Page 75 - Drumul_socialismului_1966_01

PAGINA A 3-Â
DRUMUL SOCIALISMULUI 3442 'n M M H M a H a H n M B B H R B H N H M M

j în cadenţa generală a mersului înainte pc
drumul trasat de Congresul al IX-lca al parti­
dului, păşesc hotărit şi minerii de la Barza, cei
care zi de zi străbat adîncurile pentru a scoate
la lumină bulgării de aur. Mcrgind de la bine
spre mai bine, ei vor ca anul 1966 să însemne o
etapă de succese, de realizări remarcabile, pe
{ măsura cerinţelor.
| Bilanţul activităţii de partid şi economice de
Ia întreprinderea minieră Barza arată insă că
viitorul oferă loc pentru şi mai bine, că se poate
munci la un nivel superior, cu rezultate mai fru-
î moaşe. Această concluzie a ieşit in evi­
denţă cu prilejul recentei şedinţe a Biroului
Comitetului regional Hunedoara al P.C.R., care
a avut loc la Gurabarza şi a analizat posibilită­
ţile de creştere a producţiei de metal şi a rezer- saBESssammm i «aPT M Mi. J IIM IT IW f W IP T U IH — 0 3 1
d velor industriale de minereu.

s Abatajele cincinalului e Termenele d de investiţii n-au fost regie proprie n-au avut el partidului a pus un industriale de minereu, ţinută, b a z a t ă pe
al IX -lea
Congresul
Creşterea
rezervelor
re o activitate mai sus­
puse în funcţiune la ter­
o desfăşurare pe măsu­
menul 6tabilit datorită ra cerinţelor. Concen- accent deosebit pe rid i­ şi deci a lin ie i de front, un conţinut ştiin ţific.
execuţie să treacă în linia B O permanentă faptului că nu s-au asi­ trînd exagerat e fo rtu ri­ carea continuă a efici­ trebuie să fie m obilul cimp m inier, îm bunătă­
întregului
Cercetarea
al lu c ru rilo r
enţei economice a lucră­
principal
le asupra producţiei, u-
condiţiile
toate
gurat
f r » pentru atacarea lor la nele cadre de conduce­ rilo r de investiţii. Ana- de investiţii. ţirea procesului de ex­
lizînd sub acest aspect
tim p, pentru desfăşura­
re au neglijat lucrările
şi a preparării
tracţie
Aşa cum şi-au expri­
strict necesară: eficienta rea normală a lu cră ri­ de investiţii, neplasînd activitatea colectivului mat hotărirea în şedin­ m inereurilor trebuie să
lor. In v iito r va trebui
miniere
între prin d erii
aici efectivele necesare,
ţa de birou, inginerii şi
ca pentru fiecare lucra­ neasigurînd o aprovizio­ Barza s-a constatat că geologii de la Barza vor constituie principalele
tâ rim u ri pe care să ac­
re să se asigure la tim p nare telinico-m aterială s-au executat o seamă studia cu atenţie zâcă- ţioneze specialiştii m i­
C incinalul cere o pro­ baterile şedinţei biroului planul de metal a fost expirat, d$r ele se gă­ corespunzătoare. Tocmai de lucrări care nu-şi do­
ducţie sporită de metal, Com itetului regional de depăşit şi in anul tre­ sesc încă în faza de e- documentaţia tehnică, din acest m otiv s-au în­ vedesc eficienţa. Iată de m întut, îl vor explora cu neri. O rganizaţiile de
realizata în condiţiile partid S-a apreciat că cut şi se depăşeşte si xecutie. Din 1965 au amplasamentul, materia­ ce se cere m ultă chib­ m inuţiozitate pentru a partid au datoria să
creşterii sim ţitoare a în anii şesenalului la în aceste zile de înce­ fost reptanificate pentru lele şi utilajele necesa­ registrat viteze de a- zuinţă, în prim ul rînd nu pierde nim ic valoros. urmărească mersul cer­
productivităţii muncii şi Întreprinderea minieră put de an. anul în curs 10 obiecti­ re, să se stabilească gra­ vansare scăzute, nu s-au din partea specialişti­ A lă tu ri de filoanele cetării ştiinţifice, valo­
reducerii preţului de Barza s-a executat un Perspectiva oferită de ve. Desigur o atare si­ fice de execuţie. Orga­ respectat graficele de e- lor, atunci cinci se ia principale se găsesc ra­ rificarea concluziilor des­
cost. Aceasta presupune im portant volum de lu ­ nivelul actual al lucră­ tuaţie influenţează ne­ nizaţiile de partid au xecuţie stabilite, ceea m ifica ţii bogate, care se prinse din studiile ce
