Page 76 - Drumul_socialismului_1966_01
P. 76
PAGINA A 4-A DRUMUL SOCIALISMULUI 3442
m n m m
Ş tiri
de greve V I E T N A M U L DE SUD P roblem a rh o d csiatiă
în Grecia P re z e n te F-100" au bombardat dum inică seara pe care S.U.A. ii duc in Vietnam. Noi sancţiuni
î
regiunea din apropierea localităţii ★ economica împotriva Rhodesiei
A TE N A 24 — Corespondentul A - ro m â n e şti @ RELUAREA O P E R A ŢIU N I Can Tho, din zona de deltă a flu NEW YORK 24 (Agerpres).—
viului Mekong. Bombardiere de t i
gerpres, C. Alexand coaie, transmite : LOR M IL IT A R E Q D EC LARA pul B-52 au întreprins, de asemenea, Mai-tin Luther King, liderul popu
Sint aproape trei săptămîui de Ţ IA C O M ISIEI PENTRU R ELA m isiuni în apropiere dc Saigon, res laţiei de culoare din S.U.A., laureat LO N D RA 24 (Agerpres). — a Rhodesiei, aflat într-o vizită neo
cînd se afiă in grevă m uncitorii de pectiv în provinciile Tav Ninh şi at Prem iului Nobel pentru pace, a La Londra se aşteaptă ca guvernul ficială în Marca Britanic. Concluzia
la societăţile de autobuze şi trole i p e ste h o tare Ţ IIL E EXTERNE A F. N. E. © Phuoc Tuy, unde pa trio ţii atacaseră declarat dum inică că războiul pe britanic să anunţe probabil astăzi generală care s-a desprins după a-
buze si de cînd transportul în co în cursul zilei mai multe posturi m i care S.U.A. îl duc în Vietnam nu nu (m arţi) cînd se reiau dezbaterile par ceastă întrevedere la nivel înalt
mun din capitala Greciei este prac PROTESTE ÎM P O T R IV A P O LI litare guvernamentale. mai că pricinuieşte moartea a m ii de lamentare în Camera Comunelor, noi este, p o triv it agenţiei Associated
tic paralizat. Greva a fost declarată T IC II S.U.A. DE ESCALADARE Corespondentul agenţiei France vieţi, ci ameninţă drepturile şi l i sancţiuni economice îm potriva Rho Press, că „toate partidele politice b ri
in semn de protest îm potriva refu MOSCOVA 24 - Corespon Presse precizează că îndată după sus bertăţile fundam entale ale populaţiei desiei. In acelaşi tim p, se apreciază tanice doresc restabilirea a u to rită ţii
zului pati'onatului de a spori sala dentul Agerpres, Siluiţi Podinâ, A R Ă Z B O IU LU I IN ACEASTA pendarea încetării focului mai multe americane. .Libertatea cu vintului şi că prem ierul W ilson va face cuno constituţionale a A ngliei în Rhode-
riile lucrătorilor. De asemenea, de transmite : PARTE A L U M II $ SE A N U N operaţiuni terestre au fost declanşate p rivile g iu l de a discuta şt dezbate in scut aşa-num itul său -plan de pace- sia". In aceeaşi zi a avut loc o in til-
mai m ulte zile se află în grevă m un de americani. Un purtător de euvint mod liber ce e bine şi ce e rău, a şi va da în special asigurarea desti nire a P a rtidului conservator, la s fir
c ito rii constructori din Atena care Ambasadorul Republicii So ŢĂ CĂ A N G LIA V A T R IM IT E m ilita r sud-vietnamez a precizat si declarat M artin Luther King. sint nată lin iş tirii rasiştilor albi din Rho- şitul căreia Reginald M audling, lide
cer ca munca lor să fie trecuta în cialiste România la Moscova, UN EFECTIV DE 2.000 DE O A el eâ forţele armate guvernamentale suprimate ca urm are a războiului desia că sfirşitu l rebeliunii nu va an ru l adjunct a! partidului, a declarat
