Page 77 - Drumul_socialismului_1966_01

iOATB ŢĂRILE, UMtft V A l Perfecţionarea Primirea de către tovarăşul

betatronului de la Nicolae Ceauşescu a lui E. Papaioannu
Institutul de fizică Tovarăşul Nicolae Ceauşescu. se­ (Akcl), cu care a avut o convorbire.

cretar general al Com itetului Cen­ La convorbire, care a decurs in ­
atomica tral al P artidului Comunist Român,
a p rim it pe tovarăşul E. Papaioannu, tr-o atmosferă prietenească, a p a rti­
secretar general al P artidului progre­ cipat tovarăşul M ihai Dalea, secretar
Colectivul de cercetători care lu ­ sist ai oamenilor m uncii din Cipru al C.C. al P.C.R.
crează la betatronul Institutului de
fizică atomică a adus în ultim a vre­
me o serie de perfecţionări acestei
instalaţii care au permis lărgirea Prezentarea scrisorilor de acreditare
dom eniilor sale de activitate. După
cum este cunoscut, betatronul este
un accelerator de particule cu aju ­ de către ambasadorul Republicii Argentina
torul căruia se studiază probleme
din domeniul reacţiilor fotonuclea-
re şî se fac lucrări de defectoscopic. în Republica Socialistă România
Acceleratorul, realizat in ţară are
ANUL XVIII. Nr. 3443 MIERCURI 26 IANUARIE 1966 4 PAGINI - 25 BANI în prezent o foarte bună stabilitate La 25 ianuarie a.c., preşedintele C onsiliului de Stat, Chivu Stoica, a
în energie, fapt care a permis efec­ C onsiliului de Stat al Republicii avut o convorbire cordială cu am­
Argentina,
basadorul
Republicii
Socialiste România, Chivu Stoica, a
tuarea unor cercetări fundamentale p rim it pe ambasadorul extraordinar Bernardo Robei to A lfredo Messina.
privind structura nucleului. A fost şi plenipotenţiar al Republicii A r­ La solemnitatea prezentării scri­
determinată astfel probabilitatea de gentina, Bernardo Robei to A lfredo sorilor de acreditare şi la convor­
eliberare a neutronilor din uncie
ANGAJAMENTE nuclee bombardate, în funcţie de c- Messina. care si-a prezentat scriso­ secretarul C onsiliului de Stat si
bire au participat Grigore Geamânu,
rile dc acreditare.
ner.gin ra d ia ţiilo r generate de beta-
Cu acest p rilej a luat cuvîntui
ţron. Pe baza rezultatelor obţinute ambasadorul Dernardo Robei to Me­ Corneiiu Mănescu, m inistrul aface­
rilo r externe.
si* ]>ol trage concluzii cu privire la
MOBILIZATOARE nivelele energetice din nucleele stu­ ssina. însoţit de Rodolfo Benjam in Seri-
Ambasadorul argentinian a
fost
A răspuns preşedintele C onsiliu­
interes
diate. problemă de mare
lui de Stat al Republicii Socialiste gos, prim -secretar şi Hernan Sixto
ştiin ţific. România, Chivu Stoica. Fernandez, al treilea secretar al
Paralel cu aceste cercetări au fost
ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTA efectuate lucrări în vederea lă rg irii sorilor de acreditare, preşedintele ambasadei. (Agcrpres).
După ceremonia prezentării scri­
dom eniilor de aplicaţie practică ale
betatronului.