capacitate de producţie crări de investiţii, ceea rilo r de investiţii, de gativ asupra deschiderii datoria să urmărească ce a făcut, desigur, ca hotărirea să se facă o cer deschise şi exploata­ se fac in această direc­
să folosim cu
lucrare;
sporită, metode de ex­ cc a permis să crească nivelul de dezvoltare pe de noi abataje, de un­ sistematic mersul lucră­ planul să nu fie înde­ g rijă fiecare leu, sâ a- te. O mare rezervă există ţie. Nu trebuie uitat nici
p lin it integral. Aceasta,
ploatare avansate, me­ rezervele de minereu, să care trebuie să-I atingă de urmează să se extra­ rilo r, să intervină ope­ de altfel, este una din vem bine conturate ser­ în hălzile vechi de o clipă că succesele din
rativ şi competent
a-
canizare in tr-u n grad se realizeze o mai bună producţia în anii v ii­ gă producţia anilor v ii­ cauzele principale care viciile pe care le adu­ steril. Toate aceste căi anii urm ători se pregă­
ridicat, organizare su­ sistematizare a minelor, tori, nu poate insă să-i tori, îngreunează cerce­ tunci cînd sesizează un au făcut ca sarcina de ce lucrarea respectivă, de creştere a rezervelor tesc acum, că în m inerit
perioară în întregul pro­ _sâ se ridice indicele de declare m ulţum iţi pe tările geologice menite neajuns, să preintim pi- creştere a rezervelor in ­ să fim siguri că este ab­ de minereu, a produc­ asigurarea capacităţii de
ces de producţie. normalitate. O do­ m inerii de la Barza. La să pună în valoare noi ne rămînerea in urmă. dustriale de minereu au­ solut necesară şi numai ţiei de metal sint cu­ producţie este o treabă
Tocmai de aceea, aces­ o serie de lucrări im ­ rezerve industriale de Aşa cum a reieşit din noscute şi in bună mă­ de durată. Experienţa,
te probleme au ocupat vadă în acest sens o portante termenul de minereu aurifer. şedinţa de birou, nici rife r să nu fie realizată după aceea să începem sură folosite. Este nece­ chiar la I. M. Barza, a
un loc im portant in dez­ constituie şi faptul că punere în funcţiune, a O parte din obiectivele lucrările executate în dccît parţial. execuţia. sar însă să se desfăşoa­ dovedit acest lucru.
Analiza pe care biro­ dera cele mai eficace ducerea întreprinderii, Unul din factorii asu­ tă ţii muncii nu se poate 0 Zestrea tehnică se cere îmbogăţită a Timpul
ul Com itetului regional trebuie neapărat să per­ cadrele tehnieo-ingine- pra căruia e necesar sâ realiza însă doar cu me­
de partid a făcut-o la mită un grad ridicat de reşli de la Borza au da­ se acţioneze îl consti­ todele tehnico-organiz.a-
Întreprinderea minieră mecanizare, eliminarea toria sâ acorde toată g ri­ tuie folosirea raţională torice rezultate din acti­
Barza a scos în evidenţă pierderilor de minereu ja fată de comandarea a fondului de tim p. A- vitatea practică; sint ne­ de lucru—un preţios tezaureTeren prielnic pentru
m ultiple posibilităţi şi creşterea conţinu­ noilor maşini şi utilaje, ceasta cu atît mai m ult cesare metode noi, atit
pentru creşterea produc­ tului de metal. fată de folosirea celor cu c it la I. M. Barza o de exploatare, cit şi de
tiv ită ţii muncii, a ară­ De asemenea, mal existente. E necesar să bună parte din tim pul organizare, care sâ re­ activitate stiintitică b Şcoala producţiei
tat concret ce trebuie m ult trebuie făcut pe se întocmească grafice de lucru se iroseşte ca flecte nivelul de dezvol­
făcut in acest sens. linia mecanizării proce­ de funcţionare, care să urmare a unei slabe o r­ tare al ştiinţei si tehni­
In prim ul rind tre­ sului de producţie. E fie urm ărite cu exigen­ ganizări a a ctivită ţii de cii pe plan mondial. A
buie depuse eforturi din drept că în u ltim ii ani ţă la toate nivelele. Co­ producţie, indisciplinei, nu observa şi aplica unde sînt arătate cele nicienilor, să aducă în ­ a unor metode de m inator ! Desigur, in a-