categoria de muncă grea. Luni d i Nicolac Cuină, a oierii luni un au lansat circa 12 operaţiuni terestre. din Vietnam ". Pericolele escaladării, trena în mod automat instalarea unui că „in problema rhodesiană nu tre
mineaţă au intrat în grevă 50.000 cocteil in saloanele ambasadei, cu M EN I. ★ a declarat el. spoi-esc astăzi deoarece guvern de provenienţă africană. In buie în nici un caz să se preconizeze
de lucrători şi fu ncţionali ai m uni prilejul plecării sale delinitive. H A N O I 24 (Agerpres). cei care se îndoiesc de politica noas legătură cu noile sancţiuni economi recurgerea la forţă, sau să se susţină
cip a lită ţilo r şi organelor comunale Agenţia V N A , a transmis declara tră sint supuşi unui atac crescînd. ce pe care le are în vedere Londra, măsuri care ar fi susceptibile să
din întreaga ţară, revcndicînd spo Au participai K. T. Mazurov, ţia Comisiei pentru re la ţiile externe Dacă America va continua să perm i nu există pentru moment decît in d i ducă la folosirea fo iţe i". După păre
rirea salariilor şi revizuirea pensi prim-vicepreşedinte al Consiliu SAIGON 24 (Agerpres).— a Frontului Naţional de Eliberare tă controlul asupra g în d irii şi lib e r ci» parţiale, care perm it totuşi să sc rea sa, „num ai un acord poate rezol
ilor. Activtatea celor 6058 de p ri lui de Miniştri al U.R.S.S.. A. In cursul zilei de dum inică în îm din Vietnam ul de sud, în care pro tăţii. noi vom cădea cu siguranţă în tragă concluzia că Marea Britanie va problema. Noi trebuie să negociem
m ării şi servicii comunale a fost în Lcscciko. vicepreşedinte al Con p rejurim ile Saigonului trupele ame testează îm potriva noilor debarcări bezna fascismului, a declarat el. intenţionează să declare ilegal ex cu personalităţile rhodesiene (are
întregim e paralizată. De asemenea, siliului dc Miniştri al U.R.S.S.. ricane au tras prim ele salve de de trupe americane în Vietnam ul de portul unor produse rhodesiene in ţă sint dispuse sâ revină la legalitatea
au declarat grevă inginerii societăţii S. D. tiiazbehov, vicepreşedinte a rtilerie caic au semnalat relua- sud In declaraţie se arată că la 18 ★ rile Com m onwealthului. In prim ul constituţională". Declaraţia lu i M au
de telefoane. ianuarie la baza m ilita ră Vung Tau LONDRA 24 (Agerpres). — rînd aceste măsuri vizează un ein- dling pare să indice că în tiln ire a li
al Prezidiului Sovietului Suprem rea operaţiunilor m ilitare după expi au fost aduşi încă 8.000 de soldaţi a- Un om de afaceri britanic, Paul bargou asupra im p o rtu rilo r de tutun derilor po litici b rita n ici a m enţinut,
al U.R.S.S,, miniştri, mareşali ai rarea term enului de încetare a fo mericani, iar la baza Chu Lai a de Daniels, a anunţat recrutarea in A n care constituie principala sursă dc cel puţin form al, „politica naţională"
A nului
p rile ju l
Uniunii Sovietice, reprezentanţi cului cu P o trivit declaraţiei Nou barcat un nou regiment de m arinari glia a unei armate de „vo lu n ta ri" cu venituri externe a Rhodesiei Se re în problema rhodesiană. Ea este. insă.
w-
vietnamez.