PE ANUL 196S „SA TRAIASCA
Acţiuni ce se vor VIAŢĂ LUNGĂ“
E. M. Vulcan
desfăşura în cadrul Se asezase acolo, în peratorii... N-a vorbit vară ori in toamnă. Se
In urma dezbaterii ci­ tarea m inieră Vulcan, a- rîndul al doilea, să fie moş Gheorghe, dar o- spune că venise în sat
frelor de plan pe anul nim at de dorinţa de a „Lunii cărfii la sate" mai aproape, să nu sca­ chii i-au vo rb it conti­ cineva dc la Sebeş şi
]9G6 şi a prelucr/irii D i­ contribui din plin la tra ­ pe o vorbă din ce avea nuu. Ochii aceia albaş­ văzindu-l pe Gheorghe
rectivelor CC. al PC.U. ducerea în viaţă a sarci­ să se discute în adu­ tri care şi-au păstrat Botcş muncind la cimp,
cu privire Ia crite riile nilor economice trasate In cadrul unei conferinţe de pre­ narea generală in care tinereţea, care rîd ori l-a întrebat:
principale ale întrecerii de Congresul al IX-lea să, care a avut loc m arţi la Uniunea cooperatorii hotârîseră de cîte ori Gheorghe — Mai puteţi munci
socialiste, colectivul de al P C R., şi-a luat pen­ Centrală a Cooperativelor de Con­ să analizeze activitatea Botcş vorbeşte despre şi acum?
m uncitori, ingineri şi tru acest an următoarele sum. au fost expuse principalele lor pe un an întreg de munca lui. $i aduce des — Apoi, acum da, clar
tehnicieni de la Exploa­ angajamente: acţiuni ce se vor desfăşura in ca­ muncă, unde aveau să vorba despre muncă, nu ştiu ce mo-i face
drul .L u n ii cărţii la sate", organi­ dezbată planul de pro­ pentru că oamenii din cînd 'oi îm bătrini?!
— depăşirea planului de producţie cu 5.900 zată de Com itetul de Stat pentru ducţie pe noul an, şi sat. oamenii din Apol- Intîm plaroa e si as­
tone cărbune ; C ultură si Artă şi Centrocoop. cu unde. desigur, se vor dul dc Sus. văzindu-l tăzi tot atit de vie în
face refe riri şi asupra
— depăşirea productivităţii muncii cu 5 kg. concursul altor m inistere si orga­ încă sprinten în muncă mintea oam enilor ca -.i
nizaţii obşteşti. Planul acestei ma­ proiectelor S tatutului ta anii iui îl întreabă atunci si circulă cu vă­
pe post ; nifestări, devenită tradiţională şi cooperativelor agricole mereu. dită bucurie din casă
— realizarea unei econmii Io preţul de cost care slîrneşte un larg interes la sate, de producţie şi Statutu­ — .Şi cîţi ani ziceţi in casă.
de 200 000 lei ; prevede discuţii ale inginerilor a- lui Casei de pensii. că aveţi moş Botcş? IVnti-u cele 152 zilc-
— îmbunătăţirea calităţii cărbunelui prin gronomi cu ţăranii despre unele ' Stătea acolo, atent, şi — Apoi am intrat in muncă, Gheorghe Botcş
reducerea ceauşei planificate cu 0,2 la cărţi cu conţinut agrozootehnic, şe­ ori de cîte ori se cerea al 85-lea. a adus în casă „bucate
aprobarea adunării, el.
sută ; zători literare pe teme ca : .Eroi şi moş Gheorghe Botcş nu — Şi tot m unciţi la destule" — cum spune
d insul. „O jumătate de
fapte din că rţi", „Să cunoaştem ta i­
— reducerea consumului de material lem­ nele universului", concursuri „Cine ridica numai braţul. Îşi cooperativă? tonă de porumb, peste
nos cu 0,3 m.c. pe 1.000 tone cărbune ; citeşte foloseşte", seri de experi­ întărea votul p rintr-u n — D-apoi ce să facem 200 Ug dc gnu. si-apoi
— realizarea integrolă o prevederilor pia­ enţe Ştiinţifice,. în tîln iri cu scriitori, da ce se făcea auzit pi­ acasă?! Aici muncesc la struguri, vin, zahăr, fin.
orice, că mi drag.