partea întregului colec­ la I. M. Barza zestrea m itetul de partid de la aprovizionării tehnieo- ceea ce tehnica are mai mai noi realizări ale viorare de muncă inova­ e x p l o a t a r e noi, a ceste condiţii exigenţa e
tiv pentru ridicarea n i­ tehnică s-a îm bogăţit întreprindere, organiza­ materiale necorespunzâ- bun înseamnă a ne con­ tehnicii miniere din ta­ torilor, De asemenea, e unor maşini şi utilaje mai scăzută, iar contro­
velului tehnic al produc­ mereu ; dar nevoile pro­ ţiile de bază P.C.R., ca­ toarc, transportului etc. damna la rămînere în ră şi din străinătate. necesară o colaborare de tehnicitate ridicată, lul în mare parte ab­
ţiei. De mai m ulţi ani ducţiei prezente şi v ii­ re in anul trecut s-au o- In anul trecut s-au pier­ urmă. De aceea, ca­ Trebuie ca aceste mate­ mai strînsâ cu institu­ îmbogăţirea permanentă sent. N ici acţiunea de r i­
se manifestă o perma­ toare o cer şi mai boga­ cupat puţin de această dut multe zile de muncă drele tehnico-inginereşti, riale să fie bine studia­ a bagajului de cunoştin­ dicare a c a lifică rii nu se
nentă preocupare pentru tă. In şedinţa de birou problemă, trebuie să-şi din cauza absenţelor si în ­ m uncitorii cu un nivel te, iar pe baza conclu­ tele de cercetări, cu In­ ţe profesionale atit la desfăşoară la vin nivel
introducerea unor meto­ s-a apreciat că o parte facă o preocupare de voirilor. Pentru ca acea­ ridicat de pregătire pro­ z iilo r trase şi a experi­ stitutul de mine clin Pe­ m uncitori, cit şi la ca­ satisfăcător. Iată de ce
de de exploatare de ma­ din maşini nu sînt în­ căpetenie din promova­ stă stare de lucruri să fesională au datoria să enţei proprii sâ se adu­ troşani. drele tehnico-inginercşti. comitetul de partid tre­
re productivitate. E ne­ trebuinţate la întreaga rea progresului tehnic. nu se mai repete, tre­ fie cercetători neobosiţi, că îm bunătăţiri procesu­ Toate acestea nu pot Totul trebuie făcut din buie să intervină hotă-
cesar ca aceste eforturi capacitate, iar unele E necesar ca periodic buie ca organizaţiile de lui de producţie la 1. mers. în paralel cu pro­ rît şi aici şi sâ determ i­
să fie intensificate pen­ dintre ele nu sfnt folo­ să fie analizat felul în partid, de sindicat şi ale sâ ocupe rindul din fa­ M. Barza. Com itetul fi însă înfăptuite decit ducţia, In şedinţa de b i­ ne o îm bunătăţire pe
tru ca studiile să fie site deloc. Există păre­ care se îndeplineşte pla­ U.T.C. sâ desfăşoare o ţă al celor care caută de partid are dato­ de un colectiv cu un ri­ rou s-a critica t felul măsura cerinţelor. E ne­
concretizate în mijloace rea că unele maşini nici nul tehnic, unde şi cu susţinută muncă de e- mereu sâ fie în pas cu ria sâ îndrume sin­ dicat nivel de pregătire cum se desfăşoară cursu­ cesar sâ se ajungă aco­
eficace în progresul teh­ nu corespund pe de-a ducaţie în special în rin - dicatul sâ desfăşoare o profesională. Creşterea rile de calificare ; la lo îneît fiecare om sa
nic al producţiei. Meto­ întregul co ndiţiilpr de ce indicatori lucrează dul celor oaie com it ac­ noutatea tehnico-ştiinţi- activitate mai susţinută Barza se practică siste­ înveţe, sâ devină un e-
dele de exploatare pe luciu de Ia această în­ maşinile si utilajele, cum te de indisciplină. fieâ. La dispoziţia lor pe linia propagandei capacităţii tehnice cere, mul că inginerul care lev silito r la şcoala pro­
care specialiştii de la I. treprindere. Iată citeva sint folosite maşinile Creşterea in proporţie stau o m ulţim e de pu­ tehnice, sâ activeze co­ aşadar, pe lingă in tro ­ răspunde de un curs ducţiei — şcoala tehni­
M. Barza le vor consi­ motive pentru care con­ noi etc, ■ însemnată a productivi­ blicaţii de specialitate, misia inginerilor şi teh­ ducerea în producţie este şi profesor, şi exa­ cii avansate.