ai instituţiilor centrale şi organiza nui purtător de cuvînt american, americani pentru a extinde războiul un efectiv de 2.000 de oameni, care aminteşte că săptâmîna trecută gu prea generală şi imprecisă pentru a
PRAGA 24 (Agerpres). — ţiilor obşteşti, oameni dc cultură, u nităţile de artilerie m arină de la în Vietnam ul de sud. In felul acesta, ar urma să participe alături de tru vernul britanic a interzis im porturile se putea trage concluzia că divergen
Agenţia C T.K. anunţă că la 24 artă şi ştiinţă, reprezentanţi ai bazele americane de la Da Nang. in mai puţin de o lună au fost aduşi pele americane la agresiunea din de ei-om şi azbest din Khodesia. tele dintre laburişti şi conservatori a-
ianuarie au plecat într-o vizită oamenilor muncii din Moscova, Chu Lai şi Phu Bai au deschis focul în Vietnam ul de sud peste 13.000 de Vietnam. El a precizat că o ficia lită ţi Referindu-se, pc de altă parte, la supra m odalităţilor de acţiune în
în II P. Polonă A Novotnv. prim - şeii ai misiunilor diplomatice a- îm potriva poziţiilor forţelor patrio m ilita ri americani, numărul acestora ale ambasadei S.U.A. la Londra au proiectele britanice privind statutul criza rhodesiană ar fi fost elim inate.
secretar al C.C al IVC. din Ce tice în mod simultan. P o trivit agen depăşind în prezent cifra de 200.000 manifestat interes fată de această Rhodesiei în urma unei eventuale
hoslovacia, preşedintele R. S. Ce creditaţi la Moscova, ziarişti so ţiei Reuter, o unitate de artile rie a- Referindu-se la faptul eâ aceste acţiune. Guvernul britanic nu si-a „reveniri la legalitate', agenţia Fran
zează o perioadă de adm inistraţie co I
hoslovace. J. Lenart, membru al vietici şi străini. mericană a bombardat „din greşea noi acte dc agresiune coincid cu a- dat încă acordul în vederea trim ite ce Presse scrie că W ilson preconi
P rezidiului C.C. al P.C. din Ce lă" o localitate din legiunea Da Nang, şa-numita „campanie de pate" ame rii acestor unităţi in Vietnam ul de lonială directă prin interm ediul unui In preajma
hoslovacia. preşedintele guvernu aflată sub adm inistraţia guvernului ricană, declaraţia arată că „atîta sud. Anul trecut, autorităţile b rita cabinet rhodcsjan desemnat de gu
lui HS. Cehoslovace, şi O. Si- MOSCOVA 24. - Corespon sud-vietnamez, om orind şi rănind nu tim p cît im perialiştii americani vor nice an refuzat să perm ită unor uni vernatorul britanic.
munek, vicepreşedinte al guver dentul Agerpres, S. Podină. trans meroşi cetăţeni refuza să acţioneze în conform itate tăţi sim ilare să părăsească Anglia. Pe de altă parte, la reşedinţa p ri alegerilor
nului H.S. Cehoslovace. Forţele patriotice şi-au reluat la cu Declaraţia din 22 martie 1965 a Daniels a afirm at că de data aceasta m ului m inistru s-a ţin u t duminică o
Delegaţia de partid şi guverna mite : rîndul lor operaţiunile prin atacarea Frontului Naţional de Eliberare, po autorităţile ar putea examina pro reuniune la care au participat pe lin
mentală cehoslovacă va avea Duminică, Iulia Buciuccanu. unui aşa-nnmit „sat strategic" Lin gă Wilson, Kdward Heath, liderul parţiale din
convorbiri cu reprezentanţi ai solistă a Teatrului dc Operă şi provincia Pho-: Thuy. la 40 kilom e porul sud-vietnamez este hotârît să blema cu mai m ultă solicitudine. El P artidului conservator, Jo Grim ond, I
C.C al 1VM.U.P. şi ai guvernului Balet din Bucureşti, a interpretat tri sud-est de Saigon, şi efertuind lupte cu arma in mină pînă la vic a arătat că „vo lu n ta rii" ar urma să liderul P artidului liberal şi Hugh circumscripţia