Şi
nului tehnic ; consfătuiri cu bibliotecarii, redac­ nă Ia masa prezidiului. no. tot co s-a cuvenit
Puita scurtă şi panta­ la cucuruz, şi la fin. coopera teci lur. Acum
“ depăşirea planului de deschideri beto- tori ai editu rilo r, medalioane lite ­ loni vătuiţi, iar căciu­ no. la ce se cere pe iacâ-tâ. ni s-a spus şi
nâri cu 100 m.l. rare. expoziţii de cârti — manifes­ la o tot frâm înta în m îini cîmp... am c itit că mai vine
— reducerea preţului de cost la lucrările tări menite să îmbogăţească cunoş­ de parcă s-ar fi pregă­ Iar cînd tc interesezi încă un ajutor: pensia.
tinţele c u ltu ra l-ştiin ţifice ale săte­
de investiţii cu 100.000 lei, faţă de sar­ nilor. tit să ia cuvîntui. Dar de rodul muncii tui din Cînd s-a mai pomenit
cina planificată. P articipanţii la coferinţa de pre­ nu. n-a luat cuvîntui. anul trecut spune aşa ca ţăranul să capete
Din care pină la 8 mai : să, redactori ai ziarelor centrale şi A ascultat, a „dum icat" de parcă n-ar fi m u lţu ­ pensie?! Eu ce să spun
m it de cit a făcut.
— depăşirea planului de producţie cu 2.800 e ditu rilo r dîn Capitală au făcut u- bine fiecare vorbă ros­ — Apoi am făcut 152 la asta. dccît să tră ia ­
tită de către preşedin­
tone cărbune ; In marile cuptoare M artin ale otelâriei nr. 2 dc la Combinatul siderurgic din Hune­ nele propuneri menite să ducă la tele cooperativei, de că­ dc norme... Da' a lţii au scă viaţă lungă şi cu
sănătate m ultă acei to­
— realizarea unei economi la preţul de doara se plămădesc zilnic mii de tone de oţel. De aici m etalul pleacă în sute de între­ mai buna organizare a acţiunilor tre inginer sau de alţii, făcut 200, 300 şi mai varăşi ''are ne-au dă­
prinderi prelucrătoare din ţară. din cadrul .L u n ii cărţii la sate".
cost de 60.000 lei ; in fotografic : Aspect din hala de turnare a oţelâriei M artin nr. 2. a ridicat mîna pentru mult... ru it această bucurie şi
— depăşirea pionului de deschideri beto- (Agerprcs). de fiecare dată, a a- S-a dus vestea în A- care ne dau mereu bu­
nări cu 30 m.J, plaudat cînd i-a plăcut poldul de Sus despre o curii".
cum au discutat coo­ intîm plare petrecută In LU C IA LIC IU
“ reducerea preţului de cost la lucrările
de investiţii cu 30.000 lei.
Tov. loan Ilinca se numără p rin ­
Pe lînnu aceste obiecti­ Realizarea acestor an­
ve colectivul noslni se gajamente are In bază tre evidenţiaţii secţiei de încălţăm in­ Semnarea Acordului
angajează să întreţină în traducerea in fapte a u- te din Baia de Ci iş a Cooperativei
.•ond »C»m'iî corespunză­ nor ţnăsuri^ politice şi PERSPECTIVELE DEZVOLTĂRII meşteşugăreşti „M oţul" Brad. El se
toare lucrările miniere, tehnico-organizatoric.c "e- străduieşte să execute lucrări de cea comercial de lungă durată
lin iile de transport, să a- ficiente izvorite din do­ mai bună calitate.