es Inginerii să fie ingineri a Dezideratul nr. 1: rele de deservire, creş­ nerilor lucrează acum în căror întocm ire se pier­ studiez.e şi sâ rezolve o- nă. Desigur, acest as­
de timp. Iată de cc se
pect al problemei ţine
perativ şi ştiin ţific pro­
secţiile subterane şi in
terea exigenţei faţă de
calitatea lucrărilor, îm ­ compartimentele dc con­ cere o reexaminare a blemele pe care le r i­ tot de organizare; pen­
schemei de organizare,
toate echipele cu planu! realizai bunătăţirea sistemului cepţie. Dar mai există a sistemului dc eviden­ dică producţia pentru tru că, analizînd cauze­
le ce au determ inat ră-
sectorul respectiv.
de aprovizionare, slabi-
rezerve.
O bună parte
ţe şi luarea unor măsur i
Realizarea integrală şi
mînerea sub plan, ob­
1 vrea fo rm a ţiilo r optime
de lucru in raport cu din m aiştri stau la înce­ care să permită ingine­ ritm ică a planului la servăm că cel mai frec­
putul fiecărei luni cite
cerinţele producţiei, în­ 3-4 zile, la suprafaţă rilo r sâ fie ingineri, toţi indicatorii — şi in vent apar nerealizârile
In marele lanţ de fo r­ narea chibzuită a tuturor abataje. pe conducerea între p rin ­ tărirea asistenţei tehni­ pentru întocmirea a d i­ m aiştrilor să fie maiştri. mod deosebit a produc­ de norme, lipsa de efec­
te al întreprinderii, un­ eforturilor. La 1. M. Dar şi aici este loc derii in studierea unei verse situaţii, lipsind în ţiei de minereu şi de tiv, aprovizionarea de­
de fiecare om şi fieca­ Barza s-au făcut paşi pentru mai bine. A na li­ asemenea organizări a ce pe schim buri ş. a. acest fel echipele de a- Trebuie să se ajungă metal — cere ca fiecare fectuoasă cu materiale.