R.P. Polone. numeroase operaţiuni de hărţuire a toria finală". fie p lă tiţi şi echipaţi dc S.U.A. Beadle, preşedintele C u rţii Supreme
pc scena Teatrului Marc de O-
trupelor guvernamentale in diferite
pcvâ din Moscova rolul Carmen punct? ale ţârii. Duminică seara pa Huli North
din opera cu acelaşi nume. Inter trio ţii au aruncat o grenadă în fa
pretarea sa s-a bucurat dc un ţa postului de gardă de la Şcoala dc NEW YORK 24 (Agerpres) — Au mai rămas cîteva zile pînă
Mesajul deosebit succes. Mihail Ciulaki, o fiţeri de infanterie de la Thu Duc, pe două pagini apelul „C om itetului la alegerile parţiale din circum
Ziarul „New York Times" publică
care a constituit în u ltim u l tim p o-
directorul teatrului, a Iclicitat-o
scripţia H u li North, şi atmosfera
preşedintelui călduros, iar Rostislav Zaharov, biertul a două atacuri. internaţional al conştiinţei in V ie t politică a campaniei electorale
P o trivit datelor incomplete publi
s-a apropiat de punctul de fie r
regizorul spectacolului, a decla
nam", în ca-e se ccrc guvernului a-
rat : „Un spectacol de un succes cate de Agenţia de presă Eliberarea, merican să înceteze imediat şi u n i bere. Jn această fază finală, par
in primele 19 zile ale acestui an, for-
Johnson atit de strălucit n-am mai avut ţrle patriotice au .scos din luptă 2.000 lateral bombardamentele aeriene a- tidele politice rivale îşi aruncă
în luptă fo itele de elită. George
dc mult pe scena noastră". dc m ilita ri inam ici, inclusiv am eri supra R. D. Vietnam şi a dife rite lo r Brown, James Callaghan şi alt»
cani şi sud-coreeni. Ele au doborit
W ASHING TO N 24 (Agerpres). — Iulia Buciuccanu îşi continuă regiuni deţinute de forţele p a trio ti m in iştri şi lide ri laburişti, pre
Preşedintele Johnson a adresat luni si avariat 45 dc avioane şi au dis cum şi personalităţi de frunte
Congresului american mesa jul cu p ri turneul în Uniunea Sovietică, La trus un marc număr de maşini b lin ce din Vietnam ul de sud, să accepte din partidul conservator au şi
vire la bugetul S.U.A. pe anul listai 26 ianuarie va chită, tot in opera date şi altă tehnică m ilitară. retragerea trupelor americane con tînut prim ele discursuri electo
1966-190?. La capitolul cheltuieli se „Carmen", pe scena Teatrului de form acordurilor de la Geneva din rale. A tacurile şi contraatacurile
prevede suma de 112.C m iliarde do SAIGON 24 (Agerpres). — 1954 şi să recunoască Frontul N aţio se succed neîntrerupt : la b u riş tii,
lari, iar la venituri suma de 111 m i Operă şi Balet din Riga, iar la Agenţiile de presă anunţă că în critică întreaga politică postbe
liarde dolari. D eficitul este pi'evăzut 20 ianuarie şi 1 februarie la Lvov dată după expirarea term enului de nal de Eliberare din Vietnam ul de lică a conservatorilor, ia r aceş
1,1 1,8 m iliarde de dolari. Acest bu încetare a focului, pe fronturile sud- sud cu care să trateze in rezolvarea tia dîn urmă reproşează guver
get, se spune in mesajul lui Johnson, în operele „Carmen" şi „Truba vlclnam e/e. în afara operaţiunilor te co nflictului din Vietnam. Bombarda nului laburist actualele d ific u l
urmui este să perm ită Statelor Unite durul". restre, au fost reluate şi bombarda mentele aeriene americane, se spu tăţi din economie. accentuind
ale A m e ririi să facă faţă angajamen mentele fo iţe lo r aeriene americane îndeosebi asupra creşterii costu
telor lor pe plan extern şi m enţinerii 25 de bombardiere „Supersabre ne în apel. depăşesc orice justificare lui vieţii.
