarna ?, îsi tone. Mai m ult cu 300 tone faţă de Unele rezultate bune s-au obţinut ţă faptul câ respectarea democratici închinate Unirii
nitătile am intite, s-a scos in eviden­
înmoaie gerul ăsta ? Munca la con­ a adus cu ei „şcoala" celorlalte mari răscoleşte el am intirile. S-o fi lucrat, graficul lucrărilor la zi. In această şi în ceea ce priveşte creşterea nu­
strucţia celui de-al doilea furnal de examene ale Hunedoarei. In 1950 se dar poate nu la sudură, caută o so­ aprigă încleştare cu natura, construc­ m ărului de animale. Trebuie arătat cooperatiste şi a p rincip iu lui condu­
1000 m.c. (a Hunedoara in astfel de număra printre entuziaştii construc­ luţie Oricum, n-are a face. R itm ul nu to rii au ştiut să învingă, forţînd tim ­ însă câ producţia de 1.590 I lapte rea­ cerii colective joacă un rol deosebit lei i, în numeroase oraşe şi sate din
condiţii, devine extrem de anevoioa­ tori ai furnalului nr. 5, nu m ult trebuie să scadă. Asta-i !... pul să spargă orice tipare Numai la lizată pe cap de vacă fur.ajatâ nu o- de însemnat Pe drept cuvînl parti­ întreaga ţară s-au desfăşurat m ani­
să. „Nu ne putem lăsa la discreţia după aceea făcea muncă de renova­ Toţi cei aflaţi )a şedinţa am intită construcţia buncărului de minereu glindeştc pe deplin posibilităţile pe cipanţii la discuţii au arătat câ e fi­ festări culturale închinate U n irii. La
naturii. Trebuie să acţionăm cum­ re şi modernizare la furnalele 1, 2, au trecut prin asemenea frâm întâri. unde lucrează brigada condusă de care le are această unitate, fapt pen­ cienţa a c tivită ţii desfăşurate de con­ Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri"
va !". Se aud vorbe înfundate, pline 3 şi 4. Mai recent a fost printre cei Secretarul organizaţiei de partid, comunistul Constantin Hurmuz, să­ tru care in v iito r este necesar să se siliu l de conducere şi rolul adunări­ din Iaşi a avut loc dim ineaţa o adu­
de mînie. mai buni constructori, care au schim­ Florin Niculescu, ne spunea că oa­ geata graficului indică câ s-au mon­ acorde o atenţie mai mare lă rg irii lor generale nu se apreciază după nare festivă în cadrul căreia a luat
In acest scop s-a convocat chiar o bat peisajul industrial al combina­ menii sînt entuziaşti şi optim işti, „şi tat 360 tone construcţii metalice, mai bazei furajere în vederea asigurării num ărul şedinţelor sau adunărilor euvîntul prof. univ. Ion Creangă, rec­
şedinţă. Ce-i de făcut ? A fost între­ tului. înnoindu-l cu prim ul furnal âsta-i principalul". Avea dreptate m ult cu aproape 100 de tone. ceea ce unei hrăniri raţionale a animalelor. ţinute, ci după hotărîrile adoptate şi torul U n iversităţii „A l. I. Cuza". Sea­
barea rostită de fiecare om. de 1 000 m.c. Dacă unui obiectiv in ­ interlocutorul nostru. In final, una­ echivalează cu un avans de 20 zile V alorificînd cu mai m ult sp irit gos­ modul cum se materializează aces­ ra, aici s-a prezentat piesa „Povestea
— Dacă nu ne mobilizăm toate dustrial, i-a urm at altul, ca o reacţie nima frăm întare şi căutare a găsit sau cu volum ul de muncă necesar podăresc rezervele interne de spori­ tea. In cursul anului trecut la Rapolt U n irii" de Tudor Şoimaru, care a fost
foiţele, m ijloacele şi posibilităţile de în lanţ, Constantin Hurmuz, le-a a- răspunsul. E xprim at mai concis, el m ontării sacului de praf. re a producţiei agricole, ţăranii coo­ s-au ţin u t P adunări generale şi II transmisă de televiziune. In C apita­