re maşină îşi au locul im portanţi pe acest za pe care biroul Comi­ muncii care sâ permită O îm bunătăţire sub­ jutorul tehnic tocmai a- acolo incit fiecare sec­ brigadă, echipă şi sec­ Aceasta dovedeşte că
bine stabilit, unde rea­ drum. Secţiile şi sectoa­ tetului regional de par­ îm bunătăţirea perma­ stanţială a organizării tunci cînd ar fi mai tor sâ fie condus de un tor să-şi îndeplinească normele nu îmbracă
lizarea integrală a sar­ rele cuprind mai bine tid a făcut-o la între­ nentă a raportului din ­ producţiei are loc în multă nevoie. Prin sis­ inginer, îar activitatea în mod exemplar sarci­ peste tot un caracter
cinilor economice de­ activitatea productivă, prinderea minieră Bar­ tre numărul salariaţilor condiţiile folosirii de­ de concepţie sâ nu sufe­ nile ce-i revin. Or, re­ ştiin ţific, deoarece o se­
pinde de f o l o s i r e a transportul satisface în za a scos în evidenţă productivi si neproduc­ pline a cadrelor tehni­ temul de evidenţe exis­ re din cauza lipsei dc zultatele arată că la în ­ rie de echipe înregis­
fiecărui m inut afec­ mai mare măsură ce­ tivi. Aceasta, desigur, co-inginereşti. Un înce­ tent in întreprindere, în­ cadre. Fiecare inginer sâ treprinderea m inieră trează depăşiri m ari de
tat producţiei, e nece­ rinţele locurilor de mun­ m ultiple posibilităţi în put în această direcţie că se cer cadrelor teh­ aibă astfel posibilitatea Barza multe form aţii de norme In condiţiile u-
sară o organizare ştiin ­ că din subteran, cadrele această direcţie. Comite­ impune o maţ bună co­ s-a făcut, şi rezultatele nico - inginereşti prea să advine în ju ru l său
un larg colectiv de spe­
ţifică a întregului pro­ tehnico - inginereşti se tul de partid trebuie să ordonare şi concentrare sînt prom iţătoare; cea luciu râm in cu planul tiliz â ril incomplete a
ces de muncă, coordo­ găsesc mai aproape de îndrume mai îndeaproa­ a eforturilo r in sectoa­ mai mare parte a ingi­ multe sîtuatii, pentru a cialişti şi împreună să neindeplinit lună de lu ­ fondului de tim p I
P articipanţii la discu­ lucru cu toată răspun­ tă a vetrelor, puscarea constatări, ci cu sfaturi trolor de calitate. Auto­ si Calitatea -cuvînt de ordine a Fiecare bulgăre
ţii în şedinţa de birou a derea pentru ca în ziua selectivă etc. oportune. In virtutea a- controlul trebuie ridicat
Com itetului regional de respectivă nivelul ca li­ Desigur, creşterea con­ ccstei cerinţe se înţele­ pe cea mai înaltă treap­
partid au arătat câ exis­ tativ al producţiei sâ ţin u tu lu i de metal în ge- câ toţi controlorii ca­ tă a înţelesului său.
tă o serie întreagă de scadă. Prin urmare aici minereu pe scama îm ­ lită ţii trebuie sâ fie b i­ îm bunătăţirea calită­ de minereu e preţios e Să ne fim cei mai exi­
posibilităţi ce stau la trebuie folosite toate bunătăţirii ca lităţii im ­ ne pregătiţi, cu multă ţii m inereului nu tre­
îndemina colectivului de formele şi mijloacele de pune un exigent control experienţă în m inerit, buie însă înţeleasă ch o
mineri pentru ridicarea mobilizare şi influenţa­ pe tot flu xu l tehnologic. oameni cu un dezvoltat problemă ce se rezolvă genţi controlori
conţinutului de metal in re în masă; trebuie an­ Aceasta nu înseamnă simţ al răspunderii pen­ o dată cu generalizarea
minereu. Esenţial este trenate colective largi la sporirea excesivă a nu­ tru sarcina încredinţa­ puşcării selective şi tr i­
ca acţiunea de îmbună­ studierea celor mai bu­ m ărului dc controlori, tă. E vorba, altfel -pus, erii în fronturile de lu ­
tăţire a ca lită ţii să cu­ ne soluţii care sâ ducă fapt care ar duce la în­ de calitatea controlului cru. In condiţiile unui toril în acţiunea de rid i­ parată a m inereurilor pe creşte cointeresarea co­ zultatele scontate. Deo­