dezvoltării lor economice interne. morală sau politică in acest război In afară de p rin cip a lii trei can
Pentru cheltuielile m ilitare este a- didaţi — ,1. K. Mc Namara (la
locată suma de 60,5 m iliarde dolari, burist). T. Jessel (conservator) şi
coca ee reprezintă 53 la suta din to 0 declaraţie a guvernului nigerian
talul cheltuielilor federale. Numai L. M illw a rd (liberal) — a mai
pentru cheltuielile speciale legate de apărut nu de m ult tim p şi nu
războiul din Vietnam se cere aloca prezent de colonelul vest-german W. R.A.U. — Acum un an şi ceva locuitorii satelor nubiene din regiunile mele lui Rîchaid Golt, care re
LAGOS 24 (Agerpres). —
rea unei sume de 10,3 m iliarde de do Guvernul nigerian condus de gene Thim m ig. care voi- fi inundate de apele lacului de acumulare — unul din cele mai prezintă aşa-numita A lianţă ra
lari. ralul Ji-onsi a dat p ublicităţii o decla mari din lume — lacul Nasr, s-au m utat în locuri noi. Vastele păm înturî
C heltuielile de ordin social, cu După m ajoritatea partidelor p o liti din regiunea oraşului Kom-Ombo au devenit pentru ei noua patrie. Ei
toate eă au crescut cu 5.3 m iliarde raţie consacrată îndeosebi evenimen ce, sindicatelor şi altor organizaţii. d e la R oina s-au m utat aici în sate construite conform tra d iţiilo r şi obiceiurilor lor Corespondentă
dolari, se situează cu m ult sub nive telor care s-au desfăşurat dc la 15 Partidul Grupul dc acţiune, influent Fiecare grup de sate îşi are centrul lui cultural care cuprinde o şcoală
lul ch eltuielilor prevăzute în alte sco ianuarie. In ce priveşte politica ex in partea de est şi eentru-vest a N i unde se predau şi cursuri pentru însuşirea m esenilor de artă aplicată na
puri. In raport cu bugetul de anul ternă, declaraţia subliniază că noul geriei a făcut cunoscut că sprijină ROMA 24 (Agerpres). — ţională, un spital etc.
trecut, noul buget al S.U.A. înregi guvern va continua să promoveze o guvernul ironsi. In cadrul unei reu Preşedintele Italiei, Saragat, care Iu foto: Vedere generală a satului Kalabsa din regiunea oraşului dicală, de provenienţă laburistă,
strează o reducere substanţială la ca politică de neangajarc, de respectare niuni care a avut loc la Ibadan, li urma să-şi încheie luni consultările Kom-Ombo. însă cu un program d iferit. R.
pitolul cheltuieli pentru dezvoltarea a suveranităţii tuturor statelor şi sta derii acestui partid, care s-au opus privind soluţionarea actualei crize dc Gott, Cc.ee se intitulează „laburist
b ilirii de relaţii prieteneşti cu toate
a gricu ltu rii şi com erţului. Preşedin p o liticii duse de fostul guvern nige guvern, a hotârît să iniţieze o nouă independent", nu insistă în dis
tele Johnson declară. în mesajul său ţările. rian. an subliniat că „grupul de ac rundă de consultări cu liderii d ife ri cursurile sale electorale asupra
cu p rivire la buget, că în cazul unei Totodată, se anunţă că generalul ţiune" se va ridica, de asemenea, şi telor grupări politice italiene. Condu Italia a cerul amînarea sesiunii Pielei comune problem elor interne, ci se opreş
noi sporirii a cheltuielilor privind Ironsi. şeful guvernului m ilita r şi îm potriva guvernului condus de ge cerea partidelor democrat-creştin şi te în mod aproape exclusiv asu
Vietnam ul sau accentuării presiunilor comandantul suprem al armatei nige- neralul Ironsi, dacă acesta nu se va republican, care au făcut parte îm BRUXELLES 24 (Agerpres). — tat dorinţa ca sesiunea C onsiliului pra unor aspecte ale p o litic ii ex
inflaţioniste nu va ezita să ia măsu riene, l-a num it pe It-col. Georgc Ku- retrage după organizarea de alegeri preună cu socialiştii şi social-demo- La Bruxelles s-a anunţat luni du- m inisterial de la Bruxelles sâ nu fie terne engleze cerînd încetarea
rile necesare pentru a menţine sta rubo, comandant al forţelor aeriene generale in termen de trei luni aşa cra ţii din coaliţia guvernamentală pă-amiază că guvernul italian a ce amînată. De altfel, m inistrul de ex bom bardării V ietnam ului de că
bilitatea economică. nigerienc, funcţie deţinută pînă în cum a pix^mis. ru t oficial amînarea sesiunii Consi terne olandez. Luns, a declarat zia
anterioară, au propus preşedintelui tre S.U.A., retragerea sp rijin u lu i
să-l desemneze din nou pe Aldo Moro liu lu i m inisterial al Pieţei comune, riş tilo r că cei cinci parteneri ai Fran M arii B ritanii pentru o asemenea
să formeze guvernul. Cu toate aces caic urma să aibă loc in capitala ţei sint dispuşi sâ caute o soluţie de politică, folosirea actualelor chel
Belgiei la 28 şi 29 ianuarie. Deocam
C a z y l „B esi B a rk a “ şi în c e p u tu l unet tea perspectivele unei soluţionări ra dată, actualul preşedinte al Consi compromis în problema votului ma meniul social.