care dispunem, în cîteva zile pier­ ju la t multora să ia fiinţă. Dacă toate constă in luarea de urgenţă a unor Comparaţia făcută, e subliniată de peratori din Băcia au reuşit să rea­ şedinţe ale consiliului, iar la Băcia lă, in sala Comedia a Teatrului Na­
dem si ce-am ciştigat — îsi dete eu m arile agregate siderurgice ar avea măsuri de organizare mai bună a lu ­ ing. Ludvig M udreţchi, şeful lotu­ lizeze venituri de peste 200.000 lei ta 9 adunări generale şi 10 şedinţe dc ţional „1. L. Caragiale", criticu l lite ­
părerea şeful de brigadă Constantin înscrise numele făurarilor lor, atunci ciu lu i. Pînâ gerul se va mai im blin2i, lui II m outaj-instalaţii, cu unele suta de ha, depăşind prevederile pla­ consiliu. Ce s-a discutat cu acest p ri­ ra r Vaierîu Rapeanu a vorbit despre
Hurmuz, O parte din noi «im mai pe cel al com unistului Hurmuz l-am vor improviza adăposturi simple şi completări. nului financiar cu aproape 400.000 lei. lej şi în ce se concretizează eficacita­ „24 Ianuarie in literatura româneas­
trecut prin astlel de încercări, la găsi săpat cu majuscule. ieftine, care să perm ită executarea — Preasamblarea elementelor m ici Cele mai bune rezultate s-au înre­ tea m ăsurilor stabilite ? că". iar un colectiv al teatrului a
furnalul şapte. Lupă cîte ţin minte, In toate marile încleştări cu natu­ sudurii. O parte din oameni vor tre­ la sol în ansamble mari de 40 tone, gistrat la producţia de lapte, uncie Referindu-se La problemele p li­ prezentat piesa „Cuza Vodă" de M ir­
ne-am descurcat destul de bine, fiind ra, cu neprevăzutul, cu greutăţile de ce la sortarea m aterialului. Unde consider câ e cel mai im portant fac­ s-au obţinut cite 2.218 1 pe cap de vind felul cum s-a respectat demo­ cea Ştefănescu. La Teatrul Mic s-a
chiar lăudaţi... fiecare zi, Hurmuz a ştiut să găseas­ condiţiile perm it, se va lucia cu tot tor al succeselor obţinute. M ai re­ vacă furajată. Dezvoltarea celor mai craţia internă şi cum s-a aplicat prezentat un recital literar-m uzical.
Nu erau prea m ulţi. O mină de că soluţia cea mai potrivită, să pună efectivul. La nevoie se vor spori fo r­ marc faptul câ s-a introdus lucrul pe rentabile ram uri de producţie, po­ principiul m uncii colective la coope­ Expuneri, simpozioane, medalioa­
oameni. Spuma şantierului m ontaj- punctul pe „ i \ Invâţind continuu, ţele. Construcţiile metalice ce pot fi 2 schim buri şi o bună parte din lu ­ triv it cond iţiilo r specifice ale coope­ rativa agricolă din Băcia. coopera­ ne m uzical-literare. spectacole închi­
instalaţll nr. 1 de la I.C.S. Hunedoa­ sfâluindu-se cu brigada, cerînd aju­ montate în subansamble, fără a ne­ crări se execută în acord global. îm ­ rativei. a permis să se repartizeze to rii; Ortensia Hâlălaie, Petru Co­ nate U n irii, recitaluri de poezii au
ra. s-a strîns să judece, să cumpă­ torul tovarăşilor săi de muncă, n-a cesita sudarea lo r imediată, vor fi preună cu organizaţia de partid, a- ţăranilor cooperatori. în afară de vaci, Sofia Cazac, Nae Sisismund, avut loc la Braşov, Bacău. Baia M a­
nească cu ce şi cum se poate opune greşit niciodată. După 15 ani petre­ executate cu prioritate. T. O V ID IU produse, avansuri băneşti lunare de , N. TÎRCOB re, Sibiu, Tg. Mureş, Ploieşti, Deva,
gerului, care de cîteva zile le căşu­ cuţi pe şantierele Hunedoarei, el se Izvorite din realitatea existentă şl clte 10 lei la ziua-muncâ. Compara­ Suceava, Botoşani, Cîmpulung M ol­
nase multe necazuri. Pînâ una alta. simte ruşinat că tocmai acum se îm ­ nevoia Im pulsionării ritm u lu i de e- (Continuare in pag. a 2-a) tiv cu anul 1962 in anul trecut valoa­ (Continuare în pag. a 2-a) dovenesc şi în alte localităţi din ţară.