prindă întregul colectiv, la îm bunătăţirea cali- răutăţirea raportului de calitate. zăcâmînt ca cel de la care a calităţii, v a lo rifi­ sectoare. Deocamdată u- lectivelor de m ineri în sebit de im portant este
de la m uncitorul neca­ tâţ ii; în acţiunea acea­ dintre numărul salaria­ Dar oriei t de price­ Barza, problema îm bra­ carea tuturor posibiltă- zlna nu poate face acest îm bunătăţirea ca lităţii. ca în concluziile trase,
lifica t şi pînâ la ingi­ sta trebuie să participe ţilo r productivi şi cei puţi şi exigenţi ar ti că forma unui studiu ţ i lor pentru îmbunătă­ lucru decit la nivelul Biroul Com itetului re­ în măsurile ce se stabilesc
ner; pentru câ elim ina­ activ atît sindicatul, cit neproductivi. E necesar controlorii de calitate, ei permanent pentru găsi­ ţirea calităţii. Aceste as­ secţiilor. Dar şi aceasta gional de partid a in d i­ sâ se aibă in vedere ca
rea sterilului din m ine­ şi organizaţiile U. T. C. însă ca cei care au m i­ nu pot să treacă prin rea acelor metode de pecte au fost studiate şi va influenţa favorabil cat colectivului între ­ pierderile de minereu să
reu trebuie făcută in care îndrumate dc orga­ siunea să controlez- ca­ mină întreaga producţie exploatare care să per­ se studiază cu atenţie calitatea; pe de o parte prinderii ca aceste stu­ fie pe cît posibil e lim i­
fiecare abataj, la fiecare nizaţiile de partid să e- litatea sâ fie exigenţi, de minereu. De aceea mită o cît mai bună tri­ la I. M. Barza. se vor putea stabili re­ dii sâ fie continuate, nate; sâ nu se uite câ
De asemenea, în urma
punct de încărcare. A- xercite o influenţă ho­ conştiincioşi, sâ in te rvi­ fiecare m i n e r , mai­ ere, aplicarea unor sis­ unor studii, s-a ajuns la ţetele optime de prepa­ am plificate, iar concluzi­ fiecare bulgăre de mine­
ile desprinse sâ fie a-
junge ca doar cilcva e- tărâtoare în trierea m i­ nă activ pe fază de pro­ stru şi inginer trebuie teme de salarizare care concluzia câ e bine sâ rare pentru fiecare zo­ plicate pe scară largă, reu e preţios, câ în fie ­
chipe sâ nu facă acest nereului. podirca corec­ ducţie, nu numai cu sâ fie un exigent con­ sâ cointereseze munci- se facă o prelucrare se­ nă, iar pe de alta va pentru a se obţine re­ care bulgăre există aur.
m.’s»
numai a m ult d a c ă nu se tă ţit stilul de muncă al In tn id t o mare parte oameni, sâ-i pregătească ziile desprinse şi sâ de­
necesar 6ă fie îmbună­
dieze eu atenţie conclu­
urmăreşte cum se a p li­
din m uncitori sînt ti­
şi sâ-i primească în rîn-
că ea în practică. Prin com itetului de partid, în neri, organizaţiile U.T.C. durile m em brilor de termine prîn întreaga lor
urmare, se cere o sus­
funcţie de noile condi­
plănui, locul do ţinută muncă de control ţii, sâ fie în tă rit rolul trebuie să desfăşoare o partid, creind astfel po­ activitate im bună lăţirea
rodnică activitate cultu-
muncii In toate sectoa­
sibilitatea ca in fiecare
cum se
asupra felului
nizaţiilo r de bază la fie­
traduc în viaţă hotârî- de conducător al orga­ ral-educativâ, pentru a-i formaţie de lucru sâ ac­ rele pentru înd ep lin i­
sâ
tiveze comunişti. De a-
mobiliza pe aceştia
rea sarcinilor de plan.
aplicare rlle organelor superioa­ care loc de muncă. De fie in primele rîndnri semenea, trebuie studiat Fn acest fel, obiectivele
re şi proprii, cum se în ­
asemenea, e necesar să
făptuiesc planurile de fie îm bunătăţită munca ale luptei pentru reali­ cu mai multă atenţie desprinse din cincinalul
stabilit de Congresul al
felul în care sînt repar­
zarea sarcinilor de plan.