tuieli m ilitare britanice în do
jo rita r pe baza propunerilor prezen
pide a crizei s-au indepărtat într-o
oarecare măsură duminică. Un repre liu lu i m inisterial — prim ul m inistru tate dc m inistrul de externe belgian, Confruntarea care va avea loc
zentant al conducerii P artidului so luxemburghez. Picrre Werner, nu a Spaak, la ultim a sesiune a C onsiliu joi la H uli este considerată ca
c riz e frareco -m aro can e cialist a declarat că .nu poate fi ac luat nici o hotărirc în acest sens. lui m inisterial al Pieţei comune. fiin d crucială, dat fiin d semni
C itind surse din capitala Belgiei,
Luns consideră posibilă o nouă in i
ceptată o reîntoarcere la situaţia e-
naţională.
ficaţia sa pe scară
xistentă în trecut... Este evident, a agenţia C.P.A. arată că guvernele ţiativă a „celor cinci" privind proble Actualul echilibru de forte intre
PARIS 24 (Agerpres). — tuate pină in prezent de justiţia fra n pînă în prezent nici o măsură p ri spus el. că atîta vreme eît nu există Belgiei şi Olandei şi-ar fi manifes- ma p rin cip iulu i m ajorităţii.
Rechemarea dc către Franţa a am ceză în legătură cu cazul „Ben Bar- vind pedepsirea celor vinovaţi de ceva nou, socialiştii nu se pot m ul laburişti şi conservatori im prim ă
basadorului său la Rabat este consi lca" l-a determ inat pc judecătorul de răpirea Iui Ben Barka şi nici nu in ţum i cu simple vorbe şi prom isiuni com petiţiei de la H u li caracterul
derată de m ajoritatea observatorilor instrucţie Zollinger să tragă conclu tenţionează s-o facă, guvernul fra n şi trebuie să se pregătească chiar de barometru politic general. Re
politiei drept începutul unei crize se zia că m inistrul de interne al Ma cez s-a văzut constrîns să ia măsurile pentru posibilitatea unor alegeri ge MîSne se va întruni ia Bonn zultatul scrutinului este aşteptat
rioase în re la ţiile dintre cele două rocului O ufkir. şi ceilalţi doi colabo pc care le-a crezut de cuviinţă, con nerale". U nii observatori au apreciat atit de laburişti cit şi dc conser
ţări. ratori ai săi direcţi, au participat per siderând că această afacere înainte această declaraţie ca un indiciu a do vatori cu convingerea că cl le
La Paris hotărîrea guvernului fran sonal la ultim ele faze a operaţiei îm de toate este o problemă politică". rinţei socialiştilor de a lua in consi cahînetuS vest-german va confirm a respectivul program
cez este calificată ca o măsură care a potriva lui Ben Barka. Pe baza aces Declaraţia regelui M arocului în le derare cu mai m ultă reticenţă reîn politic.