sigure un decalaj cores­ rinţa m uncitorilor, ingi­
punzător între lucrările nerilor şi tehnicienilor de între România şi Ungaria
a infăptui cu succes sar­
de deschidere, pregătire SIDERURGIEI
cinile trasate d° cel de
si exploatate, să întărea­ al IX -lca Congres al In urma tratativelor, m ărfuri convenit pe u r­
scă disciplina in muncă. P C.R. caic au decurs intr-o at­ m ătorii cinci ani prezin­
si
mosferă dc prietenie reci­ tă o creştere de peste 20
deplină înţelegere
la sută faţă de volumul
tone pe an. Lam inorul va pro­
In legătură cu perspectivele
0. A. S. Orăstie dezvoltării siderurgiei in anul ce ne-am propus. Tn această duce tablă groasă intr-un sor­ procă. la data de 25 ia­ stabilit in Acordul co­
direcţie sint prevăzute o serie
1966, mg. iW lltCEA POPESCU. de măsuri tehmco-organi/.alo- tim ent variat dimensional şi nuarie s-a semnat A- mercial de durată pe pe­
rioada 1961-19G5.
de
comercial
cordul
I.urcătorii a'e<dri u- anul curent să denăşeas- adjunct al m inistrului indus­ rice. printre care : generaliza­ calitativ. Totodată, anul acesta lungă durată, pentru pe­ Acordul a fost semnat
se voi- desfăşura într-un ritm
nităţi s-au angajat ca in că sarcinile de plan cu : triei metalurgice, a acordat un rea tehnologiei de introducere rioada 1966-1970. între din îm puternicirea gu­
intervin redactorului Agenţiei a oxigenului insuflat in cup­ susţinut lucrările începute a- vernului Republicii So­
Republica Socialistă Ro­
— 20 tone carne de porc livrată; „Agerprcs'1 - M IRCEA IC ­ toarele M artin, extinderea ela­ nul trecut pentru toate sectoa­ mânia şi Republica Popu­ cialiste România de că­
— 200 000 lei economii la preţul de cost NESC U. borării de oţeluri aliate şi slab rele de bază ale com binatului: tre m inistrul com erţului
aliate in cuptoarele M artin, aglomerare, furnale, oţelărie. lară Ungară.
prin depăşirea sporului in greutate ; Pe baza acestui Acord, exterior, Gh. Cioară şi
Care sint obiectivele folosirea cuptoarelor electrice lam inor slebing Vor începe si
— 110.COD lei beneficii; pentru oţeluri aliate si înalt lucrările pentru fabrica de o- Republica Socialistă Ro­ din îm puternicirea gu­
principale ale dezvoltării vernului R :u u b licii Popu­
— să crească productivitatea muncii cu aliate, creşterea proporţiei de xigen şi fabrica de blocuri do- mânia va livra in Repu­
lare Ungara de către m i­
0,1 la sulă. siderurgiei în acest an ? lincou cald. îm bunătăţirea în lomitice. blica Populară Ungară, nistrul com erţului exte­
printre altele: utila je de
Din care pino la 8 mai : continuare a a ctivită ţii de a- Intrarea în funcţiune a noi­ foraj şi extracţia ţiţe iu ­ rio r J. Biro.
— 10 tone carne de porc livrată — Este cunoscut că in şese- justaje in sectoarele de trata­ lor obiective în termenele pre­ lui. maşini si utilaje pen- în aceeaşi zi a fost
nal, siderurgia şi-a. depăşit sar­ ment. ridicarea capacităţii la văzute va sta in atenţia noa­
— 83.000 lei economii la preţul de cost cinile de plan Numai in anul laminoarele de sirmă, profile stră pc prim plan, concomi­ iiu industria construcţi­ semnat şi Protocolul p ri­
prin depăşirea sporului in greutate; trecut s-au obţinut peste 3/1 mici. m ijlocii şi benzi prin în­ tent cu pregătirea corespunză­ ilor, rem orci basculante, vind schimbul de m ăr­
— 33.000 lei beneficii. milioane tone de oţel. In l'JGG tocmirea de programe de la­ toare a cadrelor de exploatare, . m aşini-unelte, piese de fu ri şi plăţile între Repu­
sc prevede sporirea in conti­ minate mai bine studiate şi astfel ca noile capacităţi să-şi schimb pentru radio şi blica Socialistă România
Populară
şî Republica
radia­
semiconductor!.