măsuri. Acest lucru tre­
lJe o linie mereu as­ in îndeplinirea sarcini­ altele şl mai eficace, cu unele excepţii — mă­ buie făcut în prim ul de conducere a organi­ Rezultate de seamă au tizaţi m em brii de partid IX-lea al partidului se
cendentă se situează şi lor de plan. perfecţionarea cere în suri bune, cu termene şl rind de biroul comite­ zaţiilor sindicale şi ale fost obţinute de organi­ pe brigăzi şi echipe, vor realiza cu succes,
munca de partid la în ­ Dar obiectivele ce continuare perfecţionare. responsabilităţi precise. tului de partid şi la rin- U.T.C,, pentru ca aces­ zaţia de partid de la I.M. pentru că si aicî se pot cantitatea de aur dată
treprinderea m inieră stau pentru viito r în fa­ Aceasta cu atit mai Mai puţin s-a urm ărit dul lor, de birourile or­ tea sâ contribuie cu toa­ Barza şi !n ce pliveşte aduce îm bunătăţiri. economiei naţionale de
Barza. întărirea organi­ ţa colectivului în tre p rin ­ m ult cu cît în activita­ însă cum se aplică ho- ganizaţiilor de bază. te forţele la mobilizarea repartizarea forţelor de Analiza pe care biroul
zaţiilor de bază prin derii, şi în prim ul rind tea de partid de aici tâ ririle ş î măsurile preco­ oamenilor muncii în în­ partid. Totuşi, şi aici Com itetului regional de m inerii de la Barza crea-
prim irea de noi membri creşterea conţinutului de s-au observat şi unele nizate, care esle eficien­ Îm bunătăţirile organi­ făptuirea sarcinilor eco­ se mai pot aduce'îm bu­ partid a făcut-o la între­ cînd dc ia an la an.
de partid. îm bunătăţirea metal si asigurarea re­ deficienţe. ţa acestora, ce îmbună­ zatorice ale muncii de nomice. Sindicalul are nătăţiri. Există încă fo r­ prinderea m inieră Barza
stilului dc muncă, exer­ zervelor industriale de In general, com itetul tă ţiri trebuie aduse. In partid (crearea de t co­ datoria să se ocupe în m aţii de l u c r u fă­ a scos la iveală o m u lti­ cr*2iSSjirrnn■ ■ ■ fjr*
citarea cu mal multă minereu pun în faţa or­ de partid şi, la rîndul anul 1965, de pildă, co­ mitete de partid pe sec­ mod deosebit de organi­ ră nici un membru tudine dc posibilităţi
competenţă a dreptului ganizaţiei de partid de lor, birourile organiza­ m itetul de partid n-a a- ţii, de organizaţii de zarea întrecerii socialis­ de partid. Mai sînt m un­ pentru ridicarea activi­
de control au tăcut ca ac­ Ia I. M. Barza sarcini ţiilo r de bază au pus în naliz.at niciodată felul bază pe schim buri) au te. asigurarea unor con­ citori, maiştri, ingineri tăţii de partid şi econo­
tivitatea economică in de o deosebită im portan­ dezbaterea com uniştilor cum s-au aplicat hotărî- determ inat un re v iri­ d iţii optime de muncă care muncesc cu bune mice pe o treaptă supe­
general să se ridice pe ţă. La experienţa dobin- probleme de prim ă im ­ rile luate. Or. practica ment im portant in în­ şi de viaţă, de crearea rezultate în producţie şi Pagină realizată dc
o treaptă superioarei, cn ditâ în anii trecuţi se portanţă. au luat în stu­ m uncii de partid arată treaga activitate a între­ unei puternice opinii de ar putea fi p rim iţi în rioara. Com itetul de mg. ŞT. AF.MAŞAV,
întreaga muncă de par­ cere adăugată alta şi diu aspecte im portante câ luarea unei hotârîri prinderii. Dar se pot ob­ masă îm potriva celor ca­ partid. Organizaţiile de partid şi organizaţiile activist al Com itetu­
tid să-si găsească o bu­ mai bogată, la metode­ ale producţiei. In acelaşi — fie ea cit de bu­ ţine rezultate şi mai bu­ re se abat de la discipli­ bază au datoria să se o- de bază de la în tre p rin ­ lui regional Hune­
nă parte din eficienţă le de muncă folosite — tim p s-au stabilit — nă, nu valorează prea ne. Pentru aceasta este na socialistă a muncii. cupe cu grijă de aceşti dere au datoria sâ stu­ doara al IV ( . R„
N. ANDHO NA-
Ing
CKE