intervenit .după lungi contacte d i tor concluzii au fost remise şi man gătură cu neamestecul generalului O- noirea coaliţiei de rentru-stînga, in- Unele im plica ţii se vor răs-
plomatice între cele două ţă ri privind datele internaţionale de arestare". In u fk ir şi a celor doi adjuncţi ai săi clinînd spre o poziţie nuanţată în BONN 24 (Agerpres). — La 26 ia ther von Hase Cupă ce şi-a expri frînge desigur şi pe plan parla
cererea franceză de a obţine con continuare, in notă se subliniază că în răpirea lui Ben Barka, menţio aşteptarea deznodământului luptelor nuarie urmează să se întrunească la mat totuşi speranţa că „eforturile mentar. In cazul unei v icto rii la
cursul a u to rită ţilor marocane în elu „convenţia judiciară, încheiată între nează agenţia France Presse, nu interne din P artidul democrat-creş Bonn. sub preşedinţia cancelarului pentru a readuce Franţa la B ruxel buriste — pe care unii observa
cidarea şi sancţionarea persoanelor Franţa şi Maroc in octombrie 1950. poate determina ju stiţia franceză, tin. Deşi redactarea imprecisă a de Erhard. cabinetul vest-german pen les vor fi încununate de succes", von tori şi comentatori p o litici o pre
care s-au făcut vinovate de asasina nu a fost încălcată întrucît guvernul Parchetul Şi guvernul să creadă că claraţiei socialiste lasă să se întreva tru a examina situaţia din cadrul Hase a menţionat că Bonnul consi văd, m ajoritatea parlam entară
rea lide ru lu i opoziţiei marocane Ben francez, contrar declaraţiei maroca acţiunile îm potriva Iul Ben Barka, Pieţei comune după recentul eşec al deră că viitoarea reuniune a „celor guvernamentală se va m ări la
Barka. Această măsură, arată agen ne, nu a cerut guvernului de la Ra prlcipalul lider al opoziţiei maroca dă posibilitatea ca socialiştii să ac C onsiliului m inisterial al „celor şese" şase" prevăzută pentru 28 ianuarie ar două voturi, in tim p ce un in
ţia France Presse. „demonstrează ho- bat extrădarea Iui O ufkir, D lim i şi ne nu au fost iniţiate in Maroc. cepte pînă la urmă participarea la un de la Luxemburg. trebui să-şi lim iteze ordinea de zi la succes ar reduce m ajoritatea la
tă circa guvernului francez de a mer Ctouki, im plicaţi in asasinarea lui O bservatorii politici prevăd că în nou guvern Moro, reînnoirea coali „G uvernul federal german este în două puncte esenţiale: problema vo buristă la un singur vot.
ge pînă la capăt pentru clarificarea Ben Barka, ci numai un ajutor pen zilele cane vor urma există riscul ac g rijo ra t de starea negocierilor anga tului m ajoritar şi colaborarea dintre L IV IU RODESCU
acestei afaceri dubioase cu toate con tru a clarifica această afacere. In- centuării încordării dintre cele două ţiei va avea fără îndoială, de întîm - jate la l uxemburg", a declarat pur Consiliul m inisterial şi Comisia H al- Corespondentul Agerpres
secinţele ce decurg de aici". In nota tru cit guvernul marocan nu a luat ţâri. pinat serioase dificu ltă ţi. tătorul de cuvînt oficial, K arl Guen- lstein. la Londra
remisă m in istru lu i afacerilor externe
al Marocului, Benhima, de către am
basadorul Franţei la Rabat, Robert
G illet, se arală că „ccitretările efec
B O N N ani, a anunţat O ficiul central de NEW YORK lor Inform aţii, 30 de persoane actuala sa numire echivalează ne, la circa 9 kilom etri de locul
statistică al acestei ţări. A u tori şi-au pierdut viaţa.