nuare a producţiei de oţel şi
S.M. rourea de laminate in ansamblu. In a- altele. atingă în tim pul cel mal scurt, toare din fontă, băi c- Ungară pe anul 196G.
tenţia noastră va sta în con­ Ce capacităţi principa­ param etrii proiectaţi. mailate din fontă, pro­ Protocolul a fost sem­
Pe întregul an. me- rra au hotărît să depă- tinuare îm bunătăţirea perma­ Lucrări principale de inves­ duse sodice, policlorură nat din partea română
de V. Răuţă, adjunct al
ca ni za lo rii din Miercu- şcascâ sarcinile de plan nentă a calită ţii produselor, le de producţie vor in­ tiţii sint prevăzute în cursul dc vînjl praf, carbid şi
inrepînd de la fontă, materiale tra in funcţiune in cursul alte produse chimice, an­ m inistrului com erţului
refractare, oţel, pînă la lam i­ acestui an ? acestui an şi la alte unităţi si­ velope. produse ale in­ exterior, iar din partea
— 2.640 hectare arătură normală; nate. F u ncţion area procesu­ derurgice cum sint : combina­ dustriei lem nului, mate­ ungară de L. Darvas, ad­
— 132.0C0 lei economii la preţul de cost; lui tehnologic pe baza ridicării — Cea mai im portantă lu­ tele siderurgice din Hunedoara riale de construcţie, sare, junct al m in istru lu i co­
— Să efectueze toate lucrările în tim ­ organizării producţiei pe o crare dc investiţii ce revine şi Reşiţa. „Industria sîrmei* mobilă şi diverse bunuri m erţului exterior.
La semnare au p a rtici­
pul optim şi de buna calitate. treaptă superioară şi prin îm ­ de larg consum.
binarea mai activă a cercetării m inisterului nostru in 1C66 din Cîmpia Turzîi. uzinele Republica Populară pat mem bri ai condu­
Pino Io 8 moi; ştiinţifice, rare să ne conducă este Combinatul siderurgic din „O ţelul Roşu". „Republica", Ungară va livra, printre cerii M inisterului Co­
— Să depăşească planul cu 984 hec­ fabrica dc ţevi sudate din altele: maşini-unelte, ma­ m erţului Exterior, func­
tare arătură normală ; atit la creşterea indii ilor de Calaţi, unde la s fiişitu l p ri­ şini şi echipamente elec­ ţionari superiori din M i­
r.2i>tate cit şi la sporirea pro­ m ului semestru va intra în taşi. Uzina de produse din nisterul A facerilor Ex­
— 32.805 lei economii la preţul da cost; trice. utilaje pentru in ­
— lucrările din campania de primăvară d uctivităţii muncii şi reduce­ funcţiune cel mai mare agre­ sîrmâ Buzău, unde se dezvoltă dustria alim entară, u tila ­ terne. precum şi mem bri
rea preţului de cost. vor con­ gat siderurgic — lam inorul de secţiile existente sau se con- je pentru fabricat becuri, ai celor două delegaţii
să fie executate în timpul optim şi la la tratative.
stitui mijloacele de bază care tablă groasă — cu o capaci­ produse ale industriei ra-
un nivel agrotehnic superior. diotehnieîi, rulm enţi, a- A fost de faţă J. V in-
ne vor permite să obţinem ceea tate în final de un m ilion de (Cominunte in pag. a 3-a) purate medicale, lam ina­ ee, ambasadorul Repu­
te si ţevi de oţel, semi­ b licii Populare Ungare la
fabricate şi laminate de Bucureşti.
alum iniu, cabluri de o- M inistrul com erţului
★
tel alum iniu.
cărămizi
m uncitorul care a apla­
-E DRAG CINTECUL cin tecul românesc. în sala „A rta ", n-a ştiut şi substanţe farm aceuti­ exterior, Gh. Cioară, a
ieşte acelora care iubesc
refractare, medicamente
udat-o din toată inima
eîntul acesta al nostru,
oferit cu acest p rile j un
dejun.
ce, alum ină calcinată, ţe­
— De-o vreme, spune
statul de plată, că im ­
Marioara, nu mai am e- atunci cînd a semnat sături de bumbac şi d i­ R P Seara, ambasadorul
Ungare la Bucu­
m oţii cînd ies pe scenă. prim atul acela, cu ru­ verse bunuri de larg reşti, J. Vince, a oferit
— M i-am zis intr-o zî de copil şi-n nopţile de ştiu. Numai pentru cu­ Emoţiile râmîn în cu li­ brici m ultiple. în care consum.
să nu mai cînt. Eram veghe, citul îm i culcam vinte trebuie sâ-1 mai as­ se. îndată ce am în faţă a fost trecut salariul său, Volum ul schim bului de un cocteil. (Agerpres)
necăjită. Mă supărasem fetiţele. In u ltim ii ani. cult şi-a doua oară". publicul mă simt, cum a ieşit de sub m îinile
pe mine pentru că prea ru el am colindat atîtea Spună devenii sau să spun. în lumea mea. harnice ale M arioarei.
eram ocupată de-o vre­ oraşe şi sate din regiu­ hunedorenîi, ţăranii co­ Inceiv o satisfacţie ne­ pentru că nicî trecătorul
me.. Serviciu I-serviciu, ne, că nu le mai ştiu operatori din Apold sau definită Parcă trăiesc cai e a c itit litonl sau
casn-casă, şcoala-şcoală, numărul. Am cules atî­ cei de prin satele veci­ prin public şi publicul invitaţia la un spectacol, Hofărîre
form aţia-form aţic. Şi-a- tea aplauze în rît sim­ ne ale Devei, de cîte ori parcă trăieşte prin m i­ de oe un a fişier, n-a bă­
tunri mi-am zis să re­ ţeam cum mi se umple n-au rerhemat-o pe Ma- ne. . Doar atunci am în­ nuit că acel afiş a Ieşit
nunţ. îmi era greu şi cu sufletul. rioara Hojda la rampă cercat em oţii, şi pot spu­ de sub m îinile harnice unanima
şcoala Im i dădeam sea­ Cînd ţi-e drag ceva de cîte ori. atunci cînd ne că au fost unice în n'c Marioarei. pentru că
ma că dacă nu aprofun­ m ult. m ult de tot. cînd le-a dăruit învîrtita „la felul lor, cînd a trebuit niei funcţionara n-avea In satul Arhia de pe raza co­
dez materia acum, pe simţi că acest ceva a ui laţi-vă feciori" sau să cînt în faţa întregii de unde şti că bordero- munei C ristur s-a ţin u t adunarea
''laşa a X-a, îm i va fi pătruns în fiecare fibră „Ţarina de l^ f t â in a ’'. ■ ţări: la televiziune E- ul pe care a înscris... populară pentru votarea contri­
m ult mai greu la m atu­ a fiinţe i tale e ereu să sala nu era cucerită de Vam cu-orchestra de m u­ Acolo. în atelierul ti­ buţiei voluntare băneşti pe anul ALDO MORO A FOST ÎNSĂRCINAT SA
ritate. $i aşa, n-am mai te desparţi de el... frumuseţea interpretă­ zică populară'de aici, de pografiei cu miros de 1966. Cetăţenii prezenţi la aduna­ FORMEZE NOUL GUVERN. Primul ministru
mers U club. O zi. do­ Marîoara Hojda nu rii ? ! Aduce Marîoara la club. Mai erau şi alţi cerneală. Marioara mî- re au propus să se execute o se
uă. a fost cum a fost. s-a despărţit de cintec. pe scenă, cu fiecare cîn- artişti amatori Dar exa­ nuieşte maşini Tighel, rie de lucrări de repararea d ru ­ a declarat că noul guvern va fi constituit pe
dar după ce au trecut El o însoţeşte si aici, in tec ce-l interpretează.ce­ menul pe care a trebuit maşini plane,’ de sub m u rilor din sat Ei au hotărît în baza coaliţiei de centru-stînga.
mai multe... Aici în a- atelierul tipografiei, şi a- să-l dau atunci mi s-a teascul cărora ies mii unanim itate ca să participe la
lelier nu mai aveam casă, dar mai ales acolo, va din neasemuita fru ­ părut mai greu derit şi mii de im prim ate, a- realizarea obiectivului propus RĂZBOIUL DIN VIETNAMUL DE SUD.
museţe a vorbei şi por­
spor la muncă. încercam Ia Clubul sindicatelor tului din Apuseni şi de toate examenele pe ca­ fişe, litouri... $i cîntccul Chiar în adunare o parte din ce­ Forţele patriotice au atacat bazele americane
să învăţ, dai nu re ţi­ din Deva. de unde e ne­ pe Valea Mureşului, din re le-am dat aici. la li­ sacadat al m aşinilor se tăţeni au depus suma de 1600 lei
neam nimic, acasă nu-mi lipsită de aproape pa­ Ţara Haţegului şi de pe ceu. îngînâ cu cîntecul melo­ in vederea efectuării lucrării res­ de la Da Nang şi „Muntele de marmură'1
mai găseam rostul... Mă tru ani Marîoara culege valea Sebeşului. Aduce Pentru m ulţi, numele dios pc care Marioara pective. P rintre cei care au achi­ IERI S-A DESCHIS LA ROMA CONGRESUL
tat suma votată se numără Iov
apăsa ceva. îm i lipsea cînteoul de la oameni, Marioara cîntece şi pen­ Marîoarei Hojda a ieşit Hojda îl poartă în su­ lanâs Fia'n. Gheorghe Lupşa. Pe­ PARTIDULUI COMUNIST ITALIAN.
dîn anonimat Cinterele
ceva. Ştiam ce-mi lip ­ de la radio. îl pregăteş­ tru bănăţeni, că doar ei au făcut-o cunoscută flet. în toată fiinţa ei. tru Duma, E m il' Boja şi Elena
seşte. Dar nu vroiam te cu orchestra si-1 poar­ bânâţeancâ e şi ea. Adu­ şi îndrăgită, apreciată pe care ni-1 dăruieşte Păcurar. ACORDUL INDTANO-PAKISTANEZ DE
să recunosc. Rină la u r­ tă apoi cu ea, dînclu-î ce cîntece şi pentru ma­ pentru talent, modestie nouă. să ducem mai de­ Totodată cetăţenii din Arhia RETRAGERE A TRUPELOR A INTRAT IN
mă a învins el, cel pe glas în spectacolele ca- ramureşeni, şi pentru ol­ şi drăgălăşenie. Sî to­ parte frumuseţea nemu­ au hotărît să contribuie la repa­
ritoare a folclorului nos­
rare-l abandonasem : re-i aduc aprecieri şi a- teni. şi pentru suceveni. tuşi. pentru m ulţi, nu­ tru românesc. rarea drum ului Arhia-Deva. a- VIGOARE.
/in tu i. El m-a însoţit plauzL' „M i-ajunge o da­ Le adună din toatp col­ mele ei a rămas în ano­ ceasta în afara lucrărilo r votate INTILNIRE INTRE CONDUCĂTORI AI
si-n jocurile nevinovate tă s-aud un cintec, şi-l ţurile patrîeî şi le dăru­ nimat. Pentru că nici L LARA în adunarea populară. P.M.U.P. ŞI AI P.C. DIN CEHOSLOVACIA.
TEODOSIE SORESC!1
corespondent