M inistrul afacerilor externe al cu un adevărat exil şi că speră în care două avioane ale forţelor
Japoniei, Shîina, care între prin tăţile olandeze au precizat că In statul Alabama s-a produs să se întoarcă in curînd in pa aeriene americane s-au ciocnit
sporirea indicelui a fost in 1965
PRONOSPORT de un turneu intr-o serie de de 7 la sută, faţă de 4,5 la sută un nou grav incident rasial. In LONDRA trie. sâptămîna trecută, un „obiect ra
ţări in Europa, a sosit la Bonn. cit se aştepta oficial. localitatea Camden din acest LONDRA dioactiv", care ar putea să fie
In cursul dim ineţii de luni m i stat, în cursul unei demonstraţii proiectilul atomic ce se afla la
ETAPA DIN 23 IA N . 1966 Colonelul Francisco Caamanc.
nistrul de externe japonez s-a la care participau 400 de cetă şeful forţelor constituţionalistc Sindicatul fe ro via rilo r b rita bordul unuia din avioane in mo
NK. 4 A—4 B C IU DAD DE G U A TE M A LA ţeni de culoare, un negru a fost nici a hotârît să declare o grevă
întreţinut cu Gerhard Schroeder din Republica Dominicană a so mentul accidentului. Se ştie că
C A G LIA R l — BOLOGNA asupra unor probleme privind împuşcat de un rasist alb. sit ia Londra pentru a-şi prelua generală in semn de protest fa de mai m ulte zile se desfăşoară
CAGL1ARI — BOLOGNA situaţia internaţională şi rela In Guatemala au loc manifes tă de refuzul a u to rită ţilo r gu vaste operaţiuni de cercetare în
KOGG1A — JUVKNTUS ţiile economice dintre Japonia ta ţii cerînd să se asigure garan vernamentale de a satisface re sudul Spaniei pentru recupera
FOGG1A — JUVF.NTUS şi R 1\ Germană Astăzi dupâ- ţii în legătură cu apropiatele a- vendicările salariaţilor cu p riv i rea proiectilelor atomice pierdute
SPĂL — NAPOL1 amiază. Shiina va fi p rim it de legeri prevăzute pentru 6 m ar re la majorarea salariilor. Sin cu p rile ju l accidentului.
tie ac. Studenţii cer ca pentru
SPĂL — N APO LI cancelarul Ludw ig Erhard, du asigurarea clim a tu lu i necesar a- dicatul a cerut o sporire a sala
V ALESE — INTER. pă care va continua discuţiile cu riilo r depăşind lim ita de 3,5 la D E LH I
VARESK — INTER m inistrul dc externe vest-ger legerilor in ţară să sosească sută fixată în cadrul p o liticii e-
C A T A N IA — BRESC1A man. ..obsei-vatori ai O.N.U.". In a- conomice a guvernului laburist. M em brii noului guvern indian,
riO H K N T IN A — A TA LA N T A cest sens s-au pronunţat şi colo PORT AU PRINCE postul dc ataşat m ilitar, post în S-a stabilit ca greva să încea condus de Indica Gandhi au de
pă la 14 februarie.
ROMA — LANEROSSI II AGA nelul M igucl Ponciaza, precum şi care a fost num it p rin tr-o deci pus luni dim ineaţa jwrăm in-
TOH1NO — SAM PDO RIA Julio Memde Montenegro, ambii Un avion de pasageri „D C -3" zie a guvernului provizoriu do M A D R ID tu| înaintea preşedintelui ţă rii,
Radhakrishnan. G uvernul cuprin
M JLAN — LA Z IO Indicele general al costului al companiei de transporturi a- minican. In drum spre Londra, Ş tiri neconfii-mate care circulă de 16 m iniştri membri ai Cabine
vie ţii in Olanda a crescut cu 23 candidaţi la postul de preşedin eriene din H aiti, s-a prăbuşit in Caamano a făcut o escală la
Fond de prem ii : la M adrid afirm ă că ar fi fost tului, 18 m iniştri de stat şi 17
la sută in cursul u ltim ilo r cinci te al ţării. sud-vestul ţării. P o trivit prlm e- New York unde a declarat că reperat in largul M ării Meditera-
A. 4 : 234.512 m iniştri adjuncţi.
B. 4 : 36.424.
Redacţia şl administraţia ziarului «Ir. Dr, Petru Ciroza or, 25, teieioo 15 88, 12 75, 1585, 12 11. Taxa plantă Io numeral cooioim aprobăm Direcţiei GeoeiaJe P.Ţ.T.R, - or, 26J.328 din 6 noiembrie 1949 - Tiparul întreprinderea Pollyiallca Huoedoara-Deva
